Direct procurement award upheld; bidder’s appeal over biathlon ammunition contract found unfounded.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 1135 din 7 aprilie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondate excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi lipsei capacităţii procesuale a MAI - DGL, a inadmisibilităţii cererii, a lipsei procedurii prealabile şi a lipsei de interes.

Totodată, Curtea de apel a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală Logistică, ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut în esenţă următoarele aspecte:

Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin direcţia sa specializată Direcţia Generală Logistică, şi-a declarat intenţia de a achiziţiona o cantitate de cartuşe pentru biathlon (antrenament şi competiţie), respectiv muniţie pentru arme uşoare de foc calibrul .22LR (5.6 sport) - 25.000 bucăţi, precum şi muniţie pentru arme uşoare de foc calibrul .22LR (5.6 sport) - 5000 bucăţi pentru competiţie/trageri de precizie, astfel cum le sunt definite specificaţiile în înscrisurile intitulate "fişă tehnică" şi "caietul de sarcini", înregistrate sub nr. 3.326.514/76 din 28 octombrie 2011, iar în acest scop, autoritatea a adresat reclamantei şi altor societăţi specializate o solicitare de oferte pentru categoria produsului necesar şi pentru aflarea preţul solicitat.

S-a reţinut că reclamantei i-a fost adresată o astfel de cerere prin e-mail . La această solicitare, reclamanta şi-a formulat propria ofertă, respectiv 0,50 RON/cartuş (fără TVA) pentru cartuş biatlon pentru antrenament în calibru .22LR (5,6 mm) - 25.000 buc şi 0,80 RON/cartuş (fără TVA) pentru cartuş biatlon de competiţie .22LR (5.6 mm).

De asemenea, s-a mai reţinut că prin adresa nr. 3.298.090/2 din 8 decembrie 2011, la solicitarea expresă a reclamantei, i s-a adus la cunoştinţă faptul că, aplicând criteriul de selecţie "preţul cel mai scăzut" şi al specificaţiilor tehnice prevăzute în fişele tehnice, oferta sa nu a fost declarată câştigătoare, oferta cea mai avantajoasă fiind depusă de S.C. B. S.R.L., având o valoare totală de 14.

850 RON, respectiv 18.414 RON inclusiv TVA, ofertând preţuri de 0,48 RON fără TVA/cartuş, respectiv 0,57 RON fără TVA/cartuş.

Potrivit adresei nr. x din 05 decembrie 2011 emisă de Şeful C., cartuşele ofertate de câştigător au fost testate, consemnându-se "corespund cerinţelor schiului biathlon". .

S-a apreciat că sunt nefondate excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi lipsei capacităţii procesuale pasive, câtă vreme procedura de achiziţie directă şi actele/operaţiunile litigioase au fost efectuate/îndeplinite tocmai de Direcţia Generală Logistică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, adică partea pârâtă din procedură, iar faptul că respectivei Direcţii nu îi este recunoscută prin lege personalitatea juridică nu prezintă relevanţă, câtă vreme pentru procedura, actele şi operaţiunile litigioase nu este contestat că ar intra în capacitatea sa de drept administrativ.

De asemenea, s- a apreciat că acţiunea este admisibilă şi de competenţa instanţei de contencios administrativ, în cauză criticându-se un ansamblu de acte şi operaţiuni specifice procedurii de achiziţie directă efectuate de o autoritate publică de rang central, plasate in faza premergătoare încheierii contractului.

Referitor la excepţia lipsei procedurii prealabile, s-a constatat că această excepţie este neîntemeiată, având în vedere că la data de 05.01.2012 sub nr. x s-a înregistrat la Ministerul Administraţiei şi Internelor plângerea S.C. A. S.R.L. împotriva actului autorităţii contractante "comunicarea rezultatului procedurii", respectiv adresa nr. 3.298.090/2 din 08 decembrie 2011, solicitând anularea acestuia şi, în consecinţă, a achiziţiei, fiind expuse motivele de nelegalitate imputate.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes invocată de partea pârâtă sub motiv că au fost deja achiziţionate, achitate şi consumate cartuşele în discuţie, s-a constatat că şi aceasta este nefondată, apreciindu-se că poate fi identificat un folos practic al acţiunii declanşate de partea reclamantă, deoarece eventuala constatare a nelegalităţii procedurii litigioase desfăşurate de MAI - DGL şi dispunerea anulării sale ar îndreptăţi societatea A. S.R.L. să pretindă repararea prejudiciului suferit ca efect al modalităţii de finalizare a negocierilor din faza precontractuală.

Pe fondul cauzei, s-a reţinut că din analiza normelor juridice menţionate rezultă că, atunci când autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze produse a căror valoare totală în RON nu depăşeşte echivalentul în RON al sumei de 15.000 euro, o poate face în mod direct, fără a-i incumba obligaţia de respectare a prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 privind procedurile de atribuire menţionate la art. 18 din acest act normativ, singura obligaţie rezultată din respectiva ordonanţă şi care incumbă autorităţii contractante fiind cea de a asigura obţinerea şi păstrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea acelei achiziţii de valoare redusă.

În consecinţă, obligaţiile impuse de O.U.G. nr. 34/2006 în cazul procedurilor de atribuire identificate la art. 18 din actul normativ menţionat - licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte - nu incumbă autorităţii contractante şi în ceea ce priveşte procedura de achiziţie directă. În cazul acesteia din urmă, drepturile autorităţii publice sunt mult mai largi, nefiind limitate de formalismul specific procedurilor de achiziţie menţionate, cu excepţia obligaţiei privind obţinerea şi păstrarea documentelor justificative.

De asemenea, s-a apreciat că, dat fiind că valoarea totală a bunurilor de achiziţionat de către MAI - DGL se situa sub plafonul de 15.000 euro, identificat la art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, nu se poate admite că partea pârâtă ar fi încălcat, prin maniera în care a procedat, obligaţiile despre care face vorbire reclamanta.

Observându-se adresa transmisă părţii reclamante de MAI - DGL, s-a constatat că autoritatea publică a solicitat inclusiv A. S.R.L. să formuleze o ofertă de preţ fără TVA pentru 25.000 de bucăţi cartuşe biathlon pentru antrenament calibru .22LR şi 5.000 de bucăţi cartuşe biathlon pentru competiţie calibru .22LR.

Pe cale de consecinţă, s-a apreciat că o astfel de adresă reprezintă o solicitare de a formula ofertă transmisă unei persoane determinate, motiv pentru care nu constituie, prin ea însăşi, ofertă de a contracta, căreia răspunzându-i-se de către destinatar să genereze încheierea în mod automat a unui contract sau dreptul de a se încheia un astfel de contract. Pentru aceasta din urmă era necesar ca oferta transmisă de A. S.R.L. să fi fost acceptată de MAI - DGL, ceea ce însă nu s-a întâmplat în cauză.

În fine, s-a constatat că partea pârâtă a încheiat contractul de vânzare a cartuşelor cu acea societate care a ofertat preţul cel mai scăzut pentru produsele vizate, bunuri ce rezultă a fi corespuns nevoilor autorităţii prin prisma verificării acestora şi adresei de răspuns transmise de Şeful C., iar în ce priveşte însă conduita părţii pârâte în cursul fazei precontractuale a negocierilor, inclusiv sub aspectul pretinsei revederi a specificaţiilor produselor de achiziţionat, s-a apreciat că aceasta excede analizei instanţei prin prisma cererii de anulare, putând interesa, după caz şi sub condiţia administrării de probe, fie răspunderea sa civilă delictuală, fie alte forme de răspundere ale autorităţii sau prepuşilor săi.

Împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs S.C. A. S.R.L., prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac şi modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii introductive astfel cum aceasta a fost precizată, cu consecinţa, pe fond, a anulării actului administrativ constând în desemnarea drept câştigătoare a procedurii de achiziţie de cartuşe pentru biathlon (antrenament şi competiţie) calibru 221 R organizată de către pârâtul Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală Logistică în intervalul noiembrie - decembrie 2011, a societăţii B. S.R.L.

A învederat recurenta reclamantă, prin cererea de recurs, că cele reţinute în considerentele sentinţei atacate acoperă parţial şi în consecinţă necorespunzător situaţia de fapt care s-a manifestat în speţă, şi că acestea au condus astfel la o soluţie nelegală şi netemeinică.

Reclamanta s-a referit la următoarele împrejurări, precizate de către recurentă, dar care în mod nejustificat nu au fost analizate de curtea de apel:

- pârâtul a iniţiat o procedură de cumpărare directă având ca obiect cartuşe pentru biathlon, şi contrar prevederilor legale aplicabile unui astfel de demers, a fost stabilit un caiet de sarcini conţinând specificaţii tehnice extrem de riguroase, menţionându-se fără echivoc că produsele ofertate trebuie să se încadreze în respectivele specificaţii, în caz contrar oferta urmând a fi descalificată;

- au fost înaintate două oferte, una din partea reclamantei şi una din partea societăţii B. S.R.L., iar în timp ce oferta reclamantei îndeplinea toate cerinţele evidenţiate în caietul de sarcini, fiind pe deplin conformă, oferta celeilalte societăţi nu a fost pe deplin conformă specificaţiilor tehnice, însă a presupus un preţ mai mic;

- în loc să declare oferta societăţii B. S.R.L. neconformă, pârâtul a intervenit nepermis în desfăşurarea achiziţiei, solicitând ofertantului mostre de cartuşe, dar o astfel de conduită a fost apreciată că este de natură a vicia libera concurenţă pe piaţa de profil, inclusiv prin raportare la decizia pârâtului de a solicita în cadrul procedurii respectarea unor specificaţii tehnice unilateral prestabilite;

- cartuşele livrate cu titlul de mostră au făcut obiectul unor presupuse teste, realizate de personalul propriu al ministerului, iar nu de persoane ori entităţi independente; ulterior, a fost întocmit un raport prin care respectivul tip de cartuşe era acceptat şi, în consecinţă, contractul a fost atribuit contracandidatului recurentei;

- o conduită legală a pârâtului ar fi constat în declararea ca neconformă a ofertei societăţii B. S.R.L., fie în solicitarea şi din partea reclamantei a unei noi oferte, care să permită - similar contracandidatului recurentei - abaterea de la specificaţiile tehnice iniţial stabilite, împrejurare care ar fi condus la diminuarea corespunzătoare a valorii ofertei reclamantei, sub nivelul ofertat de către câştigătoarea procedurii;

- actul de atribuire a contractului societăţii B. S.R.L. a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor art. 197 din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 13 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006.

A mai precizat reclamanta că pe întregul parcurs al derulării achiziţiei pârâtul a nesocotit în mod constant obligaţiile instituite fără echivoc de art. 2 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, care obligă autorităţile contractante ca şi în cazul achiziţiilor directe să respecte principiile fundamentale ale achiziţiilor publice.

În speţă, s-a relevat, autoritatea contractantă a încălcat flagrant principiul tratamentului egal, principiul promovării concurenţei şi principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, iar instanţa de fond a neglijat să analizeze acţiunile pârâtului prin prisma acestor prevederi legale exprese, deşi recurenta a subliniat aceste aspecte în susţinerile sale.

Dispoziţiile legale citate, s-a susţinut, sunt aplicabile pentru toate formele de proceduri iniţiate de către autorităţile contractante, neputându-se distinge între procedurile de atribuire şi cele de achiziţie. Or, opţiunile instanţei de fond de a extrage din sfera de aplicare a celor două texte procedura de atribuire organizată de către pârât şi, respectiv, de a considera că în speţă sunt aplicabile exclusiv normele de drept comun referitoare la negociere au condus la o soluţie nelegală, care dacă ar fi pusă în aplicare ar denatura grav piaţa şi funcţionarea ei liberă şi autoreglabilă permiţând intervenţii în afara legii ale autorităţii contractante, care intervine nepermis şi astfel deschide calea disimulării unor proceduri pseudo-competitive, în care propriile reguli sunt modificate în funcţie de interesele de moment ale autorităţii, sub paravanul normelor de excepţie privind pragul valoric minim al achiziţiilor directe.

În cauză a depus întâmpinarea intimatul Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Generală Logistică, prin care s-a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 1135 din 7 aprilie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, cu motivarea că în mod corect instanţa de fond a constatat că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă este nefondată.

S-a susţinut că rezultă fără echivoc, din textul art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, în forma în vigoare la data achiziţiei directe, faptul că atunci când o autoritate contractantă intenţionează să achiziţioneze produse a căror valoare totală în RON nu depăşeşte echivalentul în RON al sumei de 15.000 euro, o poate face în mod direct, fără a-i incumba obligaţia de respectare a prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 privind procedurile de atribuire menţionate la art. 18 din acest act normativ, singura obligaţie rezultată din respectiva ordonanţă şi care incumbă autorităţii contractante fiind aceea de a asigura obţinerea şi păstrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea acelei achiziţii de valoarea redusă.

Astfel, obligaţiile impuse de O.U.G. nr. 34/2006 în cazul procedurilor de atribuire identificate la art. 18 din actul normativ menţionat - licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte - nu incumbă MAI-DGL ca autoritate contractantă şi în ceea ce priveşte procedura de achiziţie directă. În cazul acesteia din urmă, drepturile autorităţii contractante sunt mult mai largi, nefiind limitate de formalismul specific procedurilor de achiziţie menţionate, cu excepţia obligaţiei privind obţinerea şi păstrarea documentelor justificative.

A mai susţinut pârâta că la data depunerii contestaţiei de către reclamantă erau în vigoare dispoziţiile art. 1183 alin. (1), art. 1186 şi art. 1190 din Legea nr. 287/2009 privind C. civ., şi că adresa transmisă de MAI-DGL în calitate de autoritate contractantă părţii contractante reprezintă o solicitare de a formula ofertă transmisă unei persoane determinate, motiv pentru care nu aceasta constituie, prin ea însăşi, ofertă de a contracta, căreia răspunzându-i-se de către destinatar să genereze încheierea în mod automat a unui contract, sau dreptul de a se încheia un astfel de contract. Dimpotrivă, pentru aceasta din urmă era necesar ca oferta transmisă de S.C. A. S.R.L. Bucureşti să fi fost acceptată de MAI-DGL, ceea ce nu s-a întâmplat în cauza dedusă judecăţii.

Recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1135 din 7 aprilie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, este nefondat şi urmează a fi respins, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Se constată, în primul rând, că au intrat în puterea lucrului judecat, nefiind atacate de niciuna dintre părţi, dispoziţiile din sentinţa civilă nr. 1135 din data de 7 aprilie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin care au fost respinse ca nefundat excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi a lipsei capacităţii procesuale a Ministerului Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală Logistică, excepţia inadmisibilităţii acţiunii reclamantei, excepţia lipsei procedurii prealabile şi excepţia lipsei de interes în formularea cererii de chemare în judecată.

Înalta Curte reţine, în al doilea rând, cât priveşte modul de soluţionare a fondului procesului, că în mod întemeiat instanţa de fond, prin sentinţa recurată, urmare interpretării şi aplicării corecte a legii la circumstanţele de fapt ale cauzei şi cu o motivare clară şi convingătoare, a procedat la respingerea ca nefondată a acţiunii formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală Logistică, prin care s-a solicitat anularea actului administrativ constând în desemnarea drept câştigătoare a procedurii de achiziţie de cartuşe pentru biathlon (antrenament şi competiţie) calibru 221 R organizată de către pârâtul Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală Logistică în intervalul noiembrie - decembrie 2011, a societăţii B. S.R.L.

Se constată, astfel, în cauză, că prin cererea adresată iniţial Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor la data de 13 decembrie 2011, reclamanta S.C. A. S.R.L., în calitate de ofertant la procedura pentru furnizarea produselor "Cartuş biatlon pentru antrenament calibru 22LR şi cartuş biatlon pentru competiţie calibru 22LR, a formulat contestaţie împotriva actului autorităţii contractante denumit "comunicarea rezultatului procedurii", respectiv a adresei nr. x.090/2 din 8 decembrie 2011, în contradictoriu cu autoritatea contractantă Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală Logistică.

La data de 17 ianuarie 2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat cerere precizatoare, prin care, referitor la obiectul cauzei, s-a învederat că acesta priveşte anularea actului administrativ constând în desemnarea drept câştigătoare a procedurii de achiziţie de cartuşe pentru biathlon (antrenament şi competiţie) calibru 22LR, organizată de către pârât în intervalul noiembrie-decembrie 2011, a societăţii B. S.R.L., act administrativ comunicat de căte pârât prin documentul numit "comunicarea rezultatului achiziţiei" şi înregistrat în evidenţele acestuia sub nr. 3.298.090/2 din 8 decembrie 2011.

Reclamanta a apreciat că actul administrativ de desemnare drept câştigătoare a procedurii a societăţii B. S.R.L. este lovit de nulitate, pentru următoarele motive:

- pârâtul a iniţiat o procedură de cumpărare directă având ca obiect cartuşe pentru biathlon; contrar prevederilor legale aplicabile unui astfel de demers, a fost stabilit un caiet de sarcini conţinând specificaţii tehnice extrem de riguroase, menţionându-se fără echivoc că produsele ofertate trebuie să se încadreze în respectivele specificaţii, în caz contrar oferta urmând a fi descalificată;

- au fost înaintate două oferte, una din partea reclamantei şi una din partea societăţii B. S.R.L.; în timp ce oferta reclamantei îndeplinea toate cerinţele evidenţiate în caietul de sarcini, fiind pe deplin conformă, oferta celeilalte societăţi nu a fost pe deplin conformă specificaţiilor tehnice, însă a presupus un preţ mai mic;

- în loc să declare oferta societăţii B. S.R.L. neconformă, pârâtul a intervenit nepermis în desfăşurarea achiziţiei, solicitând ofertantului mostre de cartuşe; o astfel de conduită este de natură a vicia libera concurenţă pe piaţa de profil, inclusiv prin raportare la decizia pârâtului de a solicita în cadrul procedurii respectarea unor specificaţii tehnice unilateral prestabilite;

- cartuşele livrate cu titlul de mostră au făcut obiectul unor presupuse teste, realizate de personalul propriu al ministerului, iar nu de persoane ori entităţi independente; ulterior, a fost întocmit un raport prin care respectivul tip de cartuşe era acceptat şi, în consecinţă, contractul a fost atribuit contracandidatului;

- o conduită legală a pârâtului ar fi constat fie în declararea ca neconformă a ofertei societăţii B. S.R.L., fie în solicitarea şi din partea reclamantei a unei noi oferte, care să permită (similar contracandidatului) abaterea de la specificaţiile tehnice iniţial stabilite, împrejurare care ar fi condus la diminuarea corespunzătoare a valorii ofertei, sub nivelul ofertat de către câştigătoarea procedurii;

- actul de atribuire a contractului societăţii B. S.R.L. a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 197 din O.U.G. nr. 34/2006, care stabileşte obligaţia autorităţii contractante de a preciza în anunţul de participare criteriul de atribuire a contractului care, odată stabilit, nu poate fi schimbat pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire, precum şi a dispoziţiilor art. 13 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, potrivit căruia în ipoteza criteriului "preţul cel mai scăzut", este obligatoriu ca produsele ofertate să îndeplinească cerinţele tehnice impuse de către autoritatea contractantă.

Se reţine, sub aspectul circumstanţelor de fapt ale litigiului, că în luna noiembrie 2011 Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin direcţia sa specializată Direcţia Generală Logistică, şi-a declarat intenţia de a achiziţiona o cantitate de cartuşe pentru biathlon (antrenament şi competiţie), respectiv muniţie pentru arme uşoare de foc calibrul .22LR (5.6 sport) - 25.000 bucăţi, precum şi muniţie pentru arme uşoare de foc calibrul .22LR (5.6 sport) - 5000 bucăţi pentru competiţie/trageri de precizie, astfel cum le erau definite specificaţiile în înscrisurile intitulate "fişă tehnică" şi "caietul de sarcini", înregistrate sub nr. 3.326.514/76 din 28 octombrie 2011, şi că în acest scop autoritatea a adresat reclamantei şi altor societăţi specializate o solicitare de oferte pentru categoria produsului necesar şi pentru aflarea preţul solicitat.

Reclamantei i-a fost adresată o astfel de cerere prin e-mail, iar la această solicitare reclamanta şi-a formulat propria ofertă, respectiv 0,50 RON/cartuş (fără TVA) pentru cartuş biatlon pentru antrenament în calibru .22LR (5,6 mm) - 25.000 buc şi 0,80 RON/cartuş (fără TVA) pentru cartuş biatlon de competiţie .22LR (5.6 mm).

Ulterior, prin adresa nr. 3.298.090/2 din 8 decembrie 2011, la solicitarea expresă a reclamantei, i s-a adus acesteia la cunoştinţă faptul că, aplicând criteriul de selecţie "preţul cel mai scăzut" şi al specificaţiilor tehnice prevăzute în fişele tehnice, oferta sa nu a fost declarată câştigătoare, oferta cea mai avantajoasă fiind depusă de S.C. B. S.R.L., având o valoare totală de 14.850 RON, respectiv 18.414 RON inclusiv TVA, ofertând preţuri de 0,48 RON fără TVA/cartuş, respectiv 0,57 RON fără TVA/cartuş.

La declararea drept câştigătoare a ofertei depuse de S.C. B. S.R.L., s-a avut în vedere şi împrejurarea că cartuşele ofertate de câştigător au fost testate, consemnându-se, în adresa din 05 decembrie 2011 emisă de Şeful C., că acestea "corespund cerinţelor schiului biathlon".

Judecătorul fondului a statuat în mod judicios în sensul că motivele invocate prin cererea de chemare în judecată formulată de de reclamanta S.C. A. S.R.L. nu sunt întemeiate, fiind incidente în cauză dispoziţiile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare (forma în vigoare la data achiziţiei directe), potrivit cărora "Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în RON a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ, care în acest caz se consideră a fi contract de achiziţie publică, iar obligaţia respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se limitează numai la prevederile art. 204 alin. (2)", precum şi prevederile art. 204 alin. (2) din acelaşi act normativ, care stipulează că "Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura obţinerea şi păstrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea oricărei achiziţii publice", şi nu prevederile art. 197 din O.U.G. nr. 34/2006 şi ale art. 2 alin. (2) şi art. 13 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, invocate de recurentă.

Instanţa de fond a făcut o corectă interpretare şi aplicare a textelor legale mai sus evocate, concluzionând just în sensul că atunci când autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze produse a căror valoare totală în RON nu depăşeşte echivalentul în RON al sumei de 15.000 euro, o poate face în mod direct, fără a-i incumba obligaţia de respectare a prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 privind procedurile de atribuire menţionate la art. 18 din acest act normativ, singura obligaţie rezultată din ordonanţa menţionată şi care incumbă autorităţii contractante fiind aceea de a asigura obţinerea şi păstrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea acelei achiziţii de valoare redusă.

Prin urmare, s-a considerat în mod întemeiat, prin hotărârea recurată, că obligaţiile impuse de O.U.G. nr. 34/2006 în cazul procedurilor de atribuire identificate la art. 18 - licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte - nu incumbă autorităţii contractante şi în ceea ce priveşte procedura de achiziţie directă, că în cazul acesteia din urmă drepturile autorităţii publice sunt mult mai largi, nefiind limitate de formalismul specific procedurilor de achiziţie menţionate, cu excepţia obligaţiei privind obţinerea şi păstrarea documentelor justificative, şi că în litigiu - dată fiind valoarea totală a bunurilor ce urmau a fi achiziţionate de pârât, ce se situa sub plafonul de 15.000 euro, prevăzut de art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 - nu pot fi primite susţinerile reclamantei referitoare la încălcarea de către pârât a obligaţiilor la care s-a făcut referire în acţiunea în anulare, cu atât mai mult cu cât în final intimatul a încheiat contractul de achiziţie a cartuşelor cu societatea care a ofertat preţul cel mai scăzut pentru produsele vizate, bunuri ce rezultă a fi corespuns nevoilor autorităţii prin prisma verificării acestora şi adresei de răspuns transmise de Şeful C..

Înalta Curte mai constată că în mod corect instanţa de fond, consecinţă a statuării că normele O.U.G. nr. 34/2006 nu se aplică în cazul achiziţiei directe în forma pretinsă de reclamanta recurentă, a reţinut că procedura precontractuală era supusă dreptului comun, care, în cazul concret, era reprezentat de dispoziţiile art. 1183 alin. (1), art. 1186, art. 1190 din Legea nr. 287/2009 privind C. civ., intrată în vigoare la data de 01.10.2011, şi că adresa transmisă reclamantei de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală Logistică prin care s-a solicitat formularea unei oferte de preţ fără TVA pentru 25.000 de bucăţi cartuşe biathlon pentru antrenament calibru .22LR şi 5.000 de bucăţi cartuşe biathlon pentru competiţie calibru .22LR, nu constituie prin ea însăşi ofertă de a contracta, căreia răspunzându-i-se de către destinatar să genereze încheierea în mod automat a unui contract sau dreptul de a se încheia un astfel de contract, pentru aceasta din urmă fiind necesar ca oferta transmisă de A. S.R.L. să fi fost acceptată de MAI - DGL, ceea ce nu a fost însă cazul în litigiu.

În raport de cele mai arătate, constatând că nu sunt întemeiate criticile invocate prin calea extraordinară de atac formulată în cauză şi că este temeinică şi legală hotărârea atacată, urmează a se dispune, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) din C. proc. civ. din anul 1865, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, respingerea ca nefondat a recursului declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1135 din 7 aprilie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1135 din 7 aprilie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 noiembrie 2015.