Proportionality of financial correction for restrictive European fund experience criteria in low-value public procurement

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 18.10.2013, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Bucureşti (UAT Municipiul Bucureşti) a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP)-Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, anularea Notei de informare privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 1, înregistrată sub nr. x din 05 aprilie 2013, emisă de autoritatea pârâtă, anularea Deciziei nr. 13 din 23 mai 2013 a MDRAP-Serviciul Soluţionare Contestaţii Nereguli Fonduri Europene, înlăturarea corecţiilor financiare alocate în privinţa Cererii de rambursare nr. 1 întocmită pentru proiectul "Consolidare, restaurare şi conservare Casa Cesianu" şi obligarea autorităţii pârâte la plata sumei de 30.612,78 RON, reprezentând reducerea procentuală de 25% aplicată Cererii de rambursare nr. 1 şi TVA aferentă.

1.2. Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 610 din 21 februarie 2014, a admis, în parte, cererea reclamantei, a anulat, în parte, Nota de informare privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 1, înregistrată sub nr. x din 05 aprilie 2013, a anulat, în parte, Decizia nr. 13 din 23 mai 2013 de soluţionare a contestaţiei administrative, a înlăturat, în parte, reducerea procentuală aplicată prin Nota de informare în raport de valoarea contractului nr. x din 27 mai 2009, reducând-o de la 25% la 5% din valoarea contractului şi a obligat autoritatea pârâtă să declare eligibilă suma solicitată la rambursare prin Cererea nr. 1, raportat la reducerea corecţiei financiare, conform prezentei hotărâri.

2. Calea de atac exercitată

2.1. Împotriva acestei sentinţe au formulat recursuri Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Bucureşti (UAT Municipiul Bucureşti).

Recurentul-pârât a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii reclamantei.

Recurenta-reclamantă a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea cauzei pe fond cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

2.2. Procedura de examinare a recursurilor în Completul de filtru

Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în Completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 2 octombrie 2015, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 12 noiembrie 2015, Completul de filtru, apreciind incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a admis în principiu recursurile şi a fixat termen pentru judecata cauzei pe fond.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi, potrivit art. 498 şi art. 499 din Noul C. proc. civ.

3.1. Recursurile sunt nefondate, fiind respinse pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

3.2. Aşa cum s-a menţionat la pct. 1.2. al prezentei decizii, instanţa de fond a admis în parte acţiunea formulată de UAT Municipiul Bucureşti şi a anulat în parte actele administrative atacate, reduând corecţia financiară de la 25% la 5% din valoarea Contractului nr. x din 27 mai 2009 şi obligând autoritatea pârâtă să constate/declare eligibilă suma solicitată la rambursare prin Cererea nr. 1 în raport cu reducerea corecţiei financiare la 5%.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:

Prin Nota de informare privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 1 referitoare la Contractul de finanţare Cod SMIS nr. 15795 încheiat în cadrul POR 2007-2013 pentru proiectul "Consolidare, restaurare şi conservare Casa Cesianu", MDRAP-DG AMPOR a stabilit că în documentaţia de atribuire a Contractului de achiziţie nr. 5898 din 27 mai 2009, încheiat de UAT Municipiul Bucureşti cu S.C. A. S.R.L., reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, a stabilit anumite criterii de calificare şi selecţie restrictive, care impun o reducere procentuală de 25% din valoarea de 130.000 RON a contractului, conform punctului 1.7 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011.

S-a menţionat că, la secţiunea " Capacitatea tehnică şi/sau profesională" au fost stabilite criterii de calificare şi selecţie restrictive după cum urmează: expert cheie nr. 1 - lider de echipă/manager- minim 5 ani experienţă în domeniul proiectării de intervenţii la monumente istorice, plus experienţă specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene, plus experienţă demonstrată de minim 3 ani prin participarea la întocmirea de documentaţii în domeniul proiectării de monumente istorice; expert cheie nr. 2- specialist proiectant inginer construcţii/manager adjunct de proiect - experienţă profesională minim 5 ani, plus experienţă specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene, plus experienţă demonstrată de minim 5 ni în domeniul de inginerie civilă, plus experienţă în proiectare de proiecte tehnice de execuţie sau detalii de execuţie minim 2 proiecte; expert cheie nr. 3- senior analist financiar/economist sau inginer -minim 5 ani în domeniul financiar, plus experienţă specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene; expert cheie nr. 4 - senior restaurator - minim 5 ani experienţă generală în domeniu, plus experienţă specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene.

Reducerea procentuală a fost motivată pe împrejurările că, prin solicitarea demonstrării experienţei similare atât în fişa de date a achiziţiei cât şi în caietul de sarcini pentru experţii cheie, s-a restricţionat participarea la procedură a unor potenţiali ofertanţi ai căror experţi ar fi putut demonstra experienţa similară în activitatea de elaborare a documentaţiei tehnico-economice prin proiecte similare executate cu finanţare din alte fonduri decât cele comunitare, din moment ce, pentru demonstrarea experienţei în domeniu este nerelevant din ce fonduri sunt finanţate serviciile.

S-a reţinut că au fost încălcate prevederile art. 178 alin. (2) şi art. 188 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 8 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 925/2006.

Prin Decizia nr. 13 din 23 mai 2013 a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia administrativă îndreptată de reclamant împotriva Notei de informare prin care s-a aplicat reducerea procentuală a valorii finanţării, fiind menţiune argumentele de fapt şi de drept invocate în actul administrativ primar.

3.3. În recursul formulat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a invocat motivul de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat şi a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond a considerat/apreciat în mod greşit că neregula constatată trebuia încadrată la pct. 2.3. din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, iar nu la pct. 1.7., cum au procedat organele control. În acest mod, instanţa de fond a redus fără temei reducerea procentuală de la 25% la 5% din valoarea contractului.

În concluzie, recurentul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a solicitat casarea sentinţei şi rejudecarea cauzei, cu consecinţa respingerii acţiunii şi menţinerii actelor administrative.

3.4. UAT Municipiul Bucureşti, în recursul formulat, a susţinut critici pe care nu le-a încadrat în vreunul dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, invocând în mod generic dispoziţiile art. 483 şi următoarele din Noul C. proc. civ.

În criticile formulate, care pot fi subsumate motivului de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, recurenta - reclamantă a susţinut, în esenţă, următoarele:

- instanţa de fond a reţinut în mod greşit existenţa unei nereguli şi a unui prejudiciu, nefiind întrunite condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011;

- în mod greşit a reţinut Curtea de apel şi presupusul caracter restrictiv al criteriilor de calificare şi selecţie impuse prin documentaţia de atribuire;

- instanţa de fond a ignorat faptul că Anunţul de participare nr. x din 25 decembrie 2008 este anterior Ordinului nr. 509 din 14 septembrie 2011 emis de ANRMAP privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie, care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 687 din 28 septembrie 2011, ceea ce ar reprezenta o încălcare a principiului neretroactivităţii legii.

În concluzie, UAT Municipiul Bucureşti a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei şi admiterea integrală a cererii de chemare în judecată şi anularea actelor administrative, cu consecinţa înlăturării corecţiei financiare aplicate de organele de control.

3.5. Referitor la recursul formulat de UAT Municipiul Bucureşti, instanţa de recurs a constatat că susţinerile/criticile invocate sunt neîntemeiate.

În ceea ce priveşte susţinerile potrivit cărora instanţa de fond a reţinut fără temei existenţa unei nereguli şi a unui prejudiciu, instanţa de recurs a constatat că sunt lipsite de temei legal.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, neregula este "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit."

Deci, în raport cu dispoziţiile legale citate mai sus, pentru a fi în prezenţa unei nereguli, trebuie să existe o abatere, care constă în acţiunea/inacţiune beneficiarului prin care au fost încălcate prevederile legale în vigoare şi ale contractului de finanţare, precum şi un prejudiciu ce constă în suma plătită necuvenit.

În cauză, neregula a constat în acţiunea beneficiarului de a se abate de la dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice, precum şi de la clauzele contractului de finanţare, prin nerespectarea de către acesta, în cadrul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006, acţiune ce a dus la atribuirea contractului fără organizarea unei licitaţii legale.

Astfel, prin neregula săvârşită, au fost prejudiciate atât bugetul Uniunii Europene cât şi bugetul de stat, prin încasarea de către beneficiar a unor sume plătite necuvenit.

Or, dispoziţiile art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011, precizează că termenul de "prejudiciu" are " semnificaţia dată de reglementările incidente şi de ghidurile lor de aplicare, emise de Uniunea Europeană/donatorul public internaţional".

Astfel, în sensul art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului U.E, "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Pe de altă parte, referitor la existenţa sau potenţialitatea unui efect prejudiciabil al încălcării/abaterii pentru bugetul general al Uniunii Europene, art. 1 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului U.E. din 18 decembrie 1995 - privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene prevede că:

"(1) în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, se adoptă prin prezenta o reglementare generală privind controalele uniforme, măsurile şi sancţiunile administrative privind abaterile de la dreptul comunitar.

(2) Constituie abatere orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate."

Cu alte cuvinte, în concluzie, în acord cu legislaţia europeană, existenţa abaterii/neregulii/cheltuielii nejustificate presupune implicit potenţialitatea/existenţa prejudicierii bugetului U.E.

Referitor la susţinerea că instanţa de fond a reţinut în mod greşit caracterul restrictiv al criteriilor de calificare şi selecţie, instanţa de recurs a constatat că este neîntemeiată.

Astfel, în cauză, este necontestat că organele/structura de control a stabilit că în Fişa de achiziţie V.4 Capacitatea tehnică şi/sau profesională au fost stabilite criterii de calificare şi selecţie restrictive după cum urmează:

- Expert cheie 1-lider de echipă/manager -minim 5 ani experienţă în domeniul proiectării de intervenţii la monumente istorice + experienţa specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene + experienţa demonstrată de minim 3 ani prin participarea la întocmirea de documentaţii în domeniul proiectării de monumente istorice;

- Expert cheie 2- specialist proiectant inginer construcţii/manager adjunct de proiect - experienţă profesională minim 5 ani + experienţă specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene + experienţa demonstrata minim 5 ani in domeniul inginerie civila + experienţă în proiectare de proiecte tehnice de execuţie sau detalii de execuţie de minim 2 proiecte;

- Expert cheie 3 - senior analist financiar/economist sau inginer-minim 5 ani în domeniul financiar + experienţa specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene;

- Expert cheie 4 - senior restaurator minim 5 ani experienţă generală în domeniu + experienţa specifică minim 3 ani în domeniul fondurilor europene.

Astfel, conform pct. 1 subpct. 1.7, din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, a fost aplicată o reducere procentuală de 25% aplicată la valoarea Contractului de servicii nr. 5898 din 27 mai 2009, atribuit Asocierii S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L. în funcţie de gravitatea abaterii, iar în cauză a fost vorba de o gravitate ridicată întrucât la procedură a participat un singur ofertant.

S-a reţinut că, din analiza aspectelor constatate şi a documentelor existente la dosar, au rezultat următoarele:

Privitor la solicitarea demonstrării experienţei similare în fişa de date pentru experţii cheie prin prezentarea şi dovedirea experienţei generale de 5 ani şi specifice de 3 ani cumulat cu dovedirea experienţei în domeniul fondurilor europene, s-a reţinut că prevederile art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006 Secţiunea a 2-a Selecţia şi calificarea candidaţilor/ofertanţilor Paragraful 1/Criterii de calificare şi selecţie se referă la dreptul de a aplica criterii de calificare şi selecţie referitoare numai la "lit. d) capacitatea tehnică şi/sau profesională".

De asemenea, autoritatea contractantă trebuia să respecte şi dispoziţiile art. 178 alin. (1) şi alin. (2) care prevăd că, "În cazul în care, pentru criteriile de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) şi d), autoritatea contractantă consideră că se justifică impunerea anumitor cerinţe minime pe care ofertanţii/candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru a fi consideraţi calificaţi, atunci aceste cerinţe trebuie să fie precizate, conform principiului transparenţei, în cadrul invitaţiei/anunţului de participare, respectiv autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire".

De asemenea trebuiau avute în vedere şi prevederile "art. 179 - (1) Criteriile de calificare şi selecţie-stabilite de către autoritatea contractantă trebuie să aibă o legătură evidentă cu obiectul contractului ce urmează să fie atribuit. (2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie, precum şi nivelul cerinţelor minime pe care ofertanţii/candidaţii trebuie să le îndeplinească. (3)Criteriile de calificare şi selecţie precizate în cadrul invitaţiei/anunţului de participare trebuie să fie aceleaşi cu cele precizate în cadrul documentaţiei de atribuire."

De asemenea, trebuia ţinut cont de prevederile art. 188 alin. (2) din cadrul aceleiaşi secţiuni potrivit cărora, "În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de servicii, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcţie de specificul, de volumul şi de complexitatea serviciilor ce urmează să fie prestate şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele:

a) o listă a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, conţinând valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi. Prestările de servicii se confirmă prin prezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de către clientul privat beneficiar. În cazul în care beneficiarul este un client privat şi, din motive obiective, operatorul economic nu are posibilitatea obţinerii unei certificări/confirmări din partea acestuia, demonstrarea prestărilor de servicii se realizează printr-o declaraţie a operatorului economic;

b) o declaraţie referitoare la echipamentele tehnice şi la măsurile aplicate în vederea asigurării calităţii, precum şi, dacă este cazul, la resursele de studiu şi cercetare;

c) informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calităţii;

d) informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere, precum şi ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de servicii;

e) o declaraţie referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat şi al cadrelor de conducere în ultimii 3 ani;

f) dacă este cazul, informaţii privind măsurile de protecţie a mediului pe care operatorul economic le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de servicii;

g) informaţii referitoare la utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului de servicii;

h) informaţii privind partea din contract pe care operatorul economic are, eventual, intenţia să o subcontracteze"

Cu alte cuvinte, dreptul autorităţii contractante se rezumă la solicitarea informaţiilor minime şi generale prevăzute în cadrul legislativ în vigoare la data lansării şi derulării procedurii de achiziţie.

Cât priveşte cerinţa "experienţă specifică în domeniul fondurilor europene nerambursabile de minim 3 ani ", s-a reţinut că aceasta este fără relevanţă în raport de obiectul contractului atribuit.

Astfel, obiectul licitaţiei a constat în încheierea unui contract de servicii revizuire/elaborare SF, PT, şi DDE.

Aceste documente sunt elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în domeniu Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

SF = descrierea funcţională şi tehnologică, inclusiv memorii tehnice pe specialităţi (tehnologie, arhitectură, structură de rezistenţă, etc) şi evidenţierea soluţiilor tehnice, cu recomandări privind tehnologia de realizare şi condiţiile de exploatare ale proiectului de investiţii.

PT= documentaţia ce conţine părţi scrise şi desenate privind realizarea obiectivului de investiţii.

Execuţia lucrărilor, montajul echipamentelor, utilajelor sau instalaţiilor tehnologice, acţiunile de asigurare, certificare, acţiunile de punere în funcţiune, etc.

DDE= documentaţii tehnice cuprinzând reprezentări grafice şi piese scrise pentru explicitarea reprezentărilor grafice, elaborate pe baza proiectului tehnic şi cu respectarea strictă a prevederilor acestuia, care detaliază soluţiile tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare şi alte asemenea operaţiuni, privind părţile de construcţiie ori de instalaţii aferente acesteia şi care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de execuţie etc.

Pe de altă parte, prin H.G. nr. 28/2008, cu modificările şi completările ulterioare, s-a aprobat conţinutul cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice astfel încât documentele rezultate în urma executării contractului de servicii nr. 5898 din 27 mai 2009 trebuiau să fie conforme cadrului legal naţional specific.

Astfel, s-a reţinut că obiectul contractului de servicii revizuire/elaborare documentaţie tehnico-economică aferentă proiectelor de investiţii nu are legătură cu sursa de finanţare a unui astfel de contract.

În raport cu dispoziţiile legale menţionate mai sus, s-a reţinut că, pentru îndeplinirea contractului de servicii, era important/relevant ca experţii cheie să fie autorizaţi şi sa aibă experienţă în domeniul specific de activitate şi nu în domeniul fondurilor europene.

Or, potrivit art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, "autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit".

În ceea ce priveşte susţinerile/criticile potrivit cărora instanţa de fond a încălcat principiul neretroactivităţii legii, ignorând faptul că Ordinul ANRMAP nr. 509 din 14 septembrie 2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 687 din 28 septembrie 2011 este ulterior Anunţului de participare nr. 70390/25 decembrie2008, instanţa de recurs a constatat că UAT Municipiul Bucureşti nu a formulat astfel de susţineri la Curtea de apel, critica fiind invocată prin omisso medio, direct în faţa Înaltei Curţi.

Oricum, din analiza conţinutului rezultă că Ordinul nr. 509/2011 reprezintă o explicitare a dispoziţiilor cuprinse în O.U.G. nr. 34/2006 şi H.G. nr. 925/2006, ordinul fiind emis în scopul:

- fluidizării şi perfecţionării sistemului achiziţiilor publice, pentru îmbunătăţirea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare alocate României;

- standardizării documentaţiei aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, angajament asumat în cadrul discuţiilor cu Comisia Europeană;

- prevenirii apariţiei erorilor şi combaterea fenomenului corupţiei în domeniul achiziţiilor publice;

- prevenirii aplicării de posibile corecţii financiare de către Comisia Europeană;

- abordării unitare din partea tuturor părţilor implicate în procesul atribuirii contractelor de achiziţie publică - respectiv, pe de o parte, autorităţi contractante şi operatori economici, iar, pe de altă parte, instituţiile implicate în procesul verificării modului de atribuire şi derulare a acestor contracte -, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a conceput şi structurat o listă a criteriilor de calificare şi selecţie ce pot fi impuse, fără a fi restrictive şi limitative, astfel încât invitaţiile/anunţurile de participare, precum şi documentaţiile de atribuire să poată fi validate, respectiv acceptate.

Astfel fiind, în cauză nu se pune problema/nu există problema retroactivităţii Ordinului nr. 509/2011, din moment ce criteriile de calificare şi selecţie erau stabilite prin art. 176 şi următoarele din O.U.G. nr. 34/2006 şi, respectiv, art. 7 şi următoarele din H.G. nr. 925/2006, în vigoare la data respectivă.

3.6. În ceea ce priveşte recursul formulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, instanţa de recurs a constatat că susţinerile/criticile invocate sunt neîntemeiate.

Astfel, în cauză este necontestat că valoarea contractului în litigiu/atribuit a fost de 130.000 RON, iar din actele de control, inclusiv în Decizia nr. 13 din 23 aprilie 2013 se menţionează că la Cererea de rambursare nr. 1, aferentă proiectului cu titlul "Consolidare şi conservare Casa Cesianu" a fost aplicată o reducere procentuală de 25% asupra contractului de Asociere: S.C. A. S.R.L. şi S.C. B., conform pct. 1.7 din Anexa 1 la O.U.G. nr. 6/2011.

Or, în conformitate cu prevederile anexei la O.U.G. nr. 66/2011, pentru contractele de achiziţie publică cu o valoare mai mică decât cea prevăzută de art. 55 din O.U.G. nr. 34/2006, pentru care nu există obligaţia publicării documentaţiei de atribuire în JO al UE, anexa la O.U.G. nr. 66/2011, în aplicarea principiului proporţionalităţii sancţiunilor, stabileşte la pct. 2.3 că rata reducerii este de 10% din valoarea contractului putând fi diminuată până la 5%, în funcţie de gravitate, iar nu de 25%, cum a aplicat MDRAP în temeiul pct. 1.7 din anexă, care se referă la contracte cu valoare mai mare decât cea prevăzută de art. 55 din O.U.G. nr. 34/2006.

Deci, altfel spus, instanţa de fond a apreciat în mod judicios incidenţa dispoziţiilor pct. 2.3. din Anexa 2 la O.U.G. nr. 66/2011, cât şi existenţa unei gravităţi reduse a încălcării, soluţia adoptată fiind legală şi temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Bucureşti prin Primarul General împotriva sentinţei nr. 610 din 21 februarie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 decembrie 2016.