Recovery of rural development grant: interpretation of "exceptional situation" and economic viability criteria in financing contracts

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a contestat Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 23.01.2013 şi înregistrat sub nr. x din 28 ianuarie 2013 şi Decizia nr. 10783 din 10 aprilie 2013 de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva acestui proces-verbal, privind proiectul "Ferma pentru cultivarea ciupercilor, specia agaricus, localitatea Lumina", Contract x din 02 mai 2006, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit - CRPDRP 2 Sud Est Constanţa şi a solicitat:

- în principal, admiterea contestaţiei şi anularea procesului-verbal atacat;

- în subsidiar, admiterea contestaţiei şi aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) din Contractul de finanţare, înlocuind sancţiunea rezilierii contractului şi recuperarea sprijinului financiar nerambursabil cu rezilierea contractului fără a cere plata finanţării nerambursabile.

Totodată, a solicitat suspendarea actului administrativ contestat, în temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a prezentei cauze.

1.2. Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 5 din 8 ianuarie 2014, a respins excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a Centului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Sud Est Constanţa şi acţiunea formulată de reclamantă, ce nefondate.

2. Calea de atac exercitată

2.1. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat.

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a susţinut, în esenţă, că, în speţă, prima instanţă în mod greşit a reţinut că împrejurarea care a condus la încetarea activităţii de producţie nu se încadrează în cuprinsul noţiunii de situaţie excepţională menţionată în art. 11 alin. (1) din Contractul de finanţare nr. x încheiat la data de 02.05.2006.

În opinia sa, problemele constatate la data efectuării controlului reprezintă o situaţie excepţională, care a împiedicat societatea să continue activitatea de producţie din cauza lipsei mijloacelor băneşti, iar o eventuală culpă în alegerea partenerilor comerciali nu-i poate fi imputată, întrucât a ales întotdeauna societăţi cu experienţă în domeniul în care activau, în momentul constatării prejudiciului a recurs la toate mijloacele legale posibile pentru recuperarea sumelor pierdute, purtând în acest sens procese cu debitorii, aproximativ 3 ani.

În cauză, nu a fost analizată situaţia excepţională în care se afla societatea la momentul efectuării controlului, ca pe un caz independent de forţă majoră, prima instanţă făcând o confuzie între "situaţie excepţională" şi noţiunea de forţă majoră, respingând de plano argumentele societăţii.

Prin urmare, s-au interpretat în mod eronat dispoziţiile legale incidente în cauză şi clauzele contractului de finanţare, hotărârea atacată fiind pronunţată astfel cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate, cu consecinţa admiterea acţiunii.

2.2. Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 29 octombrie 2014, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru, prin încheierea de şedinţă din 3 decembrie 2014, a admis în principiu recursul formulat şi, potrivit prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a fixat termen de judecată în şedinţa din data de 23 aprilie 2015, dispunând citarea părţilor.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

3.1. Recursul formulat de societatea reclamantă este nefondat, fiind respins potrivit considerentelor care vor fi prezentate în continuare.

3.2. Aşa cum s-a menţionat la pct. 1.2. al prezentei decizii, instanţa de fond a respins acţiunea formulată de societatea reclamantă, ca nefondată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 23.01.2013 s-a stabilit în sarcina reclamantei un debit în cuantum de 163.270,07 RON, reţinându-se că beneficiarul a încălcat prevederile contractului de finanţare x din 02 mai 2006 pentru investiţia "Ferma pentru cultivarea ciupercilor, specia agaricus, localitatea Lumina", prin nerespectarea articolelor 1, 3 şi 14 din contractul cadru şi a criteriilor de eligibilitate înscrise în cererea de finanţare.

Contestaţia îndreptată în procedura administrativ jurisdicţională împotriva acestui proces-verbal de control a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 10783 din 10 aprilie 2013 emisă de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, fiind menţinute concluziile constatării iniţiale, reţinându-se, în esenţă, că beneficiarul S.C. A. S.R.L. a modificat substanţial proiectul în perioada de valabilitate a contractului, prin încetarea investiţiei prevăzute în cererea de finanţare.

A mai reţinut că, dată fiind încetarea investiţiei de către societatea beneficiară, în lipsa dovedirii unei situaţii excepţionale care să determine această încetare, echipa de control din cadrul APDRP a reţinut corect că proiectul şi-a pierdut caracterul eligibil, fapt pentru care au devenit aplicabile dispoziţiile contractuale privind recuperarea sprijinului acordat pentru nefolosirea obiectivelor finanţate conform scopului destinat.

În ceea ce priveşte nerespectarea termenului de 90 de zile pentru emiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, termen cuprins în dispoziţiile art. 21, alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011, Curtea a reţinut caracterul de recomandare al acestui termen, nefiind reglementată nicio sancţiune în ipoteza depăşirii sale.

În esenţă, instanţa de fond a reţinut caracterul legal şi temeinic al actelor administrative atacate, cât şi al măsurii administrative de reziliere a contractului de finanţare.

3.3. În recursul formulat, societatea reclamantă a invocat motivul de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat şi a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond a interpretat în mod eronat dispoziţiile legale incidente în cauză, cât şi clauzele Contractului de finanţare nr. x din 02.05.2006.

Astfel, instanţa de fond a interpretat în mod greşit clauza stipulată la art. 11 alin. (1) din Anexa la contractul de finanţare menţionat, ceea ce a dus la respingerea acţiunii, fiind ignorate împrejurările în care s-a ajuns la încetarea activităţii, care nu au fost apreciate ca fiind o soluţie excepţională.

Pe de altă parte, a mai susţinut că, în realitate, situaţiile survenite ca urmare a comportamentului imprevizibil şi păgubitor al partenerilor cu care a trebuit să colaboreze pentru realizarea activităţii contractate, au condus la producerea situaţiei excepţionale care a determinat încetarea activităţii, situaţie care nu a fost apreciată corect de instanţa de fond.

Totodată, instanţa de fond nu a înţeles să analizeze situaţia excepţională în care s-a aflat societatea, ca pe un caz distinct de forţă majoră, ci confundând noţiunea de "situaţie excepţională" cu noţiunea de "forţă majoră".

În concluzie, societatea reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii şi rejudecarea cauzei, cu consecinţa admiterii acţiunii formulate.

3.4. Aşa cum s-a menţionat la pct. 3.1. al prezentei decizii, recursul formulat este nefondat, fiind respins ca atare, pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din actele aflate la dosarul cauzei rezultă, fără să fie contestată, următoarea situaţie de fapt:

Conform Anexei B1 - Prognoza veniturilor şi evoluţia capacităţii de producţie - varianta cu proiect, prezentată la cererea de finanţare au fost menţionate următoarele niveluri ale vânzărilor valorice previzionate din valorificarea produselor, astfel: Anul 1: 364.000 RON, Anul 54.000 RON, Anul 3: 364.000 RON, Anul 4: 364.000 RON, Anul 5: 364.000 RON.

Conform Anexei B8 - Indicatori financiari parte integrantă a cererii de finanţare, nivelul profitului net pentru fiecare an previzionat după implementarea proiectului a fost stabilit pe următoarele niveluri valorice: Anul 1: 139.446,00 RON, Anul 2: 126.306,00 RON, Anul 3: 126.306,00 Anul 4: 126.306,00 RON, Anul 5: 126.306,00 RON.

Conform Anexei B8 - Indicatori financiari, parte integrantă a cererii de finanţare s-a evidenţiat că Rata rentabilităţii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5%, cu următoarele raportări: Anul 1: 43%, Anul 2: 39%, Anul 3: 39 %, Anul 4: 39 %, Anul 5: 39 %.

Contractul cadru C3.40603321400082 din 02 mai 2006 a avut o valoare eligibilă totală de 326.861,00 RON, din care finanţarea nerambursabilă de 50%, reprezentând 163.430,00 RON, perioada de realizare a proiectului iniţială fiind de 6 luni, iar conform Actului Adiţional nr. 2 din 11 octombrie 2007 a fost prelungită până la 15.01.2008.

Investiţia realizată prin Programul SAPARD a fost plătită în trei tranşe, conform documentelor anexate în dosarele cererilor de plată, suma nerambursabilă plătită de APDRP fiind de 163.270,07 fiind prelungită până la 15.01.2008.

Astfel, în urma controlului pe teren, echipa control a procedat la verificarea modului în care beneficiarul respectă prevederile contractuale conform angajamentelor asumate prin Cererea de finanţare, cu privire la menţinerea eligibilităţii proiectului într-o perioadă de 5 ani de la data plăţii finale şi a constatat următoarele deficienţe:

Beneficiarul a încetat activitatea prevăzută în Cererea de finanţare, conform documentelor prezentate la data controlului şi ulterior acestuia;

În perioada de monitorizare (2008-2012) beneficiarul nu a înregistrat rulaje în conturile: 345- produse finite, 601- cheltuieli cu materiile prime, 701-venituri din vânzarea produselor finite

Din analiza bilanţului contabil împreună cu contul de profit şi pierdere pentru anii 2008-2011, rezultă că la finele exerciţiilor financiare anuale beneficiarul a înregistrat următorii indicatori:

- Anul 2008 - pierdere în valoare de 84.416,00 RON;

- Anul 2009 - pierdere în valoare de 26.206,00 RON;

- Anul 2010 - pierdere în valoare de 47.669,00 RON;

- Anul 2011 - profit net în valoare de 1.414,00 RON.

De asemenea şi din balanţa de verificare la 31.07.2012 arezultat o pierdere în valoare de 27,21 RON conform soldului debitor al contului 121-profit şi pierdere.

Astfel, s-a constatat că investiţia realizată de S.C. A. S.R.L., respectiv "Ferma pentru cultivarea ciupercilor, specia agaricus, loc Lumina", a devenit neeligibilă ca urmare a încălcării prevederilor legale şi contractuale, suma datorată fiind de 163.270,07 RON, la care se adaugă majorările de întârziere, potrivit legislaţiei aplicate în domeniu.

În concret, investiţia a devenit neeligibilă ca urmare a încălcării criteriului de eligibilitate -EG2, înscris în cererea de finanţare, a faptului că a înregistrat pierderi financiare din activitate şi nu a obţinut un profit de minim 5%, ajungând practic să nu funcţioneze în scopul pentru care s-a solicitat finanţarea.

Astfel, beneficiarul nu a respectat următoarele criterii înscrise în Cererea de finanţare:

EG 2 - "Ulterior finalizării, proiectul trebuie sa demonstreze viabilitatea economico-financiară";

ES 6.4 - "Ulterior finalizării proiectului, beneficiarul demonstrează că ciupercăria trebuie sa aibă minimum 30 mp de cultura".

În recursul formulat, societatea recurentă a susţinut, în esenţă, că nici structura/organul de control şi nici instanţa de fond nu au interpretat în mod corect/legal şi temeinic clauza de la art. 11 alin. (1) din Anexa la contractul de finanţare.

Conţinutul art. 11 alin. (1) este următorul:

"Articolul 11 - Încetarea contractului, alin. (1) - În cazuri excepţionale şi temeinic dovedite, inclusiv cazurile de forţă majoră, autoritatea contractată poate decide să rezilieze contractul printr-o notificare scrisă, fără a fi cerută plata finanţării nerambursabile".

Or, în cauză, societatea recurentă nu a reuşit să probeze existenţa unei/unor "cazuri excepţionale şi temeinic dovedite", susţinerile formulate punând în evidenţă existenţa unor relaţii păguboase cu partenerii de afaceri, precum şi un management neperformant/necorespunzător, care au avut drept rezultat nerespectarea, în perioada celor 5 ani, a criteriilor de eligibilitate asumate prin cererea de finanţare, Criteriul EG-2 şi Criteriul ES 6.4.

Astfel fiind, instanţa de recurs a constatat că instanţa de fond a reţinut în mod corect inexistenţa unui/unor cazuri excepţionale în sensul art. 11 alin. (1) din anexa la contractul de finanţare.

În ceea ce priveşte forţa majoră, din actele dosarului şi din susţinerile părţilor, a rezultat că societatea recurentă nu a invocat o astfel de situaţie, în conformitate cu art. 18 din anexa la contractul de finanţare, împrejurare necontestată de societatea reclamantă.

Referitor la susţinerile formulate cu ocazia dezbaterii orale a cauzei, potrivit cărora Hotărârea preliminară dată în cauzele conexe C-260/14 şi C-261/14 nu ar fi aplicabilă în cauză, în raport cu Decizia nr. 66/2015 cu privire la neconstituţionalitatea art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, instanţa de recurs a constatat că sunt lipsite de temei constituţional.

Astfel, potrivit prevederilor art. 148 alin. (2) din Constituţie:

"Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".

În concluzie, instanţa de recurs a reţinut că soluţia instanţei de fond, precum şi actele şi măsurile administrative atacate sunt legale şi temeinice, recursul fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 5 din 8 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 decembrie 2016.