Challenge to administrative transfer of state land: lack of standing to contest government orders following definitive annulment of ownership title

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul excepţiei de nelegalitate şi procedura derulată în primul ciclu procesual prin încheierea din data de de 04.11.2009 pronunţată în Dosar nr. x/2008, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, a învestit, în primă instanţă, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate a H.G. nr. 997/2004 şi H.G. nr. 335/2005, invocată de reclamanta A..

În motivarea excepţiei, reclamanta a susţinut că darea în administrarea Clubului B. a unui teren în suprafaţă de 36.721 mp s-a făcut fără a se urma condiţiile legale pentru a opera această transmitere, că nu există un drept de proprietate originar din care să derive dreptul subsecvent de administrare, nu există o identificare a dreptului invocat prin prisma măsurătorilor şi stabilirii exacte a întinderii acestuia, majorarea câtimii proprietăţii administrate nu are nici o bază legală şi nici nu este identificată ca locaţie şi amplasament şi nu există înscriere topocadastrală şi nici cartea funciară.

1.1. Prin sentinţa nr. 2646 din data de 1 iunie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 997/2004 şi H.G. nr. 335/2005, ca inadmisibilă.

1.2. Prin Decizia nr. 1150 din 25 februarie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat împotriva sentinţei nr. 2646 din data de 1 iunie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, cu consecinţa casării, în parte, a sentinţei atacate, în ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 335/2005, şi trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru a se verifica în primul rând dacă excepţia de nelegalitate vizează un act administrativ individual distinct de H.G. nr. 997/2004.

2. Hotărârea Curţii de apel

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 1293 din 15 aprilie 2016, pronunţată în fond după casare, a respins excepţia lipsei de interes şi excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 997/2004 şi H.G. nr. 335/2005 de modificare a

H.G. nr. 997/2004, obligând reclamanta la plata sumei de 1.500 RON, cheltuieli de judecată, către pârâtul Clubul Sportiv B.

Cu privire la exceptia lipsei de interes a reclamantei, invocată de pârâtul Clubul Sportiv B., prima instanţă a reţinut că prin Sentinta penală nr. 246 din 10 aprilie 2014 nu s-a dispus anularea titlului de proprietate al reclamantei A., astfel încat va obţine un avantaj efectiv prin admiterea exceptiei de nelegalitate constand în înlaturarea aplicarii H.G. nr. 997/2004 şi H.G. nr. 335/205 din litigiul aflat pe rolul Judecatoriei Sectorului 6, înregistrat sub nr. x/303/2008.

Referitor la excepţia de nelegalitate, prima instanţă a reţinut că emiterea celor două hotărâri s-a realizat în temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, şi ale art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Transmiterea s-a realizat cu aprobarea AGA a CNCF "Căi Ferate" S.A., dreptul de proprietate asupra suprafeţei de teren de 33.949 mp fiind recunoscut Societatii Naţionale a Căilor Ferate Române, prin sentinţa civilă nr. 9146 din 24 noiembrie 1994 a Judecătoriei Sector 6, definitivă şi irevocabilă.

S-a constatat că în cadrul aceluiaşi amplasament, suprafaţa de teren este mai mare cu 2772 mp, faţă de suprafaţa prevăzută în anexa la H.G. nr. 997/2004, astfel că suprafaţa reală ce urma a fi transmisă în proprietatea privată a statului şi în administrarea clubului sportiv era de 36.721 mp faţă de 33.949 mp. Diferenţa de suprafaţă de teren de 2772 mp se afla în continuarea suprafeţei de 33.949 mp, în cadrul aceleiaşi incinte împrejmuite, cu aceleaşi vecinătăţi şi era necesară desfăşurării activităţii Clubului Sportiv "B.", având destinaţia de teren zgură pentru antrenamente.

Aşa fiind, s-a impus modificarea corespunzătoare a suprafeţei de teren ce formează obiectul transmiterii, cu consecinţa modificării pct. 1 din anexa la H.G. nr. 997/2004.

Judecătorul fondului a apreciat astfel că se impune respingerea excepţiei de nelegalitate, având în vedere că potrivit art. 54 şi următoarele din Legea nr. 24/2000 (forma în vigoare la momentul emiterii H.G. nr. 335/2005), modificarea sau completarea unui act normativ, ca evenimente legislative ce pot interveni pe durata existenţei acestuia, pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de acelaşi nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Clubul Sportiv B., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând prevederile art. 304 pct. 7 şi 9 şi art. 304<SUP>1</SUP> din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul a susţinut că atât considerentul cât şi soluţia de respingere a excepţiei lipsei de interes a reclamantei sunt, pe de-o parte, străine de natura pricinii, iar pe de altă parte lipsite de temei legal, fiind date cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii.

Recurentul a arătat că sentinţa penală nr. 246 din 10 aprilie 2014 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 în Dosar nr. x/2011, invocată de prima instanţă ca temei legal în respingerea excepţiei lipsei de interes, a fost desfiinţată prin decizia penală nr. 760/A/2015 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care s-a dispus definitiv desfiinţarea titlului de proprietate nr. 100366 din 07 martie 2006 emis pe numele A., privind terenul în litigiu dat în administrarea Clubului prin hotărârile atacate cu excepţia de nelegalitate, cu desfiinţarea inclusiv a tuturor actelor de înstăinare subsecvente.

În concluzie, recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei atacate, iar pe fond admiterea excepţiei lipsei de interes şi respingerea excepţiei de nelegalitate ca lipsită de interes.

4. Apărare intimatei-pârâte

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Subcomisia de aplicare a Legii Fondului Funciar Sector 6 prin Primar a susţinut că prima instanţă în mod întemeiat a respins excepţia de nelegalitate invocată, solicitând respingerea recursului.

5. Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul a reiterat criticile din recurs, precizând că a formulat şi o cerere de îndreptare a erorii materiale, care a fost admisă de prima instanţă prin Încheirea din 6 iunie 2016, în sensul că s-a constatat strecurarea erorii care a fost îndreptată în sensul că,, s-a dispus anularea titlului de proprietate al reclamantei A.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cauza prin prisma motivelor invocate şi a prevederilor art. 304 pct. 7 şi 9 şi 304<SUP>1</SUP> din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Excepţia de nelegalitate invocată în cauză vizează H.G. nr. 997/2004 şi H.G. nr. 335/2005 de modificare a H.G. nr. 997/2004.

Dispoziţiile supuse controlului de legalitate în procedura reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004 au următorul conţinut:

Prin H.G. nr. 997/2004 s-a dispus transmiterea fără plată a unor bunuri, prevăzute în anexă, din proprietatea privată a Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." S.A. în proprietatea privată a statului şi în administrarea Clubului Sportiv "B.".

Prin H.G. nr. 335/2005 s-a dispus modificarea pct. 1 din anexa la H.G. nr. 997/2004, corectându-se doar suprafaţa de teren menţionată iniţial.

În faţa primei instanţe, pârâtul Clubul Sportiv B. a invocat exceptia lipsei de interes a reclamantei în invocarea excepţiei de nelegalitate, aceasta fiind respinsă de prima instanţă, cu motivarea că prin Sentinta penală nr. 246 din 10 aprilie 2014 nu s-a dispus anularea titlului de proprietate al reclamantei A., astfel încat va obtine un avantaj efectiv prin admiterea exceptiei de nelegalitate constand în înlaturarea aplicarii H.G. nr. 997/2004 şi H.G. nr. 335/205 din litigiul aflat pe rolul Judecatoriei Sectorului 6, înregistrat sub nr. x/303/2008.

Instanţa de control judiciar constată însă, astfel cum în mod corect susţine recurentul, că Sentinta penală nr. 246 din 10 aprilie 2014, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 în Dosar nr. x/2011, a fost desfiinţată prin decizia penală nr. 760/A/2015 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care s-a dispus în mod definitiv desfiinţarea titlului de proprietate nr. x din 07 martie 2006 emis pe numele A., privind terenul în litigiu dat în administrarea Clubului prin hotărârile atacate cu excepţia de nelegalitate, cu desfiinţarea inclusiv a tuturor actelor de înstăinare subsecvente.

Prin urmare, în prezenta cauză autoarea excepţiei de nelegalitate nu mai justifică un interes, în condiţiile în care titlul de proprietate în litigiu a fost desfiinţat.

În dreptul procesual civil, interesul de a promova o acţiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia, iar interesul trebuie să fie legitim, juridic, născut şi actual, personal şi direct.

Acţiunea în contencios administrativ, categorie căreia i se circumscrie şi excepţia de nelegalitate invocată, nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.

3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentinţa atacată şi, în temeiul art. 33 din C. proc. civ., va admite excepţia lipsei de interes formulată de pârâtul Clubul Sportiv B. şi, în cosnecinţă, va respinge excepţia de nelegalitate.

Totodată, menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Clubul Sportiv B. împotriva sentinţei nr. 1293 din 15 aprilie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată.

Admite excepţia lipsei de interes formulată de pârâtul Clubul Sportiv B. şi, în cosnecinţă, respinge excepţia de nelegalitate.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 decembrie 2016.