Compulsory order for partial local elections voided for lack of current interest after subsequent general elections filled vacant posts

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 05.02.2015, modificată ulterior, la data de 02.04.2015, pe calea răspunsului la întâmpinare, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca, în temeiul art. 1 alin. (1), raportat la art. 2 alin. (2), coroborat cu art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, luând în considerare prevederile art. 1 alin. (3) şi alin. (5), art. 36 şi art. 37, art. 108 alin. (2) din Constituţia României, respectiv ale art. 15 alin. (2) lit. a), e), h), art. 17 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, prevederile Titlului I din Legea nr. 35/2008, să pronunţe o hotărâre prin care să dispună:

a) Obligarea Guvernului României să emită, în termenul stabilit de către instanţă, o Hotărâre de Guvern, în aplicarea Legii nr. 67/2004 şi a Legii nr. 215/2001, prin care să se stabilească organizarea alegerilor locale parţiale şi data alegerilor pentru funcţia de primar în următoarele circumscripţii electorale în care există posturi de primar vacante respectiv: 1. Municipiul Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea; 2. Municipiul Târgovişte, jud. Dâmboviţa; 3. Comuna Sprîncenata, jud. Olt; 4. Comuna Glina, jud. Ilfov; 5. Comuna Bîrca, jud. Dolj; 6. Comuna Ciceu-Giurgeşti, jud. Bistriţa Năsăud; 7. Comuna Ciudanoviţa, jud. Caraş-Severin; 8. Comuna Vulcana Pandele, jud. Dâmboviţa; 9. Comuna Cernăteşti, jud. Buzău; 10. Comuna Vidra, jud. Ilfov; 11. Comunei Crângurile, jud. Dâmboviţa; 12. Comuna Sălaşu de Sus, jud. Hunedoara; 13. Comuna Horgeşti, jud. Bacău; 14. Comuna Nereju, jud. Vrancea; 15. Comuna Brebeni, jud. Olt; 16. Comuna Ion Corvin, jud. Constanţa; 17. Comuna Meseşenii, jud. Sălaj; 18. Comuna Săpânţa, jud. Maramureş; 19. Comuna Văcăreni, jud. Tulcea; 20. Comuna Produleşti, jud. Vâlcea; 21. Comuna Girov, jud. Neamţ; 22. Comuna Sălaşu de Sus, jud. Hunedoara; 23. Municipiul Sibiu, jud. Sibiu; 24. Comuna Odobeşti, jud. Bacău; 25. Comuna Grădinari, jud. Caraş-Severin; 26. Comuna Dragomireşti, jud. Dâmboviţa; 27. Comuna Ion Neculce, jud. Iaşi; 28. Comuna Malovăţ, jud. Mehedinţi.

b) Obligarea Guvernului României să emită, în termenul stabilit de către instanţă, o hotărâre de guvern prin care să stabilească data alegerilor şi organizarea alegerilor locale parţiale pentru funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean în circumscripţia electorală a judeţului Vâlcea şi a judeţului Neamţ.

Prin întâmpinare, pârâtul Guvernul României a invocat excepţia conexităţii cu Dosar nr. x/2015 privind organizarea alegerilor parlamentare parţiale şi data alegerii consiliilor locale din Comuna Cozmeşti, jud. Iaşi şi Comuna Târnova, jud. Arad, respectiv cu Dosar nr. x/2015 privind organizarea alegerilor parlamentare parţiale şi data alegerilor în Colegiul Uninominal nr. 5 din Circumscripţia Electorală nr. 18 Galaţi şi în Colegiul Uninominal nr. 15 din Circumscripţia Electorală nr. 42 Bucureşti, apreciind îndeplinite dispoziţiile art. 139 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, a invocat excepţia de litispendenţă parţială, în ceea ce priveşte cererea formulată la pct. 2 din acţiunea introductivă (în forma anterioară modificării acesteia) privind obligarea Executivului la emiterea unor hotărâri prin care să se stabilească organizarea alegerilor locale parţiale şi data acestora pentru funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.

De asemenea, pârâtul a invocat şi inadmisibilitatea acţiunii pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile faţă de pârâtul Guvernul României.

2. Soluţia instanţei de fond

2.1. Prin încheierea de şedinţă din 5 mai 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a dispus următoarele:

A respins excepţia de litispendenţă parţială, raportat la dosar nr. x/2015, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Cluj, ca rămasă fără obiect;

A respins excepţia de conexitate, raportat la dosar nr. x/2015 şi nr. y/2/2015, constatând că nu se impune conexarea celor două cauze pentru asigurarea unei mai bune judecăţi, întrucât cele două litigii nu au un obiect şi o cauză între care să existe o strânsă legătură, aşa cum dispune C. proc. civ.

A respins ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii acţiunii, pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile, conform Legii nr. 554/2004, în raport de prevederile art. 7 alin. (5) teza finală din Legea nr. 554/2004, cu trimitere la dispoziţiile art. 2 alin. (2) din aceeaşi lege.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 1483 din 26 mai 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a dispus după cum urmează:

A admis acţiunea, astfel cum a fost modificată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României;

A obligat pârâtul să procedeze la stabilirea datei organizării alegerilor parţiale locale pentru funcţia de primar în circumscripţiile electorale indicate prin cererea de chemare în judecată;

A obligat pârâtul să procedeze la stabilirea datei organizării alegerilor parţiale locale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean în circumscripţia electorală a judeţului Vâlcea şi a judeţului Neamţ.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 1483 din 26 mai 2015 şi a încheierii de şedinţă din 5 mai 2015, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Guvernul României, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. şi solicitând admiterea recursului, rejudecarea cauzei şi modificarea sentinţei recurate, în sensul respingerii acţiunii intimatului-reclamant.

În ceea ce priveşte încheierea de şedinţă din 5 mai 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, recurentul-pârât critică respingerea ca neîntemeiată a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, pe motiv că fiind vorba despre un refuz nejustificat de a soluţiona cererea intimatului-reclamant, plângerea prealabilă nu este obligatorie, recurentul-pârât susţinând că în această ipoteză, trebuia să existe o cerere din partea reclamantului şi, pe de altă parte, o manifestare explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu soluţiona această cerere.

Recurentul-pârât susţine de asemenea, că judecătorul fondului a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (2) şi art. 8 alin. (1) teza finală din Legea nr. 554/2004, în speţă nefiind întrunite cerinţele art. 8 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi nefiind făcută dovada existenţei unui refuz nejustificat în soluţionarea cererii din partea autorităţii recurente.

Apreciază că acţiunea are caracter prematur şi reprezintă o ingerinţă în atribuţiile administraţiei, întrucât este inadmisibil ca o sentinţă să ţină loc de Hotărâre de Guvern, cu atât mai mult cu cât această procedură complexă include şi activităţi ale altor autorităţi, motiv pentru care apreciază că judecătorul fondului şi-a depăşit competenţele stabilite prin Legea nr. 554/2004.

Pe de altă parte, susţine că prima instanţă a nesocotit dispoziţiile imperative şi inderogabile ale art. 113 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, preluate de art. 132 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, care prevăd modalitatea de stabilire a datei alegerilor, precum şi interdicţia organizării alegerilor parţiale locale cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului, ceea ce impune casarea sentinţei recurate pentru motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurentul-pârât mai susţine că sentinţa recurată, fiind fundamentată exclusiv pe dispoziţiile art. 69 alin. (6) şi art. 102<SUP>1</SUP> din Legea nr. 215/2001, este în contradicţie cu dispoziţiile speciale ale legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, nefiind aptă a fi pusă în executare.

4. Apărările intimatului-reclamant A.

Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată, arătând că, prima instanţă a stabilit în mod corect că în speţă este vorba despre un refuz nejustificat de a pune în aplicare dispoziţiile legale imperative în materia contenciosului administrativ privind stabilirea datei alegerilor locale parţiale, astfel că nu era necesară parcurgerea procedurii prealabile; că, prima instanţă a obligat în mod legal recurentul-pârât să emită actul administrativ solicitat; că, prin neexecutarea dispoziţiilor Legii nr. 215/2001, recurentul-pârât îşi invocă propria culpă, având în vedere că mandatele în discuţie au încetat cu mult înainte de data de 07 iunie 2015, respectiv când nu opera interdicţia organizării alegerilor parţiale locale.

II. Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 10 martie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 29 iunie 2017 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat de pârâtul Guvernul României ca fiind admisibil în principiu, şi în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2. Soluţia instanţei de recurs

Analizând recursul declarat în cauză prin prima interesului intimatului-reclamant în susţinerea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată şi reţine următoarele aspecte:

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune având ca obiect obligarea pârâtului Guvernului României să emită o Hotărâre de Guvern, în aplicarea Legii nr. 67/2004 şi a Legii nr. 215/2001, prin care să se stabilească organizarea alegerilor locale parţiale şi data alegerilor pentru funcţia de primar în anumite circumscripţii electorale în care existau, la momentul formulării cererii, posturi de primar vacante, precum şi obligarea Guvernului României să emită, în termenul stabilit de către instanţă, o hotărâre de guvern prin care să stabilească data alegerilor şi organizarea alegerilor locale parţiale pentru funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean în circumscripţia electorală a judeţului Vâlcea şi a judeţului Neamţ.

Prin sentinţa civilă nr. 1483 din 26 mai 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea astfel cum a fost modificată.

Împotriva acestei hotărâri, precum şi a încheierii de şedinţă din 5 mai 2015, ambele pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Guvernul României, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

La termenul de judecată din 3 noiembrie 2017, Înalta Curte, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., a rămas în pronunţare asupra cauzei de faţă, inclusiv din perspectiva interesului intimatului-reclamant în susţinerea cererii de chemare în judecată.

În speţă, obiectul acţiunii reclamantului îl constituie obligarea pârâtului Guvernului României să emită o Hotărâre de Guvern, în aplicarea Legii nr. 67/2004 şi a Legii nr. 215/2001, prin care să se stabilească organizarea alegerilor locale parţiale în circumscripţiile electorale în care s-au vacantat posturile de Primar ori de Preşedinte al Consiliului Judeţean şi stabilirea datei acestor alegeri parţiale.

În ceea ce priveşte obiectul cererii de chemare în judecată, se constată că la data de 05 iunie 2016 au avut loc, la nivelul întregii ţări, alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, respectiv pentru posturile de primari, consilieri locali şi consilieri judeţeni, inclusiv în localităţile în care aceste posturi erau vacante din diferite motive.

În ceea ce priveşte posturile de Preşedinte al Consiliului Judeţean pentru care reclamantul a solicitat, de asemenea, stabilirea unei date şi organizarea alegerilor locale parţiale, se constată că potrivit art. 101 din Legea nr. 215/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 115/2015:

"(1) Consiliul judeţean alege dintre membrii săi un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.

(2) Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie."

În aceste circumstanţe, în ceea ce priveşte interesul reclamantului în susţinerea acţiunii de faţă, Înalta Curte constată că potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile rezidă în justificarea unui interes.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce investeşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, în primă instanţă şi în căile de atac şi nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.

În cauza de faţă, în eventualitatea admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, efectele acesteia nu se puteau întinde decât până la data organizării următoarelor alegeri locale generale, în conformitate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 215/2001:

"(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al preşedintelui consiliului judeţean şi al consilierului judeţean este de 4 ani. Mandatul se exercită în condiţiile legii.

(2) Consiliul local sau consiliul judeţean, primarul, precum şi preşedintele consiliului judeţean ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau judeţean, respectiv a vacanţei postului de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, încheie mandatul precedentei autorităţi a administraţiei publice locale.

(3) Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul sau preşedintele consiliului judeţean, aleşi în urma organizării unor noi unităţi administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari sau de preşedinţi ai consiliilor judeţene, îşi exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale.

Cum de la momentul formulării cererii de chemare în judecată, au fost organizate alegeri locale generale pentru ocuparea posturilor eligibile la nivelul administraţiilor publice locale în data de 05 iunie 2016, interesul în soluţionarea prezentei acţiuni nu mai este actual, întrucât a fost depăşit termenul până la care cererile ce fac obiectul prezentei acţiuni puteau, conform legii, să îşi producă efectele, astfel că în cauză nu mai subzistă interesul intimatului-reclamantul, ceea ce face inutilă analizarea celorlalte aspecte deduse judecăţii.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ. coroborat cu art. 248 alin. (1) raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Guvernul României împotriva sentinţei civile nr. 1483 din 26 mai 2015 şi a încheierii din 05 mai 2015, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal; va casa sentinţa recurată şi, rejudecând, va respinge acţiunea formulată de reclamantul A., ca lipsită de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Guvernul României împotriva sentinţei civile nr. 1483 din 26 mai 2015 şi a încheierii din 05 mai 2015, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Respinge acţiunea formulată de reclamantul A., ca lipsită de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 noiembrie 2017.