Rural development funding recovery upheld: cassation appeal allowed, lower court annulment of ex-post non-compliance finding set aside

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/44/2015, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în, contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti, anularea Deciziei nr. 37555 din 31 octombrie 2014, de soluţionare a contestaţiei, a procesului-verbal de constatare nr. x din 28 august 2014 şi a notificării privind descoperirea unui debit în sumă de 103.329,52 RON, emise de pârâtă.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa nr. 184 din 23 iunie 2015, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea reclamantei S.C. A. S.R.L. şi a anulat Decizia nr. 37555 din 31 octombrie 2014 de soluţionare a contestaţiei, precum şi actele subsecvente emise de autoritatea pârâtă, respectiv procesul-verbal de constatare nr. x din 28 august 2014 şi notificarea privind descoperirea unui debit nr. 30188 din 04 septembrie 2014, obligând autoritatea pârâtă să plătească reclamantei suma de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs a prezentat situaţia de fapt şi a susţinut că instanţa de fond în mod greşit a apreciat că "obligaţia de a nu modifica substanţial proiectul este singura obligaţie pe care un beneficiar trebuie să o respecte în perioada de monitorizare".

Beneficiarul a luat cunoştinţă de toate condiţiile care trebuie respectate în derularea contractului de finanţare, încă din etapa de completare şi depunere a cererii de finanţare, prin completarea şi însuşirea prin semnătură a punctelor din Partea "F" a Cererii de Finanţare - declaraţia pe propria răspundere, dar şi din asumarea obligaţiilor ce decurg prin semnarea Contractului de Finanţare x din 03 iulie 2009.

Au fost invocate disp. art. 2 din contractul de finanţare susţinându-se că verificarea s-a efectuat în perioada de valabilitate a contractului, respectiv pe perioada celor 3 ani de monitorizare de la ultima plată.

Scopul acestui control a fost verificarea menţinerii eligibilităţii proiectului pentru co-finanţarea Comunităţii, în sensul că nu a suferit o modificare substanţială în perioada de valabilitate a contractului, de la data plăţii finale realizate de APDRP (actual AFIR).

Faptul că beneficiarul nu şi-a îndeplinit obiectivele propuse atât prin Cererea de finanţare, cât şi prin Planul de afaceri aprobat, deoarece nu a menţinut creşterea exploataţiei agricole cu minim 4 UDE după ultima plată (tranşa II) pentru niciunul din anii de monitorizare şi, implicit, nu a atins obiectivul principal vizat de Măsura 112 reprezintă modificări substanţiale ale proiectului pentru care a primit finanţare.

A doua critică adusă sentinţei se referă la faptul că instanţa de fond, în mod greşit, a apreciat că "pârâta nu oferă niciun argument pentru care proiectul nu ar mai fi în conformitate cu obiectivul general al măsurii".

Reclamanta a săvârşit o serie de abateri în raport atât cu prevederile contractului de finanţare, cât şi cu dispoziţiile naţionale şi europene, respectiv: art. 1 alin. (1) din Anexa I la Contractul de finanţare. Pentru verificarea menţinerii condiţiilor de eligibilitate şi selecţie după acordarea tranşei II, pe o perioada de 3 ani, s-au realizat verificări în baza documentelor probante, cerere de finanţare, baza de date IACS - APIA şi alte documente constatându-se că în campania 2013 s-a declarat la APIA o suprafaţă de 56,34 ha şi o structură de culturi ce asigură o dimensiune economică a exploataţiei de 15,926 UDE.

În anul 2013 nu este menţinută creşterea de minimum 4 UDE, conform obligaţiilor contractuale, suprafaţa este diminuată şi structura culturilor nu corespunde cu cea prevăzută în planul de afaceri.

Ulterior controlului ex-post, ca urmare a realizării unui plan de remediere, beneficiarul a depus la APIA o solicitare de modificare a suprafeţei aferente campaniei 2014.

La data verificării, realizată de comisia de soluţionare a contestaţiei prin accesarea aplicaţiei SAPS - IACS APIA, se constată că dimensiunea economică este de 20,127 UDE, realizată prin structura de culturi: pepeni - 4,53 ha, porumb - 9,33 ha, grâu - 15,78 ha, plante de nutreţ - 17,87 ha, floarea - soarelui - 6,98 ha.

Suprafaţa este diminuată de la 62,42 ha, cât era prevăzută în Planul de afaceri la 55,68 ha, conform declaraţiei de suprafaţă. Structura culturilor din declaraţia de suprafaţă modificată pentru campania 2014 nu corespunde cu cea din Planul de afaceri pentru Anul II de monitorizare.

Recurenta susţine că prin această modificare s-a realizat doar o creştere a dimensiunii economice, prin creşterea suprafeţei cultivate cu pepeni, fapt ce nu remediază neregula, întrucât suprafaţa şi structura culturilor din Planul de afaceri nu sunt respectate. Se constată că mărirea suprafeţei cultivate cu pepeni se face în detrimentul culturilor de cereale, conducând la modificarea obiectivelor prevăzute în Planul de afaceri.

Se impunea ca beneficiarul să menţină (nu să diminueze) atât suprafaţa exploataţiei, cât şi dimensiunea economică a acesteia şi, implicit, respectarea structurii propuse în Planul de afaceri - anul 4 şi anul 5, care corespund cu anii 1 şi 2 de monitorizare.

Beneficiarul avea posibilitatea să solicite modificarea Planului de afaceri înainte de depunerea declaraţiei pe suprafaţă la APIA, în conformitate cu prevederile Art. 9 alin. (1) - Amendament la Contract.

Beneficiarul a semnat contractul de finanţare în data de 03.07.2009, a primit ultima tranşă de plată din partea APDRP (actual AFIR) în data de 27.04.2012, iar controlul pe teren s-a efectuat în data de 17.06.2014.

Se constată că modificările aduse dreptului de proprietate sau folosinţă nu au fost comunicate Agenţiei, conform declaraţiei de la punctul 1 partea "F" din Cererea de Finanţare Măsura 112.

În baza memoriului justificativ şi a Planului de afaceri pe care beneficiarul le-a depus la dosarul Cererii de finanţare, acestuia i s-a acordat un punctaj prin care a fost declarat eligibil şi selectat în detrimentul altor solicitanţi, iar potrivit declaraţiilor sale ataşate cererii de finanţare, acesta s-a angajat să desfăşoare proiectul pe proprie răspundere, cu maximum de profesionalism, eficienţă şi vigilenţă în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat.

În plus, toată situaţia de fapt se circumscrie noţiunii de neregulă, definită la art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Se mai arată că abaterile săvârşite de beneficiarul fondurilor nerambursabile, pe care acesta nu le contestă, se referă la nemenţinerea condiţiilor asumate prin Contractul de finanţare, iar existenţa unei nereguli duce la caracterul neeligibil al cheltuielilor şi la obligaţia de restituire a sumelor încasate.

Nu poate exista beneficiu în condiţiile săvârşirii unei nereguli referitoare la finanţarea din fondurile europene, ca urmare a nerespectării prevederilor Contractului de finanţare şi a Planului de afaceri.

A treia critică vizează faptul că instanţa de fond, în mod greşit, a apreciat că "actul sectorial care prevede motivele pentru care se retrage sprijinul acordat este Regulamentul (CE) 1968/2005".

Au fost invocate disp. art. 5 alin. (3) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a eco-condiţionalităţii în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală, art. 21 alin. (2) din H.G. nr. 224/2008, cu modificările şi completările ulterioare, disp. art. 11(3) "Încetarea contractului" din Anexa I la Contractul de finanţare, art. 8 alin. (5) şi (7) din Anexa I la contract.

Prin urmare, în accepţiunea acestui contract, după momentul încheierii contractului, în etapa verificării obiectivelor propuse prin cererea de finanţare, AFIR poate proceda la recuperarea sumelor devenite neeligibile, prin neîndeplinirea obiectivului proiectului, în condiţiile în care beneficiarul nu mai respectă condiţiile de eligibilitate şi selecţie asumate prin cererea de finanţare.

Pe de altă parte, în speţă, este evident faptul că emiterea actelor administrative a căror anulare s-a solicitat este doar consecinţa nerespectării de către reclamant a dispoziţiilor legale şi contractuale asumate.

Au fost invocate şi Regulamentul nr. 1083/2006 - art. 2 pct. 7, Regulamentul CE nr. 2988/1995 - art. 4 alin. (1), alin. (2) şi alin. (3), art. 5, alin. (1), din interpretarea cărora rezultă regula că orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obţinut nejustificat, regulă întărită de prevederile art. 16 din Anexa I - Prevederi Generale din Contractul de finanţare, care dispune că în cazul abaterilor intenţionate sau săvârşite din neglijenţă, sancţiunea este retragerea integrală a ajutorului nerambursabil acordat.

Prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naţionale poate fi real sau potenţial, iar producerea însăşi a unei nereguli şi utilizarea necorespunzătoare a banilor acordaţi atrage sancţiunea restituirii parţiale sau totale a acestora.

Prin urmare, obligaţia de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Recuperarea prejudiciului stabilit în sarcina reclamantei este obligatorie pentru derularea PNDR prin FEADR, în condiţiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta şi ratificate de Guvernul României, precum şi pentru o judicioasă şi legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.

Primirea unui ajutor financiar nerambursabil incumbă tuturor persoanelor beneficiare (beneficiarul direct, dar şi furnizorii/prestatorii/constructorii) respectarea cu stricteţe a condiţiilor de realizare a obiectivului subvenţionat, fapt ce justifică aplicarea din partea Agenţiei de plată a unor măsuri corective, în scopul evitării pe viitor a punerii în dificultate a proiectelor.

Recurenta invocă şi disp. art. 33 pct. 8 "Prevederi specifice FEADR" din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanţarea politicii agricole comune.

Obligaţia AFIR cu privire la recuperarea integrală a sumelor acordate beneficiarilor care au încercat eludarea prevederilor legale reiese şi din prevederile art. 5 alin. (1) "Recuperarea sumelor plătite necuvenit" din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, art. 17 alin. (3) din Ordinul nr. 567/2008, art. 9 alin. (1) lit. a) "Protejarea intereselor financiare ale Comunităţii şi garanţii privind gestionarea fondurilor comunitare" din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Prin semnarea Contractului de finanţare, beneficiarul şi-a asumat în totalitate prevederile contractuale, printre care art. 11 alin. (3) din Anexa I la Contract.

Mai susţine recurenta că, având în vedere teza finală a art. 16(4) din Anexa I a contractului, în speţă avem de-a face cu un pact comisoriu de gradul IV inserat în mod expres în contract, modul de redactare al acestei prevederi fiind fără echivoc, în sensul forţei sale juridice de pact comisoriu expres, astfel că instanţa trebuie doar să constate că a operat rezilierea de plin drept a contractului.

Au fost invocate în acest sens prevederile Anexei IV "Instrucţiuni de plată pentru beneficiarii" - pct. A din Contractul de finanţare şi ale art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011 precizându-se că prejudiciul produs se materializează în afectarea intereselor financiare ale Uniunii, iar prin adoptarea diverselor reglementări în materia gestionării fondurilor europene, intenţia legiuitorului a fost să se asigure ca cheltuielile efectuate de Uniunea Europeană în contextul fondurilor structurale să fie strict limitate la agenţii care respectă normele de drept al Uniunii şi să nu fie utilizate pentru a finanţa activităţi care sunt contrare acestuia (Hotărârea CJUE din 15 septembrie 2005, Comisia/Irlanda, C-199/03, punctul 26, Concluziile avocatului general Leger prezentate în cauza C-44/96, Mannesmann Anlagenbau Austria şi alţii, punctul 108, Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza C-465/10, Chambre de commerce et d'industrie de l'lndre, punctul 59). În consecinţă, cheltuielile efectuate cu încălcarea dreptului Uniunii sunt considerate, în mod firesc, ca aducând atingere bugetului UE (Concluziile avocatului general Sharpston prezentate în cauza C-465/10, punctul 60).

Potrivit unei jurisprudenţe constante a CJCE (Hotărârea CJUE din 15 septembrie 2005, Irlanda/Comisia, C-199/03, punctul 31, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce et d'industrie de l'lndre, C-465/10, punctul 47), "inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta grav interesele financiare ale Uniunii". Astfel, un stat membru care a acordat asistenţă financiară poate, pentru a preveni şi pentru a urmări în justiţie abaterile, să revoce această asistenţă şi să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanţării menţionate (Hotărârea CJUE din 22 ianuarie 2004, COPPI, C-271/01, punctul 48, Hotărârea din 21 decembrie 2011, Chambre de commerce et d'industrie de l'lndre, C-465/10, punctul 32).

CJCE a statuat că producerea unor nereguli, abateri, fraude produce automat un prejudiciu bugetului UE, iar statele membre au obligaţia de a solicita de la beneficiari restituirea fondurilor utilizate în mod necorespunzător. Potrivit unei jurisprudenţe constante a Curţii, "încălcarea unor obligaţii a căror respectare prezintă o importanţă fundamentală pentru buna funcţionare a unui sistem comunitar [ . . . . . . . . . .] poate fi sancţionată prin pierderea unui drept conferit de reglementarea Uniunii" (Hotărârea CJUE din 12 octombrie 1995, Cereol Italia, C 104/94, punctul 24, Hotărârea din 24 ianuarie 2002, Conserve Italia/Comisia, C 500/99 P, punctele 100-102, precum şi Ordonanţa din 16 decembrie 2004, APOL şi AIPO/Comisia, C 222/03 P, punctul 53). Regula generală este ca orice abatere să conducă la retragerea avantajului obţinut nejustificat (Hotărârea CJUE pronunţată în cauza C-199/03 - punctul 15 şi Concluziile avocatului general Sharpston pronunţate în cauza C-465/10, punctul 73).

4. Apărările intimatei

Intimata reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului arătând că reverificarea Cererii de finanţare, în raport cu ghidul măsurii, este interzisă, Î. C. civ..J. stabilind prin decizie de îndrumare că astfel se încalcă principiul securităţii raporturilor juridice (Decizia nr. 1012/2014) şi că reverificarea eligibilităţii unei cereri de finanţare încalcă norma comunitară care stabileşte, ca şi condiţie de acreditare a agenţiei, capacitatea acesteia de a analiza eligibilitatea înainte de efectuarea plăţilor - Regulamentul (CE) 1290/2005, art. 6.

Mai arată că retragerea sprijinului financiar se poate face doar conform art. 72 din Regulamentul (CE) 1698/2005, regulament sectorial pentru fondurile agricole în exerciţiul financiar 2007-2013 al UE, dacă beneficiarul modifică substanţial proiectul finanţat.

Constatările pârâtei sunt greşite din câteva motive şi anume:

Conform Deciziei nr. 66/2015, Curtea Constituţională stabileşte că activităţile de control se desfăşoară conform textului legal în vigoare la data semnării contractului, adică O.G. nr. 79/2003 - punctul 33 din decizie. În speţă, nu este acuzată de efectuarea vreunei plăţi neeligibile, prin nesocotirea regulilor de achiziţie, aşadar nu i se poate imputa comiterea vreunei neregularităţi, rezultând că textul legal invocat nu se poate aplica.

Obiectivul principal (general e termenul corect) al Măsurii 112 este definit la art. 20 din Regulamentul (CE) 1698/2005:

"(ii) instalarea tinerilor agricultori, or, chiar procesul-verbal de la controlul pe teren consemnează că B., administrator al S.C. A. S.R.L., îşi păstrează calitatea de reprezentant legal al proiectului.

Recurenta îi impută încălcarea primei teze a art. 3 din contract şi anume faptul că nu ar fi menţinut pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în Planul de afaceri.

Acest text trebuie interpretat, susţine intimata, în raport cu: Fişa Măsurii, adoptată prin act normativ de legiuitorul naţional; logica formală - dacă toate condiţiile de eligibilitate şi de selecţie ar trebui respectate pe toată durata contractului şi prin durata contractului am înţelege ce susţine pârâta - recurentă, adică perioada întreagă de valabilitate a contractului şi nu doar perioada de execuţie a contractului, atunci niciun beneficiar din România nu ar putea să respecte contractele, consacrând situaţii absurde; norma comunitară - eligibilitatea cererii de finanţare se stabileşte înainte de efectuarea plăţilor, aceasta fiind o condiţie de acreditare a agenţiei (articolul 6 din Regulamentul (CE) 1290/2005). Dacă perioada contractului s-ar referi la perioada de valabilitate, incluzând şi monitorizarea după implementare, atunci recurenta s-ar pune în situaţia de a verifica eligibilitatea şi după efectuarea plăţilor. Aşadar, şi-ar încălca propriile criterii de acreditare, de aceea expresia "pe perioada contractului" trebuie să se refere cel mult la perioada de execuţie a contractului, adică până la efectuarea plăţilor. Evaluarea proiectelor prin verificarea în ex-post a realizării sau nu a ţintelor cantitative din Planul de afaceri se valorifică doar statistic, nu are niciun fel de importanţă în refacerea eligibilităţii care este interzisă.

La întocmirea planurilor de afaceri, recurenta oferă ca ipoteză de pornire "Studiul pentru determinarea zonelor cu potenţial, a zonelor geografice şi a marjelor brute standard unitare pentru proiectele din cadrul Măsurii 3.1 "Investiţii în exploataţii agricole" din Programul SAPARD elaborat de ASAS-ICPA şi ICDEA în 2004", date obţinute înainte de anul 2004.

Norma comunitară stabileşte viabilitatea economico-financiară a unei investiţii prin supravieţuirea exploataţiei şi cu ajutorul altor venituri ale gospodăriei, ceea ce respectă şi principiul perenităţii operaţiunilor Comisiei Europene, care impune ca activitatea să nu înceteze în perioada de monitorizare, pe când agenţia-pârâtă pretinde prognoze ale profitului, fluxului de trezorerie şi încasărilor pe perioade de peste 5 ani. Or, aceasta echivalează cu impunerea unei condiţii suplimentare pentru accesarea fondurilor europene pentru fermierii romani faţă de cei europeni, iar acest lucru a fost deja sancţionat de CJ.U.E. într-o speţă care priveşte chiar cealaltă agenţie românească care derulează fonduri pentru agricultură, A.P.I.A.(cauza C-304/13, APIA Timiş contra Curtea de Conturi Timiş "Agricultură - Politica agricolă comună - Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 - Scheme de sprijin direct - Condiţii de acordare a plăţilor naţionale directe complementare - Condiţie neprevăzută de reglementarea Uniunii").

Agenţia-recurentă se raportează greşit la Planul de afaceri considerând că obiectivele prevăzute în planul de afaceri ar fi acelaşi lucru cu obiectivele finanţate, pe care, într-adevăr nu le poţi schimba. Obiectivele finanţate sunt, în genere, corporale (tractor, presă de baloţi, grapă sau privesc dinamica socială - instalarea tinerilor fermieri în mediul rural, etc), iar indicatorii cantitativi dintr-un plan de afaceri cărora recurenta le spune obiective reprezintă nişte deziderate şi nimic mai mult. Nu se pot confunda tractor cu profit, presă de balotat cu flux de trezorerie, instalarea tinerilor fermieri la ţară cu dimensiunea economică a unei exploataţii.

Intimata a făcut referire la obiectivele generale ale Măsurii 112 "Instalarea tinerilor fermieri" subliniind că recurenta nu ar trebui să confunde obiectivele propuse la finanţare cu dezideratele planului de afaceri.

Art. 1 din Anexa 1 la contractul de finanţare se referă la implementare. Or implementarea a fost verificată la data depunerii Cererii de Plată şi a fost confirmată prin act de autoritate, acesta fiind şi motivul aprobării Cererii de Plată şi eliberării celei de-a doua tranşe din sprijinul financiar.

Pârâta-recurentă e într-o gravă confuzie când afirmă că reclamanta ar fi încălcat oricare din condiţiile care privesc implementarea, fiindcă nu a verificat implementarea prin acest control, ci a reverificat Cererea de finanţare. Pârâta confundă Cererea de finanţare cu Cererea de Plată. În cererile de plată sunt informaţiile care arată cum s-a implementat proiectul: organizarea licitaţiilor, obţinerea avizelor legale, conformitatea facturilor, dovezile de plată, procesele-verbale de punere în funcţiune, documentele de origine şi conformitate ale bunurilor.

S-a făcut referire la etapele unui proiect şi analiza Cererii de finanţare sau a Cererilor de plată şi s-a menţionat că O.U.G. nr. 66/2011 nu era în vigoare la data la care s-a semnat contractul, recurenta încălcând şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 66/2015.

Instanţa nu a făcut decât să arate ce spune norma comunitară, la art. 72 din Regulamentul (CE) 1698/2005 care instituie principiul perenităţii şi care este extrem de clar. Pârâta invocă prevederi din contract, puncte din Cererea de finanţare pe care le interpretează forţat, ca şi cum acestea ar avea forţă juridică superioară normei comunitare. Prin principiul perenităţii, norma comunitară interzice statelor să retragă eligibilitatea proiectelor pentru orice altceva în afara modificării substanţiale a proiectului. Instanţa nu poate decât să constate ce prevede norma comunitară şi să înlăture toate referirile la texte legale cu forţă juridică inferioară care sunt în contradicţie sau doar agenţia-pârâtă are impresia că sunt în contradicţie cu norma comunitară.

Principiul perenităţii este de esenţa fondurilor nerambursabile, în lipsa acestui principiu fondurile ar deveni rambursabile pentru orice motiv. De asemenea, acest principiu a fost menţionat în absolut toate actele normative comunitare care reglementau fondurile europene structurale.

Cu privire la cea de-a doua critică formulată de recurentă, intimata a arătat că instanţa a constatat corect că obiectivul general al măsurii nu a fost pericilitat în vreun fel. B., ca tânăr fermier, s-a instalat în mediul rural şi conduce exploataţia agricolă, aceasta fiind chiar constatarea agenţiei prin procesul-verbal încheiat la vizita pe teren, fapt ce a fost reţinut şi în procesul-verbal încheiat la sediul C.R.F.I.R. Constanţa. Agenţia-recurentă îşi neagă practic propriile constatări din actele de control prin acest motiv de casare invocat.

Având în vedere constatările agenţiei-recurente care se referă la indicatorii economici din Planul de afaceri, pe care-i confundă cu obiectivele generale ale măsurii, e evident că instanţa nu putea decât să constate că agenţia nu a furnizat niciun argument pentru care obiectivele generale ale măsurii nu au fost atinse.

Referitor la cea de-a treia critică menţionează că "nu se efectuează nicio plată" nu este acelaşi lucru cu "retragerea eligibilităţii unui proiect". Mai mult, textul invocat se referă la o abatere care se poate comite la accesare şi, în cazul constatării, agenţia nu trebuie să facă plăţile, iar reclamanta este acuzată de aşa-zise abateri (neregularitaţi cum le spune pârâta, care nu distinge "nereguli" de "abateri") în perioada ex-post, fără nici cea mai mică legătură cu abaterile ce ţin de accesare şi cu crearea artificială a condiţiilor de accesare. Sunt măsuri sancţionatorii complet diferite şi speţe complet diferite. Descoperirea textului care prevede că "nu se efectuează nicio plată" de către experţii recurentei nu este de natură să infirme susţinerea instanţei că retragerea fondurilor se face doar în temeiul art. 72 din Regulamentul (CE) 1698/2005.

Regulamentul (CE) 2988/1995 prevede ca abaterile (nu neregulile, actul normativ definind abaterile) să fie definite alături de sancţiunile corelative prin actele comunitare sectoriale. Or, exact acest lucru îl reţine şi instanţa: actul normativ sectorial care prevede motivele pentru a retrage sprijinul financiar este doar Regulamentul (CE) 1968/2005. În ce priveşte sancţiunile pentru abaterile privind fondurile europene, (CE) 2988/1995 defineşte cadrul general, iar Regulamentul (CE) 1698/2005 e chiar norma specifică. Cele 2 acte normative nu sunt deloc în contradicţie, sunt complementare.

Regulamentul (CE) 2988/1995 prevede la art. 2 pct. (2) că "Nicio sancţiune administrativă nu poate fi impusă în absenţa unor dispoziţii în acest sens prevăzute într-un act comunitar emis anterior abaterii respective".

Şi fiindcă pârâta nu e singura instituţie naţională care nu a înţeles rostul Regulamentului (CE) 2988/1995 sau a considerat că se aplică doar prevederile care-i servesc scopului, C.J.U.E. a fost chemată să se pronunţe în C-367/09 şi să arate la primul punct al hotărârii că "Art. 5 şi 7 din CE 2988/95...nu se aplică astfel încât o sancţiune administrativa să poată fi aplicată numai în temeiul acestor dispoziţii". Deci sancţiunile administrative trebuie definite în actele sectoriale.

Articolul 4 invocat de pârâtă e cvasi-identic cu art. 5, art. 4 referindu-se la măsurile administrative, iar art. 5 la sancţiunile administrative.

Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 27 ianuarie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 24 martie 2017 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

Cu privire la fondul recursului

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivului de recurs invocat, Înalta Curte constată că recursul este fondat, faţă de următoarele considerente:

Între A.P.D.R.P., în calitate de autoritate contractantă, şi S.C. A. S.R.L, în calitate de beneficiar, la data de 03.07.2009, a fost încheiat Contractul de finanţare nr. x având ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile de către autoritatea contractantă pentru punerea în aplicare a proiectului cu titlul "Instalarea tinerei B. ca şef al exploataţiei S.C. A. S.R.L din Comuna Maxineni, Judeţul Brăila".

Conform cererii de finanţare, proiectul a avut ca obiectiv creşterea dimensiunii economice a exploatatiei agricole cu 4,926 UDE, respectiv de la 14,879 UDE în anul 0 la 19,805 UDE în anul ţintă.

Conform Planului de afaceri, obiectivul principal al reorganizării activităţii exploataţiei agricole a S.C. A. S.R.L. a constat în realizarea de producţie marfă principală (seminţe uniforme calitativ de grâu, orz, porumb şi floarea soarelui, pepeni verzi şi fân de lucernă) şi secundară (paie), în vederea comercializării acestora pentru maximizarea profitului, prin modernizarea parcului de maşini şi utilaje agricole.

Pentru atingerea acestui obiectiv, beneficiarul trebuia să facă următoarele investiţii: achiziţia unei prese de balotat pentru paie şi fân; achiziţia unui motocultivator şi achiziţia de teren arabil.

Pe lângă aceste investiţii, beneficiarul a avut în vedere şi arendarea de noi terenuri arabile de la proprietarii din zonă pentru creşterea suprafeţei totale cultivate a exploatatiei. Toate acestea aveau ca scop creşterea veniturilor totale ale exploataţiei agricole.

Potrivit Planului de afaceri - parte integrantă a Cererii de finanţare - Sinteza veniturilor cheltuielilor, rezultatele financiare la nivel de exploataţie pentru fiecare an previzionat după implementarea proiectului a fost stabilit pe următoarele niveluri valorice: anul 1: 99.242,80 RON; anul 2: 105.520,00 RON; anul 3: 113.700,00 RON; anul 4: 129.704,00 RON; anul 5: 136.143,50 RON, iar Planul de cultură inclusiv pentru suprafeţe cultivate cu furaje: anul 1: 50,96 ha, anul 2: 55,00 ha; anul 3: 58,00 ha; anul 4: 60,00 ha şi anul 5: 63,15 ha.

Contractul de finanţare a avut o valoare eligibilă totală de maximum 107.057,00 RON, echivalentul a maximum 25.000,00 euro, finanţarea nerambursabilă 100%, perioada de realizare a proiectului fiind de maximum 36 luni.

Investiţia realizată prin FEADR a fost plătită, conform documentelor anexate în dosarul cererii de plată, suma nerambursabilă plătită de APDRP fiind de 103.329,52 RON echivalentul a 24.999,88 euro.

Tranşa I de plată finanţare FEADR: 50.484,00 RON - conform OPE 2412 din 03 august 2009; 12.621,00 RON - conform OPE 2413 din 03 august 2009.

Tranşa II: 32.179,62 RON - conform OPE 907005 din 27 aprilie 2012; 8.044,90 RON - conform OPE 907006 din 27 aprilie 2012, totalul plăţilor fiind de 103.329,52 RON.

În data de 17.06.2014, conform Scrisorii de Informare nr. 13.863 din 13 iunie 2014 transmisă către beneficiarul proiectului, Biroul Control Proiecte Finalizate (actual Compartimentul Control Ex-Post) din cadrul CRPDRP 2 SE Constanţa (actualul C.R.F.I.R. 2 Sud-Est), a efectuat un control ex-post la locul de realizare a investiţiei situat în comuna Smârdan, judeţul Tulcea şi la sediul social situat în localitatea Corbu Nou, comuna Maxineni, judeţul Brăila, conform Contractului de împrumut de folosinţă (comodat-bun imobil), încheiat intre C. şi S.C. A. S.R.L. privind darea în folosinţă a imobilului în suprafaţă de 72,66 mp situat în Corbu Nou, comuna Maxineni, jud. Brăila şi contractelor de vânzare-cumpărare pentru terenul finanţat prin FEADR.

Membrii echipei de control au fost însoţiţi de doamna B., terenul achiziţionat prin FEADR fiind identificat documentar în comuna Smârdan, judeţul Tulcea, iar utilajele achiziţionate prin proiect fiind identificate în localitatea Corbu Nou, comuna Maxineni, judeţul Brăila.

Identificarea terenului agricol în suprafaţa de 7,81 ha (fracţionat) achiziţionat de beneficiar s-a făcut documentar, accesul fizic la parcelele de teren fiind imposibil din cauza drumului impracticabil. Conform declaraţiei verbale a beneficiarului, parcelele de teren achiziţionate, în suprafaţă de 7,81 ha, au fost comasate într-o altă locaţie, pe raza comunei Smardan, în vederea exploatării optime.

În anul 2014, beneficiarul a înregistrat o dezvoltare economică a exploataţiei de 17,290 UDE faţă de 19,805 UDE propusă prin Cererea de finanţare, rezultând o creştere de doar 2,41 UDE.

Prin procesul-verbal nr. x din 17 iunie 2014 s-a solicitat beneficiarului transmiterea următoarelor înscrisuri: Nota memoriu în care să fie menţionate cauzele/motivele privind neatingerea obiectivului propus prin Cererea de finanţare şi Planul de afaceri, respectiv creşterea şi menţinerea exploataţiei agricole cu minim 4 UDE faţă de cea deţinută la cererea de finanţare, pe perioada de monitorizare; Plan de remediere a deficienţei constatate (însoţit de documente justificative) ce va conţine un calendar în care se va demonstra remedierea deficienţei conform prevederilor contractuale.

Prin documentaţia înregistrată la C.R.P.D.R.P. 2 Sud-Est Constanţa cu nr. 14.790 din 25 iunie 2014, beneficiarul a transmis următoarele documente: Memoriu Justificativ în care menţionează că principalul motiv de nemenţinere a obiectivelor propuse prin Cererea de finanţare este factorul uman, datorită faptului că proprietarii de teren de la care au fost arendate suprafeţele deţinute în cadrul exploataţiei au înstrăinat aceste suprafeţe, fapt ce a dus la diminuarea suprafeţelor lucrate. Un alt motiv este şi inconvenientul datorat fărâmiţării amplasamentelor, inclusiv suprafeţele achiziţionate prin investiţia FEADR. De asemenea, S.C. A. S.R.L. invocă art. 3(1) din Contractul de finanţare - Anexa I Prevederi generale considerând că prin nemenţinerea creşterii exploataţiei agricole cu minim 4 UDE nu a modificat substanţial obiectivele din Cererea de finanţare.

A mai fost transmis planul de remediere a deficienţei constatate conform căruia beneficiarul are în vedere menţinerea creşterii dimensiunii economice a exploataţiei cu minim 4 UDE, prin cultivarea de plante cu UDE/ha mare şi precizează că pentru anul 2014 a fost mărită suprafaţa cultivată cu pepeni verzi în câmp.

În cadrul planului de remediere, beneficiarul prezintă o structură de culturi pentru anul 2014 (după controlul ex-post pe teren) şi pentru anul 2015, din care rezultă că se micşorează cu 1,53 ha suprafaţa cultivată cu porumb boabe şi se măreşte suprafaţa cultivată cu pepeni cu cele 1,53 ha.

Echipa de control din cadrul CRFIR 2 Sud Est a efectuat o verificare documentară a cazului de suspiciune de nereguli înregistrat la autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene cu nr. 24.407 din 15 iulie 2014, ca urmare a nerespectării condiţiilor contractuale din Contractul de finanţare conţinând constatări cu implicaţii financiare, respectiv: neîndeplinirea şi, implicit, nerespectarea obiectivelor propuse, în conformitate cu descrierea acestora în Planul de afaceri aprobat, parte integrantă din Cererea de finanţare, respectiv nu s-a menţinut creşterea exploataţiei cu minim 4 UDE după ultima plată (tranşa II) pentru niciunul din anii de monitorizare şi nu s-a atins obiectivul principal vizat de Măsura 112, nejustificându-se în aceste condiţii motivaţia sprijinului financiar pentru proiect.

În urma verificării a fost încheiat la data de 26.08.2014 procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, înregistrat sub nr. x din 28 august 2014, în care au fost consemnate constatările de fapt sus menţionate precizându-se că beneficiarul nu a adus documente justificative pentru susţinerea suprafeţelor de cultură menţionate în planul de redresare atât pentru anul 2014, cât şi pentru anul 2015.

Beneficiarul s-a angajat, conform documentelor depuse la Cererea de finanţare, să crească numărul de UDE cu minim 4, de la 14.879 UDE deţinute la momentul depunerii cererii de finanţare, la 19.805 în anul ţintă 2013. La momentul depunerii cererii de plată, beneficiarul deţinea 20.363 UDE, deci o creştere de 5.484 UDE faţă de momentul depunerii cererii de finanţare, însă numărul de minim 4 UDE nu a fost menţinut după ce beneficiarului i s-a acordat ultima tranşă de plată, iar prin planul de redresare beneficiarul nu remediază neregula, întrucât aceasta nu poate fi remediată retroactiv.

S-a concluzionat că nu s-a menţinut creşterea exploataţiei cu minim 4 UDE după ultima plată pentru niciunul din anii de monitorizare şi nu s-a atins obiectivul principal al Măsurii 112.

S-a constatat că proiectul a devenit neeligibil, suma totală datorată fiind de 103.329,52 RON, la care se adaugă majorări de întârziere.

Contestaţia formulată de reclamantă împotriva acestui proces-verbal a fost respinsă prin Decizia nr. 37555 din 31 octombrie 2014 emisă de AFIR.

Instanţa de fond a admis în parte acţiunea formulată de reclamantă şi a anulat decizia de soluţionare a contestaţiei, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare şi notificarea privind descoperirea unui debit reţinând că art. 1 şi art. 9 din Anexa I la Contractul de finanţare se referă la perioada de executare/implementare a proiectului şi nu la obligaţii în perioada post implementare şi că pârâta confundă perioada de implementare cu perioada ex-post.

De asemenea, a apreciat că obligaţia de a nu modifica substanţial proiectul este singura obligaţie pe care un beneficiar trebuie să o respecte în perioada de monitorizare şi că procesul-verbal întocmit la verificarea pe teren are ca obiective verificarea aspectelor ce ţin de respectarea condiţiilor prevăzute la art. 72 din Regulamentul (CE) 1698/2005, or constatările pe teren nu privesc nerespectarea acestor prevederi.

Confuzia între obiectivele unui plan de faceri şi obiectivele finanţate face ca între obiectivele controlului ex-post pentru satisfacerea condiţiilor impuse de Comisia Europeană la art. 72 din acest Regulament şi tipul de constatări făcute de experţii centrului regional să nu existe nicio legătură.

Proiectul reclamantei nu a suferit niciun fel de modificare rezultată dintr-o schimbare a naturii proprietăţii vreunui articol, reproşurile aduse de echipa de control vizând cu totul alte aspecte, care ţin de obiectivele evaluării şi nu au legătură cu menţinerea eligibilităţii proiectului.

Înalta Curte constată că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că actele atacate sunt nelegale şi netemeinice, având în vedere următoarele considerente:

Intimata reclamantă a obţinut finanţarea pentru un proiect în cadrul Măsurii 112 "Instalarea tinerilor fermieri", măsură care se încadrează în Axa I "Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier" şi are ca obiective generale: îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă, precum şi îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură.

Conform Planului de afaceri din Cererea de finanţare, beneficiarul trebuia să-şi mărească exploataţia agricolă cu 4,926 UDE, respectiv o creştere, de la 14,879 UDE (la momentul depunerii proiectului) în anul 0 la 19,805 UDE în anul ţintă.

La ultima tranşă de plată (anul 2012) beneficiarul deţinea 64.13 ha (suprafaţă culturi), respectiv 20.363 UDE, conform documentelor din dosarul cererii de plată.

La controlul pe teren, beneficiarul a prezentat următoarele documente: Declaraţia de suprafaţă de la APIA, ID fermier RO 247817217, pentru anul 2013, conform căreia beneficiarul a deţinut 56,34 ha (suprafaţa culturi), respectiv 15,929 UDE şi Declaraţia de suprafaţă de la APIA, ID fermier RO 247817217, pentru anul 2014, conform căreia beneficiarul deţine 55,68 ha (suprafaţa culturi), respectiv 17,290 UDE.

Din analiza Declaraţiilor de suprafaţă de la APIA, se constată că în anul 2013 beneficiarul a înregistrat o dezvoltare economică a exploataţiei de 15,929 UDE, faţă de 19,805 UDE propusă prin Cererea de finanţare, rezultând o creştere de doar 1,0509 UDE, iar în anul 2014, a înregistrat o dezvoltare economică a exploataţiei de 17,290 UDE faţă de 19,805 UDE propusă prin Cererea de finanţare, rezultând o creştere de doar 2,41 UDE.

Având în vedere aceste date, rezultă că beneficiarul nu a respectat Planul de afaceri, întrucât nu a menţinut creşterea exploataţiei cu minim 4 UDE pentru niciunul din anii de monitorizare.

În cadrul planului de remediere, beneficiarul prezintă o structură de culturi pentru anul 2014 şi pentru anul 2015 din care rezultă că se micşorează cu 1,53 ha suprafaţa cultivată cu porumb boabe şi se măreşte suprafaţa cultivată cu pepeni cu cele 1,53 ha.

Conform art. 1 din Contractul de finanţare, beneficiarului i se va acorda finanţarea nerambursabilă în termenii şi condiţiile stabilite în acest contract, care este constituit din contractul cadru şi anexele acestuia, pe care beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă. Cererea de finanţare depusă de beneficiar, rezultată în urma verificărilor, modificărilor şi completărilor efectuate pe parcursul procedurilor de evaluare şi implementare devine obligatorie pentru beneficiar.

Art. 1 alin. (1) din Anexa I la contract prevede că beneficiarul se obligă să execute proiectul în conformitate cu decrierea acestuia cuprinsă în Planul de afaceri aprobat, parte integrantă din Cererea de finanţare.

Alin. 2 stabileşte că beneficiarul va fi singurul răspunzător în faţa autorităţii contractante pentru implementarea obiectivelor din cadrul Planului de afaceri, parte integrantă din cererea de finanţare.

Potrivit alin. (3), beneficiarul trebuie să implementeze obiectivele prevăzute cu maximum de profesionalism, eficienţă şi vigilenţă în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat şi în concordanţă cu acest contract.

Conform art. 3 din Anexa I la contract, beneficiarul se obligă să respecte pe toata durata contractului, criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanţare. De asemenea, pe o perioadă de 3 ani de la ultima plată efectuată de Agenţie, Beneficiarul se obligă să nu modifice substanţial obiectivele prevăzute în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanţare şi să nu îşi înceteze activitatea agricolă.

Este evidentă încălcarea acestor prevederi contractuale, în condiţiile în care intimata reclamantă nu a respectat Planul de afaceri, prin nemenţinerea creşterii exploataţiei agricole cu minim 4 UDE faţă de cea deţinută la depunerea cererii de finanţare, pentru niciunul din anii de monitorizare şi prin schimbarea structurii culturilor.

Nu poate fi reţinută susţinerea că nu au fost modificate obiectivele prevăzute în Planul de afaceri, din moment ce pentru primul an de monitorizare (2013) a fost prevăzută în Planul de afaceri o suprafaţă de 62,42 ha, cultivată cu grâu - 35 ha, orz 8,15 ha, porumb 3 ha, floarea - soarelui 5 hectare, pepeni 2 hectare, lucerna 9,27 hectare. Beneficiarul a declarat la APIA pentru campania 2013 o suprafaţă de 56,34 ha, cultivată cu grâu - 8 hectare, porumb - 4,75 hectare, pepeni - 2,77 hectare, floarea soarelui - 21,51 hectare, orzoaica - 19 hectare, rapiţa - 2 hectare.

În campania 2014, aşa cum rezultă din verificările echipei de control ex-post, s-a declarat o suprafaţă de 55,68 ha şi o structură de culturi ce asigură o dimensiune economică a exploataţiei de 17,290 UDE, ceea ce reprezintă o creştere de 2,411UDE faţă de anul "0".

Ulterior controlului ex-post, ca urmare a realizării unui plan de remediere, beneficiarul a depus la APIA o solicitare de modificare a suprafeţei aferente campaniei 2014.

În urma verificărilor efectuate prin accesarea aplicaţiei SAPS - IACS APIA, se constată că dimensiunea economică este de 20,127 UDE, realizată prin structura de culturi: pepeni - 4,53 ha, porumb - 9,33 ha, grâu - 15,78 ha, plante de nutreţ - 17,87 ha, floarea - soarelui - 6,98 ha.

Suprafaţa este diminuată de la 62,42 ha, cât era prevăzută în Planul de afaceri la 55,68 ha, conform declaraţiei de suprafaţă. Structura culturilor din declaraţia de suprafaţă modificată pentru campania 2014 nu corespunde cu cea din Planul de afaceri pentru cel de-al doilea an de monitorizare.

Se constată că prin această modificare s-a realizat doar o creştere a dimensiunii economice, prin creşterea suprafeţei cultivate cu pepeni, dar suprafaţa şi structura culturilor din Planul de afaceri nu sunt respectate. Astfel, mărirea suprafeţei cultivate cu pepeni se face în detrimentul culturilor de cereale, conducând la modificarea obiectivelor prevăzute în Planul de afaceri.

Pentru respectarea Planului de afaceri era necesar ca beneficiarul să menţină atât suprafaţa exploataţiei, cât şi dimensiunea economică a acesteia şi, implicit, să respecte structura propusă în Planul de afaceri pentru anii 4 şi 5, care corespund cu anii 1 şi 2 de monitorizare.

În conformitate cu art. 9 - Amendament la contract - (1) Beneficiarul poate solicita modificarea Contractului de Finanţare numai în cursul duratei de execuţie a acestuia stabilită prin contract şi nu poate avea efect retroactiv.

9 (2) Orice modificare la contract se va face cu acordul ambelor părţi contractante.

9 (3) Orice amendament al Contractului sau al anexelor sale trebuie făcut în scris printr-un act adiţional/notă de modificare.

Astfel, în temeiul acestor prevederi contractuale, beneficiarul avea posibilitatea să solicite modificarea Planului de afaceri înainte de depunerea declaraţiei pe suprafaţă la APIA.

În ceea ce priveşte considerentul instanţei de fond potrivit căruia obligaţia de a nu modifica substanţial proiectul este singura obligaţie pe care un beneficiar trebuie să o respecte în perioada de monitorizare, Înalta Curte reţine că Punctul 1 partea F din Cererea de Finanţare Măsura 112 are următorul conţinut:

"Declar că îndeplinesc condiţiile minime de acordare a sprijinului prevăzute în fişa măsurii şi mă angajez să le respect pe o perioadă de minim 5 ani de la primirea sprijinului, inclusiv criteriile de selecţie pentru care am fost punctat.

Punctul 3 partea F din Cererea de Finanţare M 112 conţine următoarea declaraţie:

"Declar pe propria răspundere că orice modificări aduse dreptului de proprietate sau de folosinţă vor fi notificate APDRP în termen de 3 zile de la data încheierii lor. De asemenea, mă angajez ca pe perioada de implementare a proiectului, 5 ani să nu diminuez mărimea exploataţiei aflată în exploatare, cuprinsă în proiect.

Art. 2 din Contractul de finanţare defineşte noţiunea de "durată de execuţie a contractului" ca fiind o perioadă de maxim 36 luni calculate începând cu data semnării contractului de finanţare de ambele părţi, precum şi noţiunea de "durată de valabilitate a contractului" ca fiind durata de execuţie, la care se adaugă 3 ani de monitorizare de la data ultimei plăţi făcută de autoritatea contractantă.

Se constată că pe perioada celor 3 ani de monitorizare, deci pe durata de valabilitate a contractului, a fost făcută verificarea în urma căreia a fost încheiat procesul-verbal contestat şi care a evidenţiat existenţa unor modificări substanţiale ale proiectului pentru care intimata reclamantă a primit finanţare şi faptul că nu au fost îndeplinite obiectivele propuse prin Cererea de finanţare şi Planul de afaceri, deci nici obiectivele Măsurii 112.

Este neîntemeiată susţinerea intimatei reclamante că în perioada de monitorizare recurenta pârâtă a reverificat cererea de finanţare, întrucât, aşa cum rezultă din procesul-verbal contestat, au fost avute în vedere disp. art. 26 alin. (2) din O.U.G. 66/2011 potrivit cărora, cu excepţia cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internaţional prevăd altfel, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene va proceda la întocmirea de procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 şi 21, în cazul în care:

a) pe parcursul perioadei de monitorizare, constată că proiectul nu respectă cerinţele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile;

b) la finalul perioadei de monitorizare, constată că indicatorii/obiectivele proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora nu au fost realizaţi/realizate integral sau au fost realizaţi/realizate parţial.

Ceea ce s-a constatat în urma activităţii de control este, aşa cum s-a precizat anterior, că nu a fost respectat Planul de afaceri, prin nemenţinerea creşterii exploataţiei agricole cu minim 4 UDE faţă de cea deţinută la depunerea cererii de finanţare şi prin schimbarea structurii culturilor, fiind vorba aşadar despre nerealizarea obiectivului proiectului pentru care a primit finanţare.

Se invocă de către intimată jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materie, conform căreia cererea de finanţare nu poate fi verificată după emiterea notificării de selectare a proiectului, susţinându-se că eligibilitatea unui proiect nu se poate verifica în raport cu ghidul măsurii în ex-post, deci expresia "pe perioada contractului" nu se poate referi şi la perioada ex-post, adică după ce proiectul a fost nu doar selectat, ci şi implementat.

Sub acest aspect, instanţa de recurs subliniază faptul că prin actul administrativ contestat, proiectul pentru care intimata reclamantă a primit finanţare nu a fost declarat neeligibil pentru că nu îndeplinea condiţiile de eligibilitate la data la care s-a aprobat finanţarea, ci cheltuielile au fost considerate neeligibile, ca urmare a constatării, în perioada de monitorizare, a neîndeplinirii obiectivelor din Planul de afaceri, perioadă care, aşa cum s-a menţionat, face parte din "durata de valabilitate a contractului". În consecinţă, jurisprudenţa invocată nu este relevantă în cauză, întrucât nu este vorba despre reverificarea cererii de finanţare.

Este vădit nefondată susţinerea intimatei că indicatorii cantitativi dintr-un plan de afaceri reprezintă nişte deziderate şi nimic mai mult, în condiţiile în care chiar Contractul de finanţare prevede la art. 3 alin. (1) că pe o perioadă de 3 ani de la ultima plată efectuată de Agenţie, beneficiarul se obligă să nu modifice substanţial obiectivele prevăzute în Planul de afaceri, parte integrantă din cererea de finanţare. Astfel, contractul de finanţare stabileşte că în Planul de afaceri sunt menţionate obiectivele pe care solicitantul fondurilor europene îşi propune să le îndeplinească.

De asemenea, art. 1 alin. (2) din Anexa I la acest contract prevede că beneficiarul va fi singurul răspunzător în faţa autorităţii contractante pentru implementarea obiectivelor din cadrul Planului de afaceri, parte integrantă din cererea de finanţare.

Mai mult, în "Declaraţie pe proprie răspundere a solicitantului privind realizarea activităţilor din Planul de afaceri", B. a declarat că "în vederea accesării Măsurii 112 "Instalarea tinerilor femieri" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, mă angajez ca toate activităţile din Planul de afaceri să fie realizate cu respectarea legislaţiei naţionale în vigoare ...".

Nu poate fi vorba doar despre nişte deziderate, aşa cum în mod eronat susţine intimata reclamantă, din moment ce Contractul de finanţare face referire la obiectivele din Planul de afaceri, iar prin semnarea contractului, acestea au devenit obligaţii asumate de beneficiar, care a obţinut finanţarea în condiţiile stabilite prin contract.

Totodată, este relevant şi faptul că finanţarea a fost acordată intimatei pe baza unui punctaj calculat prin raportare la memoriul justificativ şi planul de afaceri pe care le-a prezentat, în considerarea îndeplinirii obiectivelor propuse, beneficiarul angajându-se să desfăşoare proiectul cu maximum de profesionalism, eficienţă şi vigilenţă, în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul respectiv.

Normele naţionale şi comunitare în materie nu permit acordarea finanţării din fonduri europene în considerarea prezentării unor simple deziderate de către solicitant, fiind evident că aceste fonduri pot fi obţinute doar în condiţiile asumării unor obligaţii concrete care trebuie îndeplinite cu respectarea prevederilor legale şi contractuale incidente.

În ceea ce priveşte susţinerea din întâmpinare potrivit căreia retragerea sprijinului financiar se poate face doar conform art. 72 din Regulamentul (CE) 1698/2005, instanţa de recurs reţine că potrivit dispoziţiilor Ghidului solicitantului Măsurii 112, dacă la verificare se constată neîndeplinirea activităţilor prevăzute în Planul de afaceri, APDRP va proceda la recuperarea sprijinului acordat.

În cauză, neîndeplinirea şi, implicit, nerespectarea obiectivelor propuse, în conformitate cu descrierea acestora în Planul de afaceri aprobat, parte integrantă din Cererea de finanţare, reprezintă o neregulă, în înţelesul art. 16 (1) din Anexa I - Prevederi Generale din Contractul de finanţare care stabileşte că prin neregulă, în accepţiunea prezentului contract, se înţelege orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, acordurilor de finanţare, reglementărilor în vigoare privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană, precum şi a prevederilor contractului de finanţare, caz în care cheltuiala este neeligibilă şi are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor şi a bugetului naţional.

Alin. 3 al aceluiaşi articol prevede că în cazul înregistrării unei nereguli, definite la alin. (1), beneficiarul va restitui integral valoarea finanţării necuvenite primite de partea autorităţii contractante în termenele prevăzute în cuprinsul actelor de notificare transmise de autoritatea contractantă. Dacă beneficiarul nu se conformează acestei obligaţii, autoritatea contractantă va stabili penalităţi pentru întârziere şi va proceda la recuperaea sumei în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Conform art. 11(3) din Anexa I la contractul de finanţare, în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanşată procedura insolvenţei, precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanţii săi, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte nu corespund realităţii, Autoritatea contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti.

În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 16 din prezenta Anexă.

Se mai susţine în întâmpinare că evaluarea proiectelor prin verificare în ex-post a realizării sau nu a ţintelor cantitative din Planul de afaceri se valorifică doar statistic, nu are niciun fel de importanţă în refacerea eligibilităţii care este interzisă.

Susţinerea este neîntemeiată în condiţiile în care, aşa cum s-a precizat anterior, durata de valabilitate a contractului este durata de execuţie, la care se adaugă 3 ani de monitorizare de la data ultimei plăţi făcută de autoritatea contractantă, iar potrivit art. 3 din Anexa I la contract, beneficiarul se obligă să respecte pe toata durata contractului, criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanţare. De asemenea, pe o perioadă de 3 ani de la ultima plată efectuată de Agenţie, Beneficiarul se obligă să nu modifice substanţial obiectivele prevăzute în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanţare şi să nu îşi înceteze activitatea agricolă.

Verificările efectuate de AFIR în perioada de monitorizare nu au ca scop doar obţinerea unor date statistice, ci stabilirea respectării sau nu a obiectivelor menţionate în Planul de afaceri, denumite greşit de către intimată "deziderate", a nemodificării acestora, pentru a se aprecia asupra îndeplinirii obligaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) din Anexa I la contract, aceea ca beneficiarul să execute proiectul în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în Planul de afaceri aprobat, parte integrantă din Cererea de finanţare.

Această verificare se justifică prin prisma rolului de supraveghere al AFIR în procesul de implementare a unui proiect finanţat din fonduri europene, supraveghere care vizează toate etapele, prin recurgerea la diferite proceduri de verificare acreditate de Comisia Europeană.

În legătură cu acest aspect se reţine că în cauză nu este aplicabil doar Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20.09.2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală (FEADR).

În condiţiile în care AFIR exercită supravegherea procesului de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene, este necesară respectarea şi a prevederilor din celelalte regulamente cu incidenţă în materie, printre care se numără Regulamentului (CE) nr. 1975/2006 al Comisiei din 7.02.2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20.09.2005; Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18.12.1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene; Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21.06.2005 privind finanţarea politicii agricole comune.

De altfel, art. 16 alin. (1) din Anexa I la contractul de finanţare, care defineşte noţiunea de neregulă, face referire la prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor şi a bugetului national, fiind justificată, din acest punct de vedere, aplicarea regulamentului privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.

Se insistă în întâmpinare asupra aşa zisei confuzii pe care recurenta o face între eligibilitatea cheltuielilor şi eligibilitatea proiectului, între cererea de plată şi cererea de finanţare, susţinându-se că în mod greşit au fost invocate disp. art. 13 din Anexa I la contract.

Susţinerea nu poate fi reţinută, având în vedere că art. 13 alin. (2) vizează chiar ipoteza ce a determinat încheierea procesului-verbal contestat şi anume recuperarea sprijinului acordat dacă se modifică substanţial obiectivele prevăzute iniţial în Planul de afaceri.

Suma acordată devine neeligibilă ca urmare a constatării săvârşirii unei nereguli şi nu ca urmare a reevaluării proiectului şi declarării acestuia, în perioada de monitorizare, ca fiind neeligibil după ce, la analizarea dosarului depus de intimată în scopul obţinerii finanţării, s-a constatat că acesta este eligibil, fiind eronată susţinerea intimatei că a avut loc o refacere a eligibilităţii proiectului.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentinţa a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând, va respinge acţiunea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei nr. 184 din 23 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge acţiunea reclamantei S.C. A. S.R.L, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2017.