Interpretation of competency exam grading rules challenged by trainee judges: contestation dismissed as unfounded

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de 18 octombrie 2016, sub numărul x/1/2016, contestatorii A., B., C., D., E., F., G. şi H. au solicitat, în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii: suspendarea executării hotărârii Plenului CSM nr. 22018 din 18 octombrie 2016, prin care s-a soluţionat punctul 8 de pe ordinea de zi a Plenului din data de 18 octombrie 2016 în sensul respingerii plângerii prealabile nr. 21853 din 12 octombrie 20216 formulată de contestatori în ceea ce priveşte aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor art. 34 din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi procurorilor stagiari, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei; obligarea CSM să permită participarea contestatorilor la probele orale ale examenului, ce vor avea loc începând cu data de 22.10.2016; suspendarea procedurii de validare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi procurorilor stagiari, sesiunea 2016.

Prin cererea adiţională, înregistrată la data de 28 octombrie 2016, contestatorii A., C. şi D. au solicitat: anularea hotărârii Plenului CSM nr. 22018 din 18 octombrie 2016 şi aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor art. 34 din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor şi al procurorilor stagiari, în sensul solicitat prin plângerea prealabilă şi prin contestaţia de faţă; suspendarea procedurii de validare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi procurorilor stagiari, sesiunea 2016; suspendarea executării hotărârii Plenului CSM nr. 22018 din 18 octombrie 2016, în ceea ce priveşte soluţia dată punctului 8 de pe ordinea de zi a Plenului din data de 18 octombrie 2016, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, cu consecinţa participării contestatorilor la probele orale ale examenului.

2. Motivele contestaţiei

Contestatorii arată că sunt candidaţi la examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor, sesiunea 2016 şi că, în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, au înaintat CSM o plângere prealabilă prin care au solicitat ca dispoziţiile art. 34 alin. (2) raportat la art. 11, art. 12, art. 13 şi art. 14 alin. (1) din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea nr. 581/2006 a Consiliul Superior al Magistraturii, modificată prin Hotărârea nr. 608/2015, să fie aplicate conform dispoziţiilor clare, fără echivoc, ale acestor articole, potrivit cărora "pentru a fi declarat admis candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7.00 şi cel puţin nota 5.00 la fiecare probă scrisă".

În subsidiar, au solicitat ca, în cazul în care s-ar aprecia că dispoziţiile anterior menţionate comportă interpretare, acestea să fie interpretate în sensul că, pentru a fi declarat admis la examenul de capacitate, candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7.00 şi cel puţin nota 5.00 la fiecare probă scrisă (probele scrise fiind în număr de două, fiecare cuprinzând câte două materii, astfel cum acestea sunt enumerate la at. 12 alin. (2) şi orală (probele orale fiind în număr de şase, corespunzător celor şase materii prevăzute de art. 14 alin. (1) din Regulament). Ca atare, nota la proba scrisă drept civil şi drept procesual civil trebuie să fie reprezentată de media aritmetică a notelor obţinute la materiile drept civil şi drept procesual civil.

Contestatorii prezintă o formă comparativă a Regulamentului privind examenul de capacitate, în formele anterioară şi ulterioară modificării acestui Regulament prin hotărârea Plenului CSM nr. 608/2015 şi arată că solicitarea lor de aplicare şi, în subsidiar, de interpretare a dispoziţiilor menţionate în sensul anterior expus are la bază, în principal, metoda de interpretare literală şi sistematică a dispoziţiilor, dar şi metoda de interpretare istorico-teleologică a dispoziţiilor art. 34 din Regulament, care a fost modificat prin Hotărârea nr. 608/2015.

Astfel, art. 11, 12, 13 şi 14 alin. (1) din Regulament fac distincţie între probele scrise şi probele orale iar cele două probe scrise se susţin, fiecare, la câte două materii. De asemenea, Regulamentul distinge între probe şi materii, raportul dintre ele fiind acela de întreg (proba) -parte (materia). Art. 13 din Regulament se referă la proba la drept civil şi drept procesual civil şi proba la drept penal şi drept procesual penal, rezultând că se referă la o singură probă, iar nu la două. Art. 34 alin. (2) teza I din Regulament arată că media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la probele scrise (care sunt în număr de două, iar nu patru) şi la probele orale. Ca atare, condiţia de a fi declarat admis nu poate fi raportată la nota acordată la o materie, ci trebuie raportată la nota obţinută de candidat la o probă. O aplicare/interpretare contrară a Regulamentului contravine înseşi dispoziţiilor sale, precum şi dispoziţiilor Legii nr. 303/2004, în temeiul căreia a fost adoptat. Conform art. 28 alin. (1) din lege, examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale.

Intimatul aplică dispoziţiile Regulamentului în sensul că nota obţinută la materiile prevăzute la art. 12 alin. (2) din Regulament este eliminatorie deşi, în drept, nu există vreo dispoziţie în acest sens. Nicio dispoziţie a Regulamentului nu se referă la "materie" pentru calcularea notei ce urmează a fi avută în vedere la declararea ca admis sau respins a unui candidat la examenul de capacitate.

În consecinţă, dispoziţiile Regulamentului trebuie aplicate în sensul că inclusiv candidaţii care nu au obţinut la una dintre materiile din cadrul probelor scrise nota de minim 5.00 au dreptul să participe la probele orale, dacă nota obţinută la proba scrisă calculată ca medie aritmetică a notelor pe materii este cel puţin 5.00.

În favoarea aplicării şi interpretării Regulamentului conform solicitării contestatorilor pledează şi susţinerea că sistemul de promovare a examenului trebuie să fie unul rezonabil şi să ţină cont de specificul activităţii candidaţilor. De asemenea, în practică materiile care compun o probă scrisă sunt indisolubile neputând exista independent, iar subiectele cu caracter practic deşi distincte pe cele două materii, diverg din aceeaşi speţă. Pe cale de consecinţă, este firesc ca un candidat să fie evaluat în ansamblu pentru o probă scrisă. Respingerea la examenul de capacitate datorită obţinerii unei note sub 5.00 la una din materiile care alcătuiesc o probă scrisă este excesivă şi inechitabilă.

3. Apărările formulate în cauză

3.1. Prin întâmpinarea la cererea introductivă, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepţia lipsei de interes a contestatorilor F., B., E. şi H., cu consecinţa respingerii cererii introduse de aceştia ca lipsită de interes, iar în raport de contestatorii A., C., D. şi G., a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.

Prin întâmpinarea la cererea adiţională formulată de contestatorii A., C. şi D., intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepţia lipsei de interes a acestor contestatori în susţinerea cererii de participare la probele orale, cu consecinţa respingerii acestui capăt de cerere, ca lipsit de interes şi respingerea cererii adiţionale, ca nefondată.

În motivare, arată că F., B., E. şi H. nu justifică un interes actual în formularea cererii aşa cum a fost formulată iniţial, în condiţiile în care au obţinut note mai mari de 5.00 la fiecare materie de concurs şi au fost programaţi să participe la probele orale.

Cât îi priveşte pe ceilalţi contestatori, excepţia lipsei de interes în susţinerea cererii de participare la probele orale se bazează pe argumentul că, în conformitate cu Hotărârea nr. 6 din 28 octombrie 2016 a Comisiei de organizare a examenului de capacitate, s-a constatat că pot participa la probele orale, fiind programaţi să le susţină.

Pe fondul contestaţiei arată că, prin soluţia nr. 22018/2016, Plenul CSM a apreciat că interpretarea corectă a art. 34 alin. (2) din Regulament este în sensul că media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la toate probele scrise şi orale corespunzătoare materiilor de concurs prevăzute de art. 12 şi art. 14 din Regulament, astfel că, pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7.00 şi cel puţin nota 5.00 la fiecare probă scrisă şi orală corespunzătoare materiilor de examen. Examenul are patru probe scrise (drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal) şi şase probe orale (fundamentele constituţionale ale statului de drept, drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, organizarea judiciară şi codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor).

Soluţia nu reprezintă o hotărâre a Plenului prin care s-a dispus cu privire la cariera sau drepturile contestatorilor, ci este o interpretare a dispoziţiilor legale incidente în materia examenului de capacitate, emisă la cererea contestatorilor.

Această soluţie nu este susceptibilă de executare şi, prin urmare, nu poate fi suspendată.

Deşi subiectele se elaborează de aceeaşi Comisie atât la drept substanţial cât şi la drept procesual, conform Regulamentului, se stabilesc variante de subiecte şi bareme de notare distinct pentru fiecare materie, pe discipline de examen. Notarea fiind făcută distinct rezultă că sunt patru probe scrise corespunzătoare celor patru materii prevăzute la art. 13 alin. (2) din Regulament, iar condiţia notei minime 5.00 se aplică fiecăreia dintre acestea.

În Regulament nu există dispoziţii în sensul stabilirii unei medii intermediare între notele obţinute la probele scrise la drept civil şi la drept procesual civil, respectiv la drept penal şi la drept procesual penal, medie care să fie avută în vedere pentru stabilirea condiţiilor de promovabilitate.

3.2. Prin întâmpinare, intimatul Institutul Naţional al Magistraturii a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, solicitând respingerea contestaţiei în ceea ce îl priveşte, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În susţinerea excepţiei a arătat că, potrivit art. 26 din Legea nr. 303/2004, Consiliul Superior al Magistraturii este organizatorul examenului de capacitate, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii. Raportat la obiectul cererii, INM nu este subiect al raportului juridic litigios.

4. Aspecte procesuale

4.1. Contestatorii B., F., G., H. şi E. au formulat cereri scrise de renunţare la judecata contestaţiei.

Prin punctele de vedere depuse la dosar, intimaţii şi-au exprimat acordul cu privire la renunţarea la judecata contestaţiei.

4.2. În cauză au formulat cereri de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor A., C. şi D. mai mulţi candidaţi la acelaşi examen de capacitate, solicitând admiterea contestaţiei şi aplicarea dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Regulamentul de examen, conform susţinerilor contestatorilor.

Cererile de intervenţie au fost respinse, ca inadmisibile, prin încheierea din 9.11.2016.

4.3. În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

1.1. Cât priveşte contestaţia formulată de contestatorii B., F., G., H. şi E., Înalta Curte va lua act, în temeiul art. 406 C. proc. civ., de renunţarea la judecata contestaţiei.

1.2. Cât priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a INM, Înalta Curte constată că, potrivit art. 26 din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, şi a art. 8 alin. (1) din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, adoptat de Plenul CSM prin Hotărârea nr. 581/2006, modificată prin Hotărârea nr. 608/2015, examenul de capacitate se organizează anual de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.

Capătul principal al contestaţiei de faţă este cel prin care se solicită anularea hotărârii/soluţiei nr. 22018 din 18 octombrie 2016 a Plenului CSM, interpretativă a prevederilor art. 34 din Regulamentul privind examenul de capacitate. Astfel, subiectele raportului juridic litigios dedus judecăţii sunt, pe de o parte, contestatorii, în calitate de candidaţi la examen- sesiunea 2016 şi titulari ai cererii administrative, iar pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de autoritate organizatoare a concursului, sesizată cu cererea administrativă în interpretarea dispoziţiilor regulamentare.

Pe cale de consecinţă, capetele cererii introductive, aşa cum au fost modificate prin cererea adiţională de către contestatorii A., C. şi D., pot fi valorificate, conform prevederilor art. 36 teza I C. proc. civ., numai în raport cu autoritatea organizatoare a examenului şi căreia i s-a adresat cererea administrativă.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Institutului Naţional al Magistraturii şi va respinge contestaţia formulată de cei trei contestatori amintiţi, în contradictoriu cu intimatul Institutul Naţional al Magistraturii, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitatea procesuală pasivă.

1.3 Cât priveşte excepţia lipsei de interes în susţinerea de către contestatori a capătului de cerere privind permiterea participării lor la probele orale, excepţie invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte o constată fondată.

Interesul constituie una dintre condiţiile esenţiale ale oricărei acţiuni civile, care trebuie să fie îndeplinită în legătură cu toate formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii, fiind definit ca fiind folosul practic, material sau moral, pe care-l urmăreşte cel care promovează o acţiune. El trebuie să fie născut şi actual, să existe atât la data formulării cererii, cât şi ulterior, pe parcursul judecăţii, până la data soluţionării cererii.

În speţă, contestatorii A., C. şi D. nu justifică un interes actual în formularea capătului de cerere prin care au solicitat să li se permită participarea la probele orale ale examenului de capacitate, întrucât prin Hotărârea nr. 6 din 28 octombrie 2016 adoptată de Comisia de organizare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi procurorilor stagiari din perioada 1 iulie-3 noiembrie 2016, s-a constatat că pot participa la probele orale din cadrul examenului de capacitate, fiind programaţi şi susţinând respectivele probe la data de 1 noiembrie 2016.

1.4 Cât priveşte capătul contestaţiei referitor la anularea hotărârii Plenului CSM nr. 22018 din 18 octombrie 2016 şi interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 34 din Regulamentul de examen în sensul solicitat de către contestatori, Înalta Curte constată următoarele:

În şedinţa Plenului CSM din data de 18.10.2016 au fost analizate memoriile formulate de unii candidaţi la examenul de capacitate - sesiunea 2016, prin care s-a solicitat interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor Regulamentului privind examenul de capacitate a judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari aprobat prin Hotărârea nr. 581 din 14 septembrie 2006 a Plenului CSM, modificat prin Hotărârea nr. 608 din 10 iunie 2015 a Plenului CSM, în sensul pretins şi prin contestaţia de faţă.

Plenul CSM a apreciat că interpretarea corectă a art. 34 alin. (2) din Regulament este că media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la toate probele scrise şi orale, corespunzătoare materiilor de concurs prevăzute de art. 12 şi art. 14 din Regulament, astfel că, pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7.00 şi cel puţin nota 5.00 la fiecare probă scrisă şi orală corespunzătoare materiilor de concurs, fiind patru probe scrise (drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal) şi şase probe orale (fundamentele constituţionale ale statului de drept, drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor). Pe cale de consecinţă, a hotărât respingerea plângerilor prealabile.

Dispoziţiile relevante din Regulamentul privind examenul de capacitate a judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari aprobat prin Hotărârea nr. 581 din 14 septembrie 2006 a Plenului CSM sunt cele din art. 11, art. 12, art. 13, art. 14 alin. (1), art. 21 alin. (1), art. 29 alin. (2) tezele I şi a II-a şi art. 34, reproduse în continuare:

"Art. 11. - Examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale.

Art. 12. - (1) Probele scrise constau în lucrări cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori, inclusiv soluţionarea unor speţe şi redactarea de lucrări cu caracter practic, în funcţie de specificul activităţii candidaţilor.

(2) Probele scrise se susţin la următoarele materii:

a) drept civil;

b) drept procesual civil;

c) drept penal;

d) drept procesual penal.

Art. 13. - Probele scrise se vor susţine pe parcursul a două zile, după următoarea repartizare:

- prima zi: proba la drept civil şi drept procesual civil;

- a doua zi: proba la drept penal şi drept procesual penal.

Art. 14. - (1) Probele orale se susţin la următoarele materii: fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bază (din: dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul penal, dreptul procesual penal), organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

(…)

Art. 21 - (1) Comisiile pentru probele scrise se constituie în mod distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.

(…)

Art. 29 - (…) (2) Corectarea lucrărilor se face separat de către 2 membri ai comisiei de corectare, pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 12 alin. (2), respectându-se baremele de evaluare şi de notare şi ghidurile de corectare stabilite de comisia de elaborare a subiectelor sau modificate în conformitate cu dispoziţiile alin. (1). Lucrările scrise se notează, pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 12 alin. (2), cu note de la 10 la 0, cu două zecimale.

(…)

Art. 34. - (1) Notele la materiile prevăzute la art. 12 alin. (2) se calculează ca medie aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă şi proba orală.

(2) Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor la materiile prevăzute la art. 12 alin. (2), calculate conform dispoziţiilor alin. (1), şi a notelor obţinute la probele orale la materiile prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. e) şi f). Media generală de promovare a examenului de capacitate este de cel puţin 7,00, iar notele la materiile de examen, calculate conform dispoziţiilor alin. (1), nu pot fi mai mici de 5.

(3) La terminarea examenului comisia de organizare a examenului va întocmi un proces-verbal, în care vor fi menţionate condiţiile de desfăşurare a examenului, notele obţinute de candidaţi la probele scrise şi orale şi media generală pe baza căreia au fost declaraţi admişi sau respinşi.

(4) Procesul-verbal va fi semnat de preşedintele comisiilor prevăzute la art. 20 alin. (1)".

Prin hotărârea nr. 608 din 10 iunie 2015, Plenul CSM a modificat Regulamentul. Modificările relevante în cauza de faţă privesc exclusiv art. 34 din Regulament, după cum urmează:

"3. La articolul 34, alin. (1) se abrogă.

4. La articolul 34, alin. (2) va avea următorul cuprins:

(2) Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la probele scrise şi orale. Pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi cel puţin nota 5 la fiecare probă scrisă şi orală."

Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, în temeiul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 şi art. 106 lit. c) din Legea nr. 303/2004.

Forma modificată a art. 34 s-a aplicat începând cu sesiunea 2015 a examenului de capacitate.

Poziţia CSM a fost constantă în sensul interpretării şi aplicării dispoziţiilor art. 34, conform celor arătate în cuprinsul soluţiei atacate în prezenta cauză.

Dispoziţiile art. 34 din Regulament, modificate, reflectă o schimbare a viziunii de evaluare/notare în cadrul examenului de capacitate. Astfel, dacă în formula anterioară, Regulamentul avea în vedere acordarea unei singure note la materiile prevăzute de art. 12 alin. (2), calculate ca medie aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă şi proba orală, în prezent, dă valoare notelor obţinute la fiecare probă de examen, fără a se mai face media aritmetică a notelor obţinute la aceeaşi materie, la proba scrisă şi proba orală.

Contestatori se raportează la prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, susţinând că modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 34 din Regulament, de către emitentul acestuia, încalcă prevederile de rang superior anterior citate. Aceste susţineri sunt nefondate. Art. 28 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 stabileşte că verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice în cadrul examenului de capacitate se face prin probe scrise şi orale. Or, punerea în executare a acestor dispoziţii legale de rang superior este atribuţia CSM care a stabilit, pe calea Regulamentului, care sunt probele scrise şi orale. Procedura de examinare şi notare a candidaţilor la examenul de capacitate se găseşte integral în Regulamentul de examen, în conformitate cu art. 106 lit. c) din aceeaşi lege, care prevede: Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:

(…)

c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare şi media minimă de promovare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari;(…).

Interpretarea pretinsă de contestatori se întemeiază exclusiv pe dispoziţiile art. 13 din Regulament, necoroborat cu prevederile art. 12 alin. (2) şi art. 29 alin. (2) tezele I şi a II-a. Mai mult, nu există nici o dispoziţie regulamentară care să prevadă că se face medie aritmetică între cele două materii (drept civil şi drept procesual civil/drept penal şi drept procesual penal) pentru a se obţine nota la ceea ce contestatorii consideră a fi proba de examen, rezultând astfel că interpretarea pretinsă este forţată şi contrară prevederilor Regulamentului, care oglindesc noua concepţie a emitentului său despre procedura de evaluare din cadrul examenului de capacitate.

Contestaţia este nefondată întrucât instanţa de contencios administrativ nu se poate substitui autorităţii emitente a Regulamentului în stabilirea procedurii de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate.

De asemenea. argumentele de echitate a evaluării nu pot fi luate în considerare în cadrul controlului de legalitate pe care îl exercită instanţa de contencios administrativ.

În contextul respingerii, ca nefundat, a acestui capăt principal de cerere, nu se mai impune o analiză a capătului de cerere referitor la suspendarea aplicării acestei soluţii interpretative.

1.5 Cât priveşte cererea de suspendare a validării examenului de capacitate sesiunea 2016, aceasta este rămasă fără obiect prin soluţionarea capătului contestaţiei referitor la anularea hotărârii Plenului CSM nr. 22018 din 18 octombrie 2016 şi interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 34 din Regulamentul de examen în sensul solicitat de către contestatori.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate de Înalta Curte

Pentru aceste motive, în temeiul art. 29 alin. (7) şi (9) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte va respinge contestaţia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea la judecata contestaţiei formulată de contestatorii B., F., G., H. şi E.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Institutului Naţional al Magistraturii, invocată de acest intimat.

Respinge contestaţia formulată de contestatorii A., C. şi D. împotriva intimatului Institutul Naţional al Magistraturii, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite excepţia lipsei de interes a capătului de cerere privind permiterea participării la probele orale, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge capătul de cerere formulat de contestatorii A., C. şi D. privind obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii să permită participarea contestatorilor la probele orale, ca lipsit de interes.

Respinge, în rest, contestaţia formulată de contestatorii A., C. şi D. împotriva Hotărârii nr. 22018 din 18 octombrie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a validării examenului de capacitate, sesiunea 2016, formulată de contestatorii A., C. şi D.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 noiembrie 2016.