Public official representing commercial entity in Natura 2000 custodianship interview violates statutory prohibition on agency related to public functions

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, la data de 5.06.2014, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Natională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare din 23.05.2014 întocmit de Agenţia Natională de Integritate sub nr. 21956/G/II din 23.05.2014.

Prin Raportul de evaluare nr. x din 23.05.2014, emis de pârâta ANI, au fost identificate elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul incompatibilităţilor, întrucât reclamanta A., funcţionar public în cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, a fost mandatarul unei personae juridice (S.C. B. S.R.L.) în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită.

1.2. Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa nr. 3349 din 9.12.2014, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.

2. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., a declarat recurs reclamanta A. întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

O primă critică a recurentei vizează faptul că prima instanţă a respins, ca inutilă soluţionării cauzei proba testimonială, soluţie criticabilă din punctul de edere al recurentei, cât timp teza probatorie a fost indicată explicit iar proba solicitată ar fi fost hotărâtoare pentru stabilirea aspectelor de fapt relevante în cauză.

În al doilea rând, recurenta susţine că hotărârea criticată este pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, întrucât activitatea sa a fost realizată în afara oricărei legături directe sau indirect cu funcţia public deţinută, în beneficial exclusive al unor arii natural protejate, la constituirea cărora a avut contribuţii deosebit de importante, de-a lungul a peste 10 ani de studiu şi muncă efectivă.

Recurenta nu a acţionat niciun moment în considerarea funcţiei publice deţinute, contrar celor reţinute de Curtea de Apel Bucureşti, şi nici nu a profitat de eventuale beneficii materiale sau de altă natură, dată fiind calitatea sa de funcţionar public.

Contractul de cesiune a dreptului de autor pentru dreptul de folosinţă a datelor din teza de doctorat nu a fost încheiat în considerarea funcţiei publice deţinute şi nu a avut ca şi cauză determinantă calitatea de funcţionar public ci pe cea de autor(titular) al unei teze de doctorat, lucrare ştiinţifică din care au fost extrase datele utilizate la întocmirea documentaţiei prezentate la comisia de evaluare a dosarelor pentru atribuirea ariilor natural protejate din regiunile Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov.

Ca efect al contractului de cesiune, recurenta a reprezentat din punct de vedere ştiinţific(fără alte aporturi) S.C. B. S.R.L. în faţa Comisiei de evaluare, furnizând informaţiile prezente strict în teza de doctorat, precizând recurenta că sintagma "reprezentant candidat", utilizată în procesul-verbal întocmit în urma interviului, nu este sinonimă că cea de reprezentant legal al societăţii comerciale anterior amintite.

Susţine recurenta că prima instanţă a interpretat eronat prevederile art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003, întrucât dispoziţiile citate nu pot interzice autorului unei cercetări ştiinţifice, funcţionar public, prezentarea datelor din opera sa, chiar şi în faţa unor alţi funcţionari publici, pentru simplul motiv că acele date au fost cesionate unei societăţi comerciale iar legea interzice reprezentarea acesteia în faţa terţilor în măsura în care reprezentarea vizează funcţia public deţinută.

Subliniind şi faptul că nu a obţinut venituri sau alte avantaje patrimoniale din colaborarea cu S.C. B. S.R.L., precum şi faptul că la momentul prezenţei sale în faţa comisiei de evaluare a dosarelor se afla în concediu fără plată, recurenta consideră că în mod greşit a fost respinsă acţiunea sa de către prima instanţă, hotărârea fiind afectată de motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

2.1. Procedura derulată în faţa instanţei de recurs

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului de faţă, s-a concluzionat că în raport cu dispoziţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., recursul este admisibil în principiu, având în vedere că acesta îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. a) şi c)-e) din C. proc. civ., a fost declarat în termen, motivele de recurs se încadrează celor prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi nici nu există motive de ordine publică ce pot fi invocate în condiţiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 20 iunie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a admis în principiu, recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 3349 din 9 decembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, şi s-a fixat termen de judecată pe fond a recursului la 26.10.2017.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând recursul civil de faţă, Înalta Curte constată că este nefondat, urmând a-l respinge în consecinţă.

Pentru a decide astfel, Înalta Curte constată că prin raportul de evaluare criticat pe cale prezentei contestaţii s-a reţinut faptul că recurenta-reclamantă a încălcat regimul incompatibilităţilor întrucât, în calitate de funcţionar public în cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, a fost mandatarul unei persoane (S.C. B. S.R.L.) în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită.

Astfel, în exercitarea funcţiei publice deţinute în cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor sociale, persoana evaluată a încălcat interdicţia prevăzută de dispoziţiile art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, potrivit cu care (4) Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită.

În concret, se reţine faptul că recurenta-reclamantă a fost numită în funcţie publică în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor la data 11.07.2011.

Potrivit fişelor postului nr. 696 din 03 februarie 2011 şi nr. 14 din 20 iulie 2012, adresei nr. x din 04 decembrie 2013 emisă de Direcţia Dezvoltare Durabilă şi Protecţia Naturii din cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ordinului nr. 2143 din 12 septembrie 2013 emis de Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în calitate de funcţionar public - consilier superior în cadrul Compartimentului arii protejate - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi Protecţia Naturii din cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor, persoana evaluată:

- este membru - şef de comisie al Comisiei Regionale Sud-Est şi Comisiei Regionale Sud-Vest de atribuire în custodie/administrare a ariilor naturale protejate;

- asigură şi urmăreşte aplicarea şi realizarea prevederilor şi recomandărilor din acordurile şi convenţiile internaţionale referitoare la Reţeaua Naţională de Arii Naturale Protejate şi Reţeaua Ecologică Natura 2000;

- participă la elaborarea actelor normative şi a reglementărilor specifice pentru administrarea reţelei Naţionale de Arii Naturale Protejate şi Reţelei Natura 2000.

La data de 08.10.2013 recurenta-reclamantă a încheiat cu S.C. B. S.R.L. contractul de cesiune de drepturi de autor nr. M55 din 08 octombrie 2013.

Obiectul contractului este menţionat la art. 1.1 şi constă în "cesionarea dreptului de folosinţă a rezultatelor studiilor ştiinţifice referitoare la specii şi habitate, impactul antropic asupra acestora şi date despre planul de management draft, dezvoltate în zona Cernica şi care se regăsesc în teza de doctorat a cedentului, cu titlul Diversitatea faunistică şi floristică din zona Cernica, argument pentru includerea în reţeaua de arii protejate "Natura 2000"

Modalităţile de plată sunt precizate la art. 3.1 lit. a), potrivit căruia "Cedentul are dreptul de a primi o remuneraţie stabilită ulterior printr-un act adiţional la prezentul contract"; art. 3.2 lit. b) "Cesionarul se obligă să plătească cedentului o remuneraţie, precum şi taxele şi impozitele conform legii (16% impozit reţinut la sursă), stabilite ulterior printr-un act adiţional la prezentul contract."

La data de 27.11.2013, în cadrul celei de-a 5-a sesiuni de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare, recurenta-reclamantă a susţinut pentru şi în numele candidatului S.C. B. S.R.L. (în temeiul împuternicirii nr. M69 din 27 noiembrie 2013 emisă de S.C. B. S.R.L. având ca obiect reprezentarea"la susţinerea dosarului de candidatură în vederea preluării în custodie a sitului Natura 2000 Lacul şi Pădurea Cernica") interviul (etapă obligatorie a susţinerii candidaturii) în faţa Comisiei regionale de evaluare privind atribuirea custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită structuri de administrare Regiunile Sud şi Bucureşti-Ilfov, pentru situl Natura 2000 Lacul şi Pădurea Cernica.

Raportat la calitatea recurentei-reclamante de consilier superior în cadrul Compartimentului arii protejate - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi Protecţia Naturii din cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor, respectiv membru al Comisiei Regionale Sud-Est şi Comisiei Regionale Sud-Vest de atribuire în custodie/administrare a ariilor naturale protejate, calitate ce exista chiar dacă recurenta-reclamantă se afla în concediu fără plată la data de 27.11.2013, în mod întemeiat a reţinut atât intimate Agenţia Naţională de Integritate cât şi instanţa fondului faptul că recurenta-reclamantă a încălcat prevederile art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003, întrucât a reprezentat societatea S.C. B. S.R.L. pentru efectuarea unor acte în legătură cu funcţia public pe care o exercita.

Este irelevant conţinutul raportului juridic în baza căruia are loc reprezentarea de care face vorbire articolul 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003, fiind nu numai necesar dar şi suficient, pentru constatarea incompatibilităţii incriminate de textul citat, să fie dovedit faptul reprezentării, de către funcţionarul public, pentru efectuarea unor acte în legătură cu funcţia public a reprezentantului.

Împrejurarea că în cauza de faţă recurenta-reclamantă a cesionat societăţii S.C. B. S.R.L. teza de doctorat, pentru valorificarea datelor conţinute în vederea susţinerii dosarului de candidatură pentru preluarea în custodie, de către societatea amintită anterior, a sitului Natura 2000 Lacul şi Pădurea Cernica, nu înlătură starea de incompatibilitate în care s-a aflat recurenta-reclamantă, reprezentând societatea la interviul susţinut în scopul preluării în custodie a ariei protejate, fiind imposibilă disocierea între funcţionarul public şi autorul tezei ştiinţifice în discuţie.

De altfel, este de precizat că nici textul art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 nu distinge după cum funcţionarul public reprezintă mandantul în această calitate ori în virtutea unui titlu ştiinţific, relevant fiind, cum s-a arătat mai sus, ca actele îndeplinite de funcţionarul public într-o atare ipoteză să fie în legătură cu funcţia pe care o exercită.

Or, din perspectiva atribuţiilor recurentei-reclamante, este evident că reprezentarea unei societăţi comerciale pentru admiterea candidaturii pentru preluarea în custodie a unui sit Natura 2000 are legătură cu funcţia pe care o deţine în cadrul Compartimentului arii protejate - Direcţia Dezvoltare Durabilă şi Protecţia Naturii din cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor, fiind şef de comisie al Comisiei Regionale Sud-Est şi Comisiei Regionale Sud-Vest de atribuire în custodie/administrare a ariilor naturale protejate, asigurând aplicarea şi realizarea prevederilor şi recomandărilor din acordurile şi convenţiile internaţionale referitoare la Reţeaua Naţională de Arii Naturale Protejate şi Reţeaua Ecologică Natura 2000.

Nu în ultimul rând trebuie precizat faptul că incompatibilitatea vizată de textul articolului 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 nu este condiţionată de dovada unui folos material obţinut de funcţionarul public ce exercită actele prohibite de lege sau de scopul concret pentru care funcţionarul public înţelege să exercite activitatea de reprezentare, astfel că argumentele recurentei-reclamante, în sensul că nu a obţinut venituri sau alte foloase de ordin material din susţinerea candidaturii depuse de S.C. B. S.R.L. precum şi acelea că a avut în vedere exclusiv valorificarea cunoştinţelor pentru protejarea ariei natural în discuţie nu au relevanţă pentru aprecierea legalităţii raportului de evaluare contestat în cauză.

De aceea, nici critica referitoare la soluţia de respingere a probei testimonial nu poate fi primită, în mod judicios stabilind judecătorul fondului că o atare probă nu este utilă soluţionării cauzei, din moment ce incompatibilitatea prevăzută de art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 nu este circumstanţiată în funcţie de caracterul oneros al activităţii desfăşurate de funcţionarul public ori de scopurile avute în vedere de acesta.

Faţă de aceste considerente recursul civil este apreciat ca fiind nefondat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva sentinţei nr. 3349 din 9 decembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2017.