Audit measure upheld; broadcaster's challenge to radio rights contract annulment rejected

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. x/3/2014, prin declinare de la Tribunalul Bucureşti (Sentinţa civilă nr. 8405 din 16 decembrie 2014), reclamanta Societatea Română de Radiodifuziune a formulat în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României plângere împotriva încheierii nr. 17 din 23 mai 2014 emisă de Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României, ca urmare a contestaţiei din 07 aprilie 2014 formulată de Societatea Română de Radiodifuziune împotriva Deciziei nr. 1/2014 emisă de către Departamentul XI al Curţii de Conturi a României, solicitând instanţei admiterea plângerii, anularea încheierii nr. 17 din 23 mai 2014, iar, pe fond, admiterea contestaţiei, anularea măsurii nr. II.10) din decizia nr. 1/2014, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1000 din 07 aprilie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta Societatea Română de Radiodifuziune în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, ca neîntemeiată.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond a formulat recurs reclamanta Societatea Română de Radiodifuziune, invocând ca temei în drept al cererii de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

II. Analiza cererii de recurs

1. Motivele de fapt şi de drept relevante

Recurenta critică soluţia instanţei de fond din perspectiva îmbrăţişării punctului de vedere al intimatei însă, în cuprinsul recursului face aceleaşi aprecieri circumstanţiale ca şi prin cererea iniţială, legate de importanţa meciului, ori de faptul că membrii Consiliului Director ori al Consiliului de Administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune SRR aveau cunoştinţă despre transmiterea meciului "din materialele publicitare".

Singura trimitere la o normă o reprezenta aprecierea faptului că în legătură cu angajarea patrimonială a Societăţii nu se aplică dispoziţiilor art. 1 alin. (2) lit. c) din Ordinul nr. 882/2010 al Preşedintelui Directorul General ci dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Aceste din urmă trimiteri ce fac referire în mod general la atribuţiile Preşedintelui - Director General al SRR nu pot fi primite.

De altfel, nici recurenta nu a criticat în mod efectiv susţinerile din sentinţă referitoare la nerespectarea propriilor Norme interne. Astfel, nu s-a obţinut aprobarea Comitetului Director pentru încheierea contractului şi nu a fost informat Consiliul de Administraţie, deşi, potrivit Hotărârii CA. din 14.11.2017, limitele de competenţă ale structurilor organizatorice din cadrul S.R.R. privind angajarea patrimonială revin: directorului de department, cu aprobarea Comitetului director şi informarea Consiliului de administraţie pentru angajamentele între 25.000 euro şi 100.000 euro;

- conform art. 1 alin. (2) lit. c) din Ordinul nr. 882/2010 al Preşedintelui -Director General, limitele valorice de competenţă pentru persoanele abilitate să angajeze patrimoniul S.R.R. sunt următoarele: între 25.000 euro şi 100.000 euro - director de department, cu aprobarea Comitetului director şi informarea Consiliului de administraţie, aprobarea angajării patrimoniale facându-se anterior demarării acţiunilor, potrivit art. 2 din acelaşi ordin;

- susţinerea recurentei-reclamante conform căreia toţi membrii Comitetului director au avut cunoştinţă de acest eveniment şi că au fost implicaţi în toate activităţile legate de înregistrarea şi difuzarea meciului, nu poate fi considerat un argument valabil cu privire la nerespectarea legii, având în vedere că din procesele-verbale ale Comitetului director nu rezultă că acesta a aprobat achiziţia şi valoarea acesteia de de 314.667,36 RON (60.000 euro);

- prin Ordinul Preşedintelui - Director General nr. 429/2007 s-au aprobat Normele privind iniţierea şi derularea contractelor cu S.R.R., în care, la art. 5 s-a stipulat că iniţierea contractelor aparţine departamentului sau compartimentului care are competenţă în angajarea patrimonială în domeniul respective şi în limitele valorice aprobate la nivelul S.R.R., astfel: departamente/compartimente beneficiare pentru drepturi (licenţe) de transmisie radiofonică;

- potrivit art. 4 lit. b) din Ordinul nr. 882/2010 al Preşedintelui - director General, angajarea patrimoniului S.R.R. poate fi făcută numai în următoarele condiţii: documentul prin care se angajează cheltuiala să fie vizat de persoanele abilitate (emitent, economist, serviciul juridic, control financiar preventiv propriu);

- nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi art. 6 alin. (1) lit. a) din O.G. nr. 119/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:

- art. 5 alin. (1) - "Persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligaţia să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public ";

- art. 6 alin. (1) lit. a) - "(%) Fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele de operaţiuni care vizează, în principal: a) angajamente legale şi credite bugetare sau credite de angajament, după caz;"

Contractul de cesiune a drepturilor de transmisie directă radio a meciului de box nu a fost supus controlului financiar preventiv, ceea ce denotă intenţia persoanelor semnatare ale acestuia de a-1 sustrage de la orice formă de verificare a legalităţii documentului respectiv.

Actele normative invocate mai sus, au fost încălcate de entitatea verificată la încheierea contractului de concesiune, deşi aceste norme aveau caracter obligatoriu în cadrul S.R.R., ca efect al prevederilor Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Romane de Radiodifuziune şi Societăţii Romane de Televiziune, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora:

- art. 27:

"Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:

n) aprobă competenţele structurilor organizatorice ale societăţii privind angajarea şi efectuarea de cheltuieli de orice natură, inclusiv investiţii, tranzacţii financiare şi comerciale, (...) ";

- art. 28:

"Directorul general are următoarele atribuţii şi răspunderi:

b) dispune, controlează şi răspunde de executarea hotărârilor consiliului de administraţie, (...);

- art. 31: Comitetul director (...) are următoarele atribuţii:

a) pune în execuţie hotărârile şi deciziile consiliului de administraţie;

d) aprobă angajarea şi efectuarea de cheltuieli de orice natura şi a tranzacţiilor comerciale şi financiare, în limita competenţelor aprobate de consiliul de administraţie."

Fără a contesta necesitatea transmiterii Galei Bute, şi eventual chiar plătirea unui preţ mai mare decât pentru alte transmisiuni de gen norma impunea a întocmirea unui note de fundamentare, cu precădere în legătură cu preţul plătit precum şi parcurgerea paşilor impuşi, pentru astfel de cheltuieli.

Conchizând chiar realizarea unei acţiuni cu potenţial pozitiv de imagine nu poate justifica eludarea sau nesocotirea actelor normative aplicabile iar apărări de genul aceleia că organele de conducere cunoşteau despre transmiterea Galei din publicitatea efectuată sau datorită faptului că au primit invitaţii la eveniment nu se pot constitui într-o motivare a cea unui recurs ce trebuie să se fundamenteze pe "regulile de drept aplicabile" (art. 483 alin. (3) C. proc. civ.).

În concluzie hotărârea primei instanţe apare ca legal şi temeinic emisă.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs

Cum în raport de analiza mai sus efectuată, recursul nu se încadrează în prevederile art. 499 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a-l respinge în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Societatea Română de Radiodifuziune împotriva sentinţei civile nr. 1000 din 07 aprilie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 octombrie 2017.