Asset integrity investigation: evidentiary standard for cash loan repayment between relatives and admissibility of appeal under Article 488(1)(8) CPC
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeals filed by the National Integrity Agency and the local Public Prosecution Office, thereby upholding the lower court's order to close the asset investigation case. The dispute arose from an asset investigation initiated after the Integrity Agency reported a significant unexplained wealth difference, specifically challenging the defendant's claim that he had received 70,600 RON in cash repayment of a 100,000 RON loan extended to his son, for which no written instrument existed. The Court rejected the appellants' arguments that a written loan contract was legally required for such family transactions, holding that the absence of a formal document did not invalidate the repayment due to the moral impossibility of constituting such instruments within close family ties, and noting that the defendant's son's financial capacity to repay was sufficiently demonstrated by expert analysis and public asset declarations. The decision was based on Article 488(1)(8) and Article 496(1) of the Code of Civil Procedure, applied in conjunction with Article 20 of Law No. 554/2004, concluding that the appeals lacked legal merit and that the factual findings of the court of first instance were correct.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 1198 C. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 20 din Legea nr. 554/2004; Asset integrity investigation: evidentiary standard for cash loan repayment between relatives and admissibility of appeal under Article 488(1)(8) CPC: Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond au formulat recurs Agenţia Naţională de Integritate şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, fiind invocate ca temei în drept al cererilor de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin Raportul de evaluare nr. x din 24.3.2014 Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Comisia de Cercetare a Averilor din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş în vederea începerii acţiunii de control şi a constatării diferenţei semnificative în sumă de 259.102,48 RON (63.350,24 euro) privind averea deţinută de A. şi familia acestuia.
Comisia de Cercetare a Averilor din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş, prin Ordonanţa nr. 1 din 24.06.2014 a constatat că persoana cercetată A. şi soţia sa, C., nu au justificat caracterul licit al unei părţi din patrimoniul acestora, în cuantum de 82.097 RON şi a trimis cauza Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, spre soluţionarea în fond a cauzei.
S-a format dosar nr. x/2014 la data de 19 noiembrie 2014.
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 22 din 20 februarie 2015, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus închiderea dosarului având ca obiect controlul averii persoanei cercetate A., pornit la sesizarea formulată de Agenţia Naţională de Integritate şi cu participarea soţiei cercetate C., a fiului persoanei cercetate B., a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş şi a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov-Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş.
1.3. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond au formulat recurs Agenţia Naţională de Integritate şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, fiind invocate ca temei în drept al cererilor de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
II. Analiza cererilor de recurs
1. Motivele de fapt şi de drept relevante
În raport de motivele care au stat la baza soluţiei instanţei de fond, motivarea celor două recursuri constă în principal în aprecierea că provenienţa sumei de 70.600 RON nu a fost justificată de către pârâtul-intimat A..
Celelalte susţineri atât ale recurenţilor cât şi ale intimaţilor prin notele scrise nu încearcă decât să întregească o situaţie de fapt, fie în sensul justificării provenienţei fie ca nejustificarea sumei de 70.600 RON.
În fapt, este vorba despre o sumă de 100.000 RON pe care intimatul a trecut-o în declaraţia de avere la începutul mandatului de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Mureş, ca fiind împrumutată către fiul său B. în anul 2008, şi restituită de acesta în anul 2009.
Din această sumă 29.400 RON a fost restituită prin transfer bancar, despre restul pretinzând că s-a restituit în numerar, neîntocmindu-se niciun înscris justificativ.
Opinia recurenţilor, conform căreia "trebuia preconstituit un înscris care să ateste raporturile contractuale dintre părţi nu este doar nesusţinută de vreun act normativ, ci în opinia instanţei, periculoasă întrucât tinde să dea raporturilor de familie, casnice, un formalism care să pervetească încrederea, în interiorul acestei entităţi.
Este adevărat că hotărârea analizată păcătuieşte prin a-l declara pe B. ca martor, (şi aceasta a fundamentat cele două recursuri), deşi acesta a participat de la început în dosarul Comisiei de Cercetare a Averilor, iar, prin încheierea din 9 ianuarie 2015, toate părţile procesuale au apreciat asupra declaraţiei lui B. Totodată, cererea persoanei cercetate de audire ca martor şi a soţiei acestuia, C., Curtea de apel a respins-o cu motivarea necontestată că nu este pertinentă şi concludentă proba în cauză, în condiţiile în care în dovedirea susţinerilor persoanei cercetate legate de existenţa unui împrumut în valoare de 100.000 RON şi restituirea acestui împrumut în cursul anului 2009, au fost administrate suficiente probe, existând dispută între părţi numai cu privire la cuantumul sumei efectiv restituite. Noul mijloc de probă propus, în condiţiile în care nora persoanei cercetate face parte din familia acesteia, nu ar putea aduce noi lămuriri în cauză.
Deosebit de aceasta în faza cercetării s-a efectuat o expertiză de specialitate care a vădit veniturile şi cheltuielile atât ale persoanei cercetată A. cât şi a fiului său B..
În opinia instanţei de recurs, alături de justificarea referitoare la incidenţa dispoziţiilor art. 1198 C. civ. 1864 referitoare la imposibilitatea morală de preconstituire a unui înscris, datorită lăgăturilor de rudenie, esenţială apare justificarea că împrumutatul avea posibilitatea restituirii împrumutului.
Or, alăturat expertizei efectuate în cauză lecturarea declaraţiei de avere a lui B. dată de acesta în calitate de consilier local (site-ul Municipiul Sighişoara) relevă un împrumut în anul 2008 în sumă de 450.000 HF ce se coroborează cu împrumutul ce face obiectul analizei de faţă în scopul declarat al edificării unei locuiţe precum şi acordarea de împrumuturi de 11.800 euro, deci mult superioară sumei în discuţie chiar dacă nu se face referire asupra perioadei împrumutului acestea vădesc că, în raport de actele şi lucrările dosarului hotărârea instanţei de fond apare ca temeinică şi legală.
2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs
Cum în raport de motivele invocate cele două recursuri nu se încadrează în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, urmează a respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de recurenţii Agenţia Naţională de Integritate şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş împotriva sentinţei nr. 22 din 20 februarie 2015 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 octombrie 2017.