Appeal admitted, lower ruling on “abusively removed from army” status quashed and remanded for retrial.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea formulată reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale - Comisia pentru Determinarea Calităţii de îndepărtat abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961, a solicitat anularea Hotărârii nr. 8 din 22.05.2014 emisă de Comisia pentru determinarea calităţii de îndepărtat abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961 şi Hotărârii nr. 10 din 16 iulie 2014 şi obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre prin care să i se recunoască calitatea de fost cadrul miliar activ, îndepărtat abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, în temeiul art. 3 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 226/20011, modificată şi completată cu Legea nr. 27/2014

1.2. Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., a anulat Hotărârea nr. 10 din 16 iulie 2014 şi Hotărârea nr. 08 din 22 mai 2014 şi a dispus emiterea unei noi hotărâri prin care să i se recunoască reclamantului calitatea de fost cadru militar activ, îndepărtat abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, în temeiul art. 3 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 226/2011 modificată, a obligat pârâta să acorde reclamantului drepturile ce i se cuvin ca urmare a dobândirii acestei calităţi.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut următoarele:

Reclamantul A. a urmat cursurile Şcolii de Ofiţeri Activi Cavalerie în anii 1946-1948, şi a fost repartizat la absolvirea acestora în mai 1948, la Regimentul 9 Roşiori Oradea cu gradul de sublocotenent, în mai 1949 a obţinut gradul de locotenent în cadrul aceleiaşi unităţi, iar în aprilie 1951 a obţinut gradul de locotenent major în cadrul Centrului Instrucţie Apărare Anti-Chimică Făgăraş.

În această perioadă reclamantul a îndeplinit funcţii de comandă astfel: Comandant Pluton, Comandant, secţia A.A., Comandant Escadron Armament Greu, Comandant Pluton Şcoală Divizionară, Comandant Companie Şcoală Divizionară.

În aprilie 1952, reclamantul a fost trecut în rezervă, cu gradul de locotenent major, potrivit Ordinului Ministerului Forţelor Armate ale Republicii Populare Române privind corpul ofiţerilor nr. M.C. 01498 din 21.04.1952 prin aplicarea art. 40 lit. d) din Statutul Corpului Ofiţerilor Forţelor Armate ale Republicii Populare Române - Cap. VII - notare negativă ca necorespunzător.

În iunie 1952, reclamantul a fost concentrat pentru o perioadă de 6 luni la Batalionul Constr. MFA Caracal, cu gradul de locotenent major şi funcţia de Comandant Companie.

Toate aceste date privind parcursul profesional rezultă din: Situaţie militară - A., Certificat cu situaţia militară nr. DP 590, extras din Livretul Militar şi Livretul Militar.

La data de 17.04.2014 reclamantul s-a adresat Comisiei pentru Determinarea Calităţii de Îndepărtat Abuziv din Armată în Perioada 23 August 1944-31 Decembrie 1961 prin cererea cu nr. x, solicitând constatarea acestei calităţi în baza art. 3 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 226/2011, modificată şi completată prin Legea nr. 27/2014, însă prin Hotărârea nr. 8 din 22 mai 2014 cererea i-a fost respinsă.

Împotriva acestei hotărâri reclamantul a formulat contestaţie care a fost respinsă prin Hotărârea nr. 10 din 16 iulie 2014 a Comisiei pentru determinarea calităţii de îndepărtat abuziv din armată în perioada 23 August 1944 - 31 Decembrie 1961.

Observând conţinutul Hotărârii nr. 8 din 22 mai 2014, Curtea a constatat că prin aceasta s-a reţinut lipsa a două acte, respectiv adeverinţă care să ateste situaţia militară, eliberată de instituţiile deţinătoare de arhivă şi extrasul actului pe baza căruia s-a fundamentat îndepărtarea abuzivă din armată, în motivare reţinându-se că,, nu au fost identificate consemnări privind motivele care au stat la baza emiterii ordinului de trecere în rezervă" şi că "în lipsa existenţei unor acte care să justifice caracterul abuziv al trecerii în rezervă a ofiţerului, nu se poate reţine calitatea de îndepărtat abuziv din armată".

Hotărârea nr. 10 din 16 iulie 2014 a reţinut aceleaşi lipsuri ca şi Hotărârea nr. 8 din 22 mai 2014 şi a reluat aceeaşi motivare, iar în final i-a recomandat reclamantului să se adreseze Comisiei de reconstituire cu martori.

Curtea a reţinut că, orice decizie de natură a produce efecte privind drepturile şi libertăţile trebuie motivată, mai ales din perspectiva posibilităţii persoanei şi a societăţii de a aprecia asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii, respectiv asupra respectării limitelor dintre puterea discreţionară şi arbitrariu.

În ceea ce priveşte caracterul contradictoriu, Curtea a reţinut că prin Hotărârea nr. 10, deşi se respinge contestaţia pe fond, i se recomandă reclamantului să uzeze de procedura reconstituirii cu martori, recomandare ce echivalează cu o eventuală prematuritate a cererii formulate, însă aşa cum este ştiut, aceste două soluţii nu pot coexista.

În ceea ce priveşte recomandarea procedurii reconstituirii cu martori, Curtea a reţinut că oricum aceasta nu era necesară, deoarece conform art. 3 alin. (6) din Legea nr. 226/2011 ea se adresează numai celor care "nu posedă livret militar ori alte acte oficiale sau nu li se poate elibera dovada necesară, datorită inexistenţei sau distrugerii arhivelor, confirmată în scris", or reclamantul poseda şi livret militar şi extras situaţie militară şi adeverinţă eliberată de instituţia abilitată.

Referitor la caracterul formal al ambelor hotărâri, s-a reţinut că niciuna dintre acestea nu a analizat susţinerile reclamantului, referitoare la inexistenţa vreunei dovezi, privind îndepărtarea din armată în sensul art. 40 lit. d) din Statutul Corpului Ofiţerilor Forţelor Armate ale Republicii Populare Române - Cap. VII - notare negativă ca necorespunzător, şi pe cale de consecinţă, la motivele reale ale îndepărtării sale, respectiv originea socială a acestuia şi a părinţilor săi.

2. Calea de atac exercitată

2.1. Recursul

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Ministerul Apărării Naţionale, încadrând criticile în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac recurentul a susţinut în esenţă că Hotărârea instanţei de fond este netemeinică şi nelegală, întrucât petentul se regăseşte în situaţia prevăzută de art. 3 alin. (6) din Legea nr. 226/2011 şi art. 6 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 226/2011.

Întrucât nu deţine înscrisuri privind motivul real al trecerii în rezervă, aceste dispoziţii legale prevăd că reclamantul se poate adresa comisiei de reconstituire cu martori, din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Prezumţia instanţei de fond cum că motivul real al trecerii în rezervă ar fi fost originea socială şi starea materială a reclamantului şi a familiei sale, nu sunt în concordanţă cu Ordinul Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Române privind Corpul Ofiţerilor nr. MC 01498 din 21.04.1952, potrivit căruia reclamantul a fost trecut în rezervă pentru "notare negativă ca necorespunzător serviciului".

Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, combătând criticile recurentului.

2.2. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în Complet de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 24 martie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 7 iunie 2016, Completul de filtru, apreciind incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a admis în principiu recursul şi a fixat termen pentru judecata cauzei pe fond.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Înalta Curte analizând recursul formulat în raport de motivele de nelegalitate invocate reţine că acesta este fondat, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Astfel cum s-a reţinut în cuprinsul pct. 1 al prezentei decizii, instanţa de fond, prin sentinţa nr. 117/2015 a admis acţiunea formulată de reclamant, a anulat Hotărârile nr. 10/16.07.2014 şi nr. 8 22.05.2014 şi a dispus emiterea unei noi hotărâri prin care să i se recunoască reclamantului calitatea de fost cadru militar activ, îndepărtat abuziv din armată în perioada 23.08.1944 - 31.12.1961, în temeiul art. 3 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 226/2011, modificată, fiind obligat pârâtul să acorde reclamantului drepturile ce se cuvin ca urmare a dobândirii acestei calităţi.

Necontestat este faptul că reclamantul a fost trecut în rezervă în anul 1952 cu gradul de locotenent-major, potrivit art. 40 lit. b) din Statutul Corpului Ofiţerilor Forţelor Armate ale RPR, cu "notare negativă ca necorespunzătoare a serviciului", prin Ordinul nr. MC01498 din 21.04.1952.

De asemenea, este necontestat faptul că nu a fost depus la dosar vreun document, respectiv un extras al vreunui act din care să rezulte îndepărtarea abuzivă din armată a reclamantului pentru a se putea stabili de către comisie calitatea de îndepărtat abuziv din armată, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 226/2011 şi Normelor metodologice de aplicare a legii aprobate prin H.G. nr. 1049/2012.

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 226/2011, respectiv art. 3 - "(1) Se consideră cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată, persoanele care au fost trecute în rezervă sau direct în retragere, indiferent de gradul avut în momentul respectiv, pentru unul dintre următoarele motive: a) convingerile moral-politice şi religioase ale cadrului militar ori apartenenţa politică a soţiei sau a rudelor acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv; b) statutul social rezultat din ocupaţia soţiei cadrului militar sau a rudelor acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv; c) starea materială a cadrului militar, a soţiei sau a rudelor acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv;

(6) Pentru cazurile în care, din diferite motive, cei îndreptăţiţi nu posedă livret militar ori alte acte oficiale sau nu li se poate elibera dovada necesară datorită inexistenţei sau distrugerii arhivelor, confirmată în scris, calitatea persoanelor prevăzute la art. 1 se stabileşte de comisiile de reconstituire cu martori, în condiţiile prevăzute de lege şi de normele metodologice de aplicare a prezentei legi".

Conform art. 1 din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961, aprobate prin H.G. nr. 1049/2012:

"Art. 1 - Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961, denumite în continuare norme, reglementează modul de stabilire a calităţii de fost cadru militar activ, îndepărtat abuziv din armată sau din comandamentele şi din unităţile de jandarmi şi grăniceri, denumit în continuare îndepărtat abuziv, în vederea recunoaşterii dreptului la reparaţii morale şi materiale conform art. 1 şi 9 din Legea nr. 226/2011".

Conform art. 2 alin. (1) lit. a), b) din aceleaşi Norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

"a) fost cadru militar activ - persoana care a intrat în armata regală română sau în comandamentele şi unităţile de jandarmi şi grăniceri, până cel târziu la 30 decembrie 1947, care a fost îndepărtat abuziv în perioada 23 august 1944 la 31 decembrie 1961 şi care, la data trecerii în rezervă ori direct în retragere, deţinea grad militar corespunzător corpurilor de cadre militare;

b) solicitant - îndepărtatul abuziv, soţia supravieţuitoare a acestuia, precum şi reprezentantul legal al îndepărtatului abuziv ori al soţiei supravieţuitoare a îndepărtatului abuziv, în numele şi pe seama titularului dreptului, în baza mandatului primit".

Potrivit art. 3 - "(1) Calitatea de îndepărtat abuziv se determină de către comisiile constituite în acest scop la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, respectiv al Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumite în continuare comisii, în termenul prevăzut la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 226/2011".

Conform art. 4. - "(1) Determinarea calităţii de îndepărtat abuziv se realizează pe baza unei cereri, formulate de solicitant", iar potrivit art. 5 - "(1) Cererea este însoţită de un dosar, cuprinzând acte, în funcţie de calitatea persoanei care depune cererea".

(2) Pentru îndepărtatul abuziv, actele prevăzute la alin. (1) sunt:

a) act de identitate sau paşaport, emis de autorităţile române, aflat în termen de valabilitate, în copie;

b) adeverinţe, în original, sau copii certificate ale actelor care să ateste situaţia militară, eliberate de instituţiile deţinătoare de arhivă;

c) livret militar sau orice alte documente din care să rezulte situaţia militară, în copie autentificată conform legii;

d) extrasul ordinului de trecere în rezervă ori direct în retragere sau în cadrul disponibil;

e) extrasul actului pe baza căruia s-a fundamentat îndepărtarea abuzivă, în situaţia în care acesta există, în original sau în copie certificată de autoritatea emitentă ori autentificat conform legii;

f) declaraţie formulată pe propria răspundere, autentificată potrivit legii, din care să rezulte că nu s-a aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 3 alin. (3) din Legea nr. 226/2011;

g) acte din care să rezulte că nu au beneficiat de despăgubirile prevăzute de Legea nr. 433/1946 pentru crearea cadrului disponibil al armatei, pentru cei care au solicitat trecerea în cadrul disponibil al armatei, în original sau în copie certificată de autoritatea emitentă ori autentificate conform legii;

h) declaraţie formulată pe propria răspundere şi autentificată potrivit legii în situaţia constatării, de către instituţiile deţinătoare de arhivă, a inexistenţei actelor prevăzute la lit. g), caz în care solicitantul trebuie să depună la dosar dovada constatării inexistenţei actelor;

i) certificate de stare civilă, în copie autentificată conform legii, în situaţia în care şi-a schimbat numele".

De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (3) din acelaşi act normativ:

"(3) Solicitantul care nu dispune de actele prevăzute la art. 5, iar în urma demersurilor de identificare a acestora i s-a comunicat, de instituţiile deţinătoare de arhivă, prin dovadă scrisă, că actele nu pot fi eliberate din cauza inexistenţei sau distrugerii arhivelor, se poate adresa comisiei de reconstituire cu martori din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, respectiv celei din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, după caz".

În raport de situaţia de fapt necontestată de actele dosarului şi de dispoziţiile legale citate anterior, incidente în cauză, rezultă că reclamantul nu a depus documentul prevăzut la art. 5 alin. (1) lit. e) din Normele metodologice menţionate. Astfel, dovada îndepărtării abuzive din armată, pretinsă de acesta, se face cu martori din cadrul M.Ap. N, respectiv din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, după caz, cum prevăd expres dispoziţiile art. 6 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Or, în acest context, instanţa de fond reţinând că motivul trecerii în rezervă/îndepărtării abuzive din armată ar fi fost originea socială şi starea materială a reclamatului şi familiei sale (fiu de colonel şi moşier), fără dovezi/probe prevăzute de lege care să conducă la această concluzie, a pronunţat o hotărâre nelegală cu încălcarea dispoziţiilor legale citate/menţionate anterior, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit principiilor fundamentale ale procesului civil, respectiv dreptul la un proces echitabil, în termen optim şi rezonabil prevăzut de art. 6 C. proc. civ. precum şi în conformitate cu disp. art. 22 C. proc. civ., se impune ca instanţa de fond să administreze probele prevăzute de lege pentru aflarea adevărului în cauză, să stabilească faptele şi să aplice corect legea, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.

Prin urmare, Înalta Curte, având în vedere considerentele expuse anterior, în temeiul dispoziţiilor art. 497 C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, care va cerceta îndeplinirea cerinţelor legale privind încadrarea reclamantului în categoria persoanelor beneficiare ale prevederilor Legii nr. 226/2011, respectiv fost cadru militar, "îndepărtat abuziv din armată" în perioada de referinţă 23.08.1944 - 31.12.1961, administrând proba cu martori prevăzută de dispoziţiile legale în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ministerul Apărării Naţionale - Comisia pentru determinarea calităţii de fost cadru militar activ, îndepărtat abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961 împotriva sentinţei nr. 117 din 9 martie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 noiembrie 2016.