Conflict of interest in extending municipal land lease to association where council member served as president

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul pe rolul Tribunalului Teleorman, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate anularea Raportului de evaluare nr. x din 1.04.2014.

Prin întâmpinarea formulată în cauză de pârâta Agenţia Naţională de Integritate, s-a invocat excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Teleorman.

Prin sentinţa nr. 491 din 19.06.2014, Tribunalul Teleorman a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

1.2. Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de reclamantul A.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A. încadrând criticile în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

3. Procedura de soluţionare a recursului

3.1 Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în Completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 24 martie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 7 iunie 2016, Completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi pe cale de consecinţă a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

3.2 Cu privire la fondul recursului

3.3. Analiza motivelor de casare invocate

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate de pârât, Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile formulate de recurent, pentru considerentele ce urmează.

În motivarea căii de atac se arată că instanţa de fond în mod netemeinic şi nelegal a reţinut că recurentul a participat în calitate de consilier local la deliberarea şi adoptarea punctului 2 al Hotărârii Consiliului Local nr. 8 din 27 iulie 2012 ce viza prelungirea contractului de închiriere încheiat cu Asociaţia B. TR.

S-a susţinut că instanţa de fond nu a ţinut cont de procesul-verbal al şedinţei extraordinare a Consiliului Local Viişoara din 17.01.2014, în care se arată că la punctul de pe ordinea de zi "diverse", consilierul local C. a confirmat că recurentul nu a participat la dezbaterea şi la votarea Hotărârii Consiliului Local din 27.07.2012 cu privirea la prelungirea contractului de închiriere încheiat cu Asociaţia B..

În opinia recurentului, asociaţia a fost defavorizată prin hotărârea adoptată, atât în ceea ce priveşte durata contractului, cât şi cu privire la cuantumul chiriei, acesta fiind foarte mare în raport de veniturile asociaţiei şi de chiria practicată în localităţile învecinate.

A mai susţinut recurentul faptul că B. a încasat suma de 547.695,91 RON cu titlu de sprijin financiar din fonduri europene, nu reprezintă un avantaj patrimonial al său în calitate de preşedinte al asociaţiei, deoarece aceste fonduri sunt strict acordate cu destinaţie îngijire izlazuri şi pajişti comunale, iar folosirea banilor este temeinic verificată de APIA.

Potrivit disp. art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Conform art. 77 din acelaşi act normative: conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 47 alin. (1), indicat anterior, prevede că nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.

Iar, interesul personal al consilierului local este definit prin art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali: aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru (…) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.

În cauză, corect s-a reţinut că, în data de 27.07.2012 a avut loc şedinţa Consiliului Local Viişoara la care recurentul a participat, în calitatea sa de consilier local, atât la deliberările, cât şi la adoptarea Hotărârii nr. 8, prin care s-a decis prelungirea contractului de închiriere încheiat între Asociaţia B. şi Consiliul Local Viişoara.

Cu privire la argumentele invocate de recurent referitor la faptul că nu ar fi participat la deliberările şi adoptarea Hotărârii nr. 8 din 27 iulie 2012 a Consiliului Local Viişoara se reţin următoarele.

La dosarul cauzei există procesul-verbal al şedinţei ordinare a Consiliului Local Viişoara din 27.07.2012, în care se arată că au participat 10 consilieri în funcţie (printre care şi recurentul), iar punctul doi al ordinii de zi - prelungirea contractului nr. x/2007 încheiat cu B., a fost supus la vot şi adoptat în unanimitate de consilierii prezenţi.

Mai mult decât atât, se constată că nu numai în procesul-verbal se face menţiunea aprobării hotărârii de către toţi consilierii locali prezenţi (10 din totalul de 11, absent fiind D.), ci şi în Hotărârea nr. 8 din 27 iulie 2012.

Dispoziţiile art. 75 lit. c) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali include în sfera notiunii de interes personal şi posibilitatea alesului local să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care face parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau soţ, soţie, rude de gradul II inclusiv sau pentru o societate comercială la care deţine calitatea de asociat unic, administrator sau de la care obţine venituri.

Aşa cum reiese din dispoziţiile legale anterior menţionate, legiuitorul nu distinge cum este obţinut folosul material de către persoana evaluată, simpla posibilitate ca respectivul act să fie semnat sau încheiat fără existenţa unor garanţii de obiectivitate (aşa cum este definit de art. 70 din Legea nr. 161/2003) din partea celui care îl semnează, generează încălcarea regimului conflictelor de interese.

Prin urmare, există conflict de interese, nu numai dacă este dovedită exercitarea unei influenţe sau lipsa de obiectivitate, ci prin simplul fapt că în calitatea de consilier local, recurentul ar fi apt să influenţeze activitatea instituţiei inclusiv în favoarea unei societăţi în cadrul căreia are interese patrimoniale.

În cauză, corect s-a reţinut de către intimata-pârâtă că recurentul A. nu putea lua parte la deliberarea şi adoptarea Hotărârii Consiliului Local Viişoara din 27 iulie 2012, câtă vreme aceasta a vizat şi prelungirea contractului de închiriere având ca obiect suprafaţa de 611 ha teren - pajişte comunală încheiat între Consiliul Local şi Asociaţia B.

Prelungirea contractului de închiriere, fie şi numai pe o durată de 5 ani, este de natură a crea un avantaj patrimonial acestuia, în calitatea sa de membru fondator şi de preşedinte al asociaţiei, folosul patrimonial fiind reprezentat de sumele încasate cu titlul de sprijin financiar din fonduri europene obţinute de asociaţie pentru folosirea păşunii administrativ-teritoriale.

Prin urmare, legiuitorul a stabilit că există conflict de interese nu numai dacă este dovedită exercitarea unei astfel de influenţe, ci prin simplu fapt că în calitatea de consilier local, acesta ar fi apt să influenţeze activitatea inclusiv în favoarea unei societăţi în cadrul căreia are interese patrimoniale.

Faţă de argumentele expuse, instanţa urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 119 din 22 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 noiembrie 2016.