Liability of public contracting authority for undeclared subcontractors and fiscal restitution procedures in public procurement.

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, sub nr. x/54/2013 reclamanta CNCF "CFR" S.A. - Sucursala Centrul Regional de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţii CFR Craiova, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice- Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Ministerul Transporturilor, a solicitat instanţei să dispună anularea Deciziei nr. 1/P din 28.05.2013 emisă de Ministerul Finanţelor Publice- Serviciul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor, a Dispoziţiei Obligatorii BIS, înregistrată sub nr. x BIS din 11.01.2013 privind măsurile stabilite de inspecţia economico-financiară şi a Raportului de Inspecţie Economico Financiară înregistrat sub nr. x din 28 decembrie 2012, emise de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj - Serviciul Inspecţie Economico Financiară.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 215/2015 a Curţii de Apel Craiova a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Transporturilor, acţiunea fiind respinsă faţă de acest pârât.

A fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta CNCF "CFR" S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice- Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova.

S-a dispus anularea parţială a Deciziei nr. 1/P din 28.05.2013, a Dispoziţiei Obligatorii BIS nr. 90078 BIS din 11.01.2013 şi a Raportului de Inspecţie Economico Financiară nr. 102082 din 28 decembrie 2012, în ceea ce priveşte măsura 1 - pentru suma de 1.114.698,13 RON reprezentând subvenţie solicitată şi măsurile de la pct. 4, 5 şi 6.

A fost respinsă cererea vizând restituirea sumei de 1.667.177,90 RON.

În motivarea sentinţei instanţei a reţinut, în esenţă, că măsurile dispuse prin actele contestate de la pct. 1, 4, 5 şi 6 sunt nelegale în raport de probele administrate, respectiv acte şi expertiza efectuată raportat la dispoziţiile legale incidente.

Cu privire la Măsura nr. 1 prin care s-a dispus restituirea către bugetul de stat a sumei de 1.382.225,68 RON, din care 1.114.690 RON cheltuieli şi 267.527,55 RON TVA, s-a reţinut că reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, a respectat prevederile art. 96 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 în condiţiile în care la încheierea contractului de achiziţie publică, a solicitat ofertanţilor declararea subcontractanţilor iar în ceea ce priveşte interdicţia contractantului de a înlocui subcontractanţii, această obligaţie nu incumbă autorităţii contractante.

Situaţiile de lucrări acceptate la plată de reclamantă au fost întocmite şi semnate de adjudecatari, ceea ce a întărit convingerea reclamantei că nu au fost subcontractate lucrările.

Cu privire la materialul geogrile biaxiale, instanţa a reţinut constatările consultantului fiscal A. şi faptul că preţul materialului geogrile biaxiale negociat şi acceptat de părţi la lucrarea de refacere a terasamentelor căii ferate a fost de 13,22 RON iar situaţia de lucrări conţine acelaşi preţ astfel că descoperirea în evidenţele contabile ale subcontractorului nedeclarat a unor facturi cu preţuri mai mici nu poate fi imputată reclamantei. Toate operaţiunile economico-financiare generate de execuţia lucrărilor a avut la bază documente justificative constând în facturi fiscale şi situaţii de lucrări întocmite de adjudecatarii contractelor de achiziţie publică.

Cu privire la preţul materialului balast, instanţa a reţinut că preţul a fost negociat şi acceptat de părţi pentru lucrarea de refacere a terasamentelor fără a se putea reţine că reclamanta a încălcat prevederile legale în ceea ce priveşte plata preţului iar pe de altă parte, neregulile constatate în evidenţele contabile ale subcontractanţilor nedeclaraţi nu poate fi imputată reclamantei.

În ceea ce priveşte măsura nr. 4 prin care s-a dispus restituirea la bugetul de stat a sumei de 143.522,40 RON din care 115.743,87 RON cheltuieli şi 22.778,53 RON TVA, reprezentând subvenţii încasate necuvenit pentru lucrările privind înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse la data de 20.02.2010, instanţa a reţinut că reclamanta şi-a îndeplinit obligaţiile legale în ceea ce priveşte cantitatea de geogrile biaxiale şi balast, facturile fiscale acceptate la plată fiind conforme cu contractul nr. x/2010 încheiat de reclamantă cu S.C. B. S.A. Piteşti.

Măsura nr. 5 prin care s-a dispus restituirea sumei de 87.146,83 RON vizând lucrările de reparaţii curente la instalaţia SCB pe raza secţiei CT4 Târgu Jiu, instanţa a reţinut în raport de concluziile expertului dar şi de Ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu că suma plătită de reclamantă către S.C. C. S.R.L. Braşov în baza contractului de lucrări nr. x/2010 a avut la bază documente justificative pentru lucrările executate.

Prin măsura nr. 6, s-a dispus restituirea sumei de 10.506,40 RON, sumă încasată necuvenit pentru lucrarea "Revopsire podurilor metalice de cale ferată" iar instanţa de judecată a reţinut că lucrarea a fost executată în conformitate cu prevederile caietului de sarcini, astfel că este eronată constatarea inspecţiei referitoare la lipsa documentelor justificative.

Faptul că subcontractanţii nedeclaraţi nu au justificat cu documente de aprovizionare întreaga cantitate de materiale rezultată din situaţia de plată acceptată la plată nu poate fi imputată reclamantei în condiţiile în care aceasta nu a avut cunoştinţă de subcontractarea lucrărilor.

În ceea ce priveşte petitul vizând restituirea sumei de 1.667.177,98 RON instanţa a reţinut că procedura restituirii de sume este reglementată de art. 117 C. proc. fisc., însă reclamanta nu a urmat procedura instituită de Codul de procedură fiscală, cererea adresată direct instanţei neputând fi admisă.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei nr. 215 din 8 mai 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs atât reclamanta SNCF C.F.R. S.A. Bucureşti - Sucursala Regională de Căi Ferate cât şi pârâtul Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova.

1. Recursul formulat de reclamanta CNCF CFR SA

În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., reclamanta arată că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material în condiţiile în care deşi s-a dispus anularea Deciziei nr. 1/P din 28.05.2013, cu referire la toate măsurile contestate, s-a respins greşit capătul de cerere privind restituirea sumei de 1.667.177,98 invocând dispoziţiile art. 117 C. proc. civ.. Reclamanta nu se află în niciuna din ipotezele reglementate de actul normativ evocat, instanţa fiind competentă potrivit dispoziţiilor legale să dispună restituirea sumelor ca efect al admiterii contestaţiei.

2. Recursul pârâtului Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului, casarea sentinţei şi rejudecând să se respingă acţiunea formulată de reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. Bucureşti - Sucursala Regională de Căi Ferate.

Astfel, instanţa de fond nu a aplicat şi interpretat corect dispoziţiile legale incidente în raport de situaţia de fapt reţinută în condiţiile în care:

- lucrările nu au fost executate efectiv de către adjudecători aşa cum au fost înscrise în notele explicative date cu ocazia controalelor efectuate;

- lucrările au fost efectuate efectiv de către subcontractanţi nedeclaraţi în cadrul licitaţiei;

- nu toate materialele puse în operă au fost achiziţionate de la furnizorii menţionaţi în oferta câştigătoare;

- preţul materialelor puse în operă şi valoarea forţei de muncă sunt cele înscrise în cuprinsul raportului de inspecţie economico-financiare, pe baza documentelor puse la dispoziţie de subcontractanţii nedeclaraţi;

- autoritatea contractantă nu a prezentat documente de aprovizionare şi consum ale subcontractanţilor nedeclaraţi sau achizitori pentru întreaga cantitate de material rezultată din situaţiile de plată.

Atâta timp cât s-a constatat că pentru diferenţele de preţ, de volum şi de cantitate înscrise în RIEF nu au fost prezentate documente de către subcontractanţii nedeclaraţi - executanţi efectivi ai lucrărilor - şi nici de către adjudecători, rezultă că nici înregistrările contabile făcute de reclamantă nu au fost corecte. Asupra acestor aspecte instanţa de fond nu s-a pronunţat, preluând concluziile consultantului fiscal care nu a făcut altceva decât să evidenţieze situaţia în raport de înregistrările eronate făcute de reclamantă.

Societatea reclamantă a acceptat la plată lucrări ale căror preţuri şi valori pentru materiale, transport şi manoperă erau egale cu cele din facturile prezentate, dar nu aveau la bază documente justificative emise de subcontractanţii nedeclaraţi.

Instanţa de fond a pronunţat o soluţie cu aplicarea greşită a dispoziţiilor legale, luând în considerare concluziile celui de al doilea raport dar prin raportul de inspecţie fiscală nu au fost constatate diferenţe între preţurile din situaţiile de lucrări şi cele din devizele-ofertă întocmite de ofertanţii câştigători, ci s-au constatat diferenţe între valorile de achiziţie înscrise în documentele de aprovizionare şi valorile înscrise în situaţiile de plată întocmite de către prestatorii/executanţii care au efectuat în realitate lucrările.

Cu ocazia controalelor încrucişate, s-a declarat că lucrările au fost executate de diverşi prestatori, nenominalizaţi în ofertă, astfel că susţinerea reclamantei în sensul că nu a avut cunoştinţă de existenţa unor subcontractanţi decât cei declaraţi nu poate fi reţinută cu atât mai mult cu cât prin decizii ale directorului sucursalei au fost desemnate persoane responsabile pentru contractele de execuţie lucrări.

Apărările formulate în cauză

Recurenta-reclamantă Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. a formulat întâmpinare la recursul declarat de pârât prin care solicită, în esenţă, respingerea recursului formulat de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, având în vedere că toate lucrările au fost executate în baza contractelor încheiate cu respectarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006 iar la data contractării lucrărilor CN CFR S.A. nu avea cunoştinţă despre alţi subcontractanţi în afara celor precizaţi prin contracte.

Întrucât contractele de achiziţie publică au fost întocmite cu respectarea procedurilor de achiziţie publică, situaţiile de lucrări au fost aprobate şi avizate pentru controlul financiar preventiv, respectându-se creditele bugetare în limitele şi pentru destinaţiile prevăzute, asigurând astfel îndeplinirea condiţiilor privind angajarea legală a cheltuielilor, nu se poate reţine în sarcina autorităţii contractante nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (2) din Legea nr. 500/2002. De asemenea, nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 52 alin. (6) din Legea nr. 500/2002, întrucât efectuarea plăţilor s-a făcut în limita creditelor bugetare aprobate, numai pe bază de acte justificative conform dispoziţiilor legale.

Procedura de filtru a recursurilor

În procedura de filtru a recursului, reglementată de dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor declarate în cauză, raport ce a fost comunicat părţilor, conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 9 mai 2017, instanţa de recurs a admis în principiu recursurile declarate în cauză, iar în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a dispus citarea părţilor în şedinţă publică.

Hotărârea instanţei de recurs

Analizând sentinţa recurată în limitele criticilor formulate de recurenţi, ţinând cont de apărările invocate şi dispoziţiile legale incidente, se constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente.

1. Recursul reclamantei reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. Bucureşti - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova vizează exclusiv respingerea capătului de cerere având ca obiect restituirea sumei plătite în baza dispoziţiei nr. 90078 BIS din 11.01.2013.

Criticile formulate nu pot fi reţinute de instanţa de recurs având în vedere dispoziţiile art. 117 C. proc. fisc., aplicate corect de prima instanţă, dispoziţii ce instituie atât sumele ce port fi restituite cât şi procedura de urmat. Este evident că faţă de dispoziţiile Codului de procedură fiscală, care instituie norme cu caracter imperativ şi derogator de la dreptul comun, capătul de cerere vizând restituirea sumei de 1.667.177,90 RON, plătită în baza Dispoziţiei nr. 90078 BIS din 11.01.2013, a fost corect respins de către prima instanţă, recurenta-reclamantă având obligaţia de a parcurge în prealabil procedura administrativă instituită de normele de procedură fiscală.

2. Nici criticile formulate de recurentul-pârât Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova nu pot fi reţinute de instanţa de recurs prin raportare la dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., instanţa de fond interpretând şi aplicând corect dispoziţiile legale incidente în raport de situaţia de fapt şi drept ce rezultă din probatoriul administrat în cauză.

Astfel, recurenta-reclamantă, a investit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, să verifice legalitatea actelor administrative emise de pârâtă, respectiv Decizia nr. 1/P din 28.05.2013 privind soluţionarea plângerii prealabile, a Dispoziţiei Obligatorii BIS înregistrată sub nr. 90079/BIS din 11.01.2013 şi a Raportului de Inspecţie Economică Financiară înregistrat sub nr. x din 28 decembrie 2012; în concret fiind contestate măsurile nr. 1, 4, 5 şi 6 cu privire la neregulile reţinute de organele de control referitoare la acceptarea unor preţuri şi valori pentru materialele folosite la efectuarea lucrărilor ce a făcut obiectul unor contracte de achiziţie publică.

Măsura nr. 1 a vizat restituirea sumei de 1.382.225,60 RON, din care 1.114.498,13 RON cheltuieli şi 267.527,55 RON TVA, pentru lucrările efectuate la obiectivul "Reparare linie CF Videle Roşiorii Nord, interval Gălăteni Olteni fir 1, km 67+560-72+191", sumă apreciată ca fiind încasată necuvenit.

Este de reţinut că pentru efectuarea lucrărilor la obiectivul menţionat a fost organizată o licitaţie publică, adjudecatar fiind S.C. B. S.A. Piteşti, fiind încheiat contractul de lucrări nr. x din 27 august 2008.

Pentru executarea lucrărilor, adjudecatarul S.C. B. S.A. Piteşti a încheiat contractul de prestări servicii din 2 septembrie 2008 cu S.C. B. Filiala Râmnicu Vâlcea, acesta fiind un subcontractant nedeclarat.

Prin Decizia nr. 1/P din 28.05.2013, s-a reţinut încălcarea dispoziţiilor art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006, art. 96 din H.G. nr. 925/2006 precum şi pct. 22.1 şi 22.2 din Contractul de lucrări nr. x/2008.

Analizând dispoziţiile legale evocate raportat la documentaţia de atribuire a contractului de achiziţie publică, în mod corect prima instanţă a reţinut că reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, a solicitat conform art. 96 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 ofertanţilor să declare subcontractanţii.

Faptul că adjudecătorul a înlocuit subcontractanţii nominalizaţi în ofertă fără acceptul reclamantei în calitate de autoritate contractantă nu poate fi imputat acesteia, care a încheiat contractul cu respectarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006, pct. 22.1 şi 22.2 din Contractul de lucrări nr. x/2008 stabilind obligaţiile executantului.

Este de reţinut că lucrările ce au făcut obiectul contractului de achiziţie publică au fost executate efectiv aşa cum arată şi recurenta-pârâtă iar faptul că lucrările au fost efectuate efectiv de către subcontractanţii nedeclaraţi în cadrul licitaţiei nu poate duce la concluzia că recurenta-reclamantă, în calitate de autoritate contractantă, a încălcat dispoziţiile legale, respectiv art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006, art. 96 din H.G. nr. 925/2006 sau pct. 22.1 şi 22.2 din Contractul de lucrări.

Cu privire la neregula vizând acceptarea unor preţuri şi valori pentru materialele geogrile biaxiale la nivelul celor din ofertă, dar care nu au la bază cheltuieli reale stabilite prin documente justificative, se reţine că din expertiza efectuată în cauză dar şi din documentaţia de atribuire a contractului de achiziţie publică, rezultă că preţul materialelor negociat şi acceptat de părţi prin contractul de achiziţie publică a fost de 13,22 RON, iar situaţiile de lucrări conţin acelaşi preţ.

De asemenea, din probatoriul administrat în cauză rezultă că operaţiunile economico financiare au avut la bază documente justificative în sensul dispoziţiilor art. 48 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 52/1991, respectiv facturi fiscale şi situaţii de lucrări întocmite de adjudecatarul contractelor de achiziţie publică iar faptul că organele de control au descoperit în evidenţele contabile ale subcontractanţilor nedeclaraţi a unor facturi de aprovizionare la preţuri mai mici nu poate fi imputat reclamantei, considerentele expuse pe larg de prima instanţă fiind contrare.

Aceleaşi considerente sunt valabile şi pentru preţul materialului -balast şi piatră spartă-, plata acestui material fiind făcută pe baza situaţiilor de lucrări întocmite de adjudecatarul S.C. B. S.A. Piteşti, în limita preţului negociat şi acceptat de părţile contractului principal.

Măsura nr. 4 menţionată în Dispoziţia Obligatorie contestată, vizează restituirea sumei de 143.522,40 RON reprezentând subvenţii încasate necuvenit pentru lucrările privind înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse la data de 20.02.2010 pentru lucrarea "Reparaţia terasamentului CF situat între staţiile Balota -Valea Albă pe zona km 345+740-345+755".

Pentru lucrarea menţionată recurenta-reclamantă a încheiat cu adjudecatarul S.C. B. S.A., contractul nr. x/2010 iar adjudecatarul a încheiat contractul de prestări servicii nr. 542/2010 cu un subcontractant nedeclarat, respectiv S.C. B. Filiala Râmnicu Vâlcea.

Considerentele expuse în analiza Măsurii nr. 1 sunt valabile şi în cazul Măsurii nr. 4 cu referire la dispoziţiile art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006 şi ale art. 96 din H.G. nr. 925/2006, din documentaţia de atribuire a contractului de achiziţie publică rezultând că autoritatea contractantă a respectat obligaţiile legale iar faptul că adjudecatarul a înlocuit subcontractanţii declaraţi fără acceptul autorităţii contractante nu poate fi imputat acesteia în raport de dispoziţiile art. 96 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 conform căruia "Pe parcursul derulării contractului, contractantul adjudecatar nu are dreptul de a înlocui subcontractanţii nominalizaţi în ofertă fără acceptul autorităţii contractante, iar eventuala înlocuire a acestora nu trebuie să conducă la modificarea propunerii tehnice sau financiare iniţiale".

Din analiza textului evocat rezultă că dispoziţiile art. 9 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 stabilesc obligaţii în sarcina contractorului nu a autorităţii contractante, în cauza de faţă recurenta-reclamantă, în calitate de autoritate contractantă respectând dispoziţiile art. 96 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 fără a se putea reţine încălcarea dispoziţiilor art. 96 alin. (2) din acelaşi act normativ, considerentele expuse de prima instanţă fiind corecte în raport de dispoziţiile legale incidente şi situaţia de fapt reţinută.

Cu privire la cantitatea de geogrile biaxiale şi balast, din expertiza efectuată rezultă că în evidenţele recurentei-reclamante sunt evidenţiate conform caietului de sarcini şi a proiectului tehnic, cantităţile fiind confirmate de dirigintele de şantier, fiind întocmite procese-verbale pe faze de execuţie, rapoarte, etc., conform programului pentru controlul calităţii lucrărilor stabilite de proiectant, actele fiind semnate de reprezentantul achizitorului şi al contractantului.

Recurenta-reclamantă a acceptat la plată facturile fiscale însoţite de situaţiile de lucrări, în limita cantităţilor stabilite şi pentru sumele negociate prin contractul de achiziţie publică, considerentele expuse de prima instanţă fiind însuşite de instanţa de recurs în raport de probatoriul administrat şi dispoziţiile legale incidente.

Măsura nr. 5 din actele contestate vizează restituirea sumei de 87.146,83 RON pentru lucrările de reparaţii avute la instalaţia SCB pe raza secţiei CT 4 Târgu Jiu. Pentru această lucrare, recurenta-reclamantă a încheiat contractul de achiziţie publică nr. 44 din 14 iunie 2010 cu S.C. C. S.R.L. în calitate de adjudecatar care a subcontractat lucrările către S.C. D. S.R.L., prin contractul nr. xA/2010.

Neregulile constatate de organele de control vizează încălcarea dispoziţiilor art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006 şi pct. 22.1 şi 22.2 din contractul de achiziţie publică, criticile recurentei cu privire la faptul că "lucrările au fost executate efectiv de către subcontractanţii nedeclaraţi" urmând a fi respinsă pentru aceleaşi considerente ce au fost expuse pentru Măsurile nr. 1 şi 4.

Cu privire la încălcarea prevederilor art. 1 şi 12 din Anexa 4 din H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea devizului general pe obiectiv de investiţi şi lucrări de investiţii, se constată că recurenta-reclamantă a respectat dispoziţiile legale la încheierea contractului de achiziţie publică, decontarea cheltuielilor fiind făcută în limita preţurilor negociate şi acceptate pe baza documentelor justificative, concluziile expuse pe larg prin raportul de expertiză fiscală fiind edificatoare în sensul celor menţionate.

Din actele de la dosar, astfel cum a reţinut şi instanţa de fond, rezultă că situaţia plăţilor şi emiterea facturilor de către S.C. C. S.R.L. fără a avea documente justificative a făcut obiectul unor cercetări penale finalizate prin emiterea Ordonanţei nr. 756/P/2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, prin care s-a concluzionat că "sumele achitate de CN CF CFR S.A. către S.C. C. S.R.L., în baza contractului de prestări servicii nr. 44 din 14 iunie 2010, au avut la bază documente justificative pentru lucrările executate".

Prin Măsura nr. 6 s-a dispus restituirea sumei de 54.282,07 RON pentru lucrarea "Revopsire la poduri metalice de cale ferată".

Şi pentru această lucrare recurenta-reclamată a încheiat prin procedura de licitaţie publică, contractul nr. x/2010 cu adjudecatarul S.C. C. S.R.L. care, la rândul său, a încheiat contracte de prestări servicii cu un subcontractant nedeclarat, respectiv cu S.C. D. S.R.L., dar recurenta-reclamantă şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite în sarcina sa conform art. 96 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 raportat la art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006, iar faptul că lucrările au fost executate de un subcontractant nedeclarat nu poate fi imputat autorităţii contractante, dispoziţiile art. 96 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 stabilind obligaţii în sarcina adjudecatarului.

Din probatoriul administrat nu rezultă că recurenta-reclamantă Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. Bucureşti - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova a avut cunoştinţă de încheierea contractelor dintre adjudecatarii contractelor de achiziţie publică şi subcontractanţii nedeclaraţi pentru a se putea reţine încălcarea dispoziţiilor legale evocate prin actele contestate.

Toate lucrările ce au făcut obiectul contractelor de achiziţie publică au fost executate conform caietelor de sarcini, a situaţiilor de lucrări, sumele fiind decontate în cuantumul negociat pe baza documentelor justificative ţinând cont de dispoziţiile art. 48 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 82/1991, documente emise de adjudecatarii contractelor de achiziţie publică.

Recurenta-pârâtă critică faptul că instanţa de fond a preluat concluziile din cel de-al doilea Raport de expertiză fiscală, critică ce nu poate fi reţinută, instanţa de fond administrând această probă cu respectarea dispoziţiilor art. 330 alin. (1) şi art. 337 alin. (1) C. proc. civ., iar culpa recurentei nu poate fi reţinută cu atât mai mult cu cât documentele justificative au fost cele prevăzute în procedura de achiziţie publică.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursurile declarate de reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. Bucureşti - Sucursala Regională de Căi Ferate şi de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova împotriva sentinţei nr. 215/2015 din 8 mai 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. Bucureşti - Sucursala Regională de Căi Ferate şi de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova împotriva sentinţei nr. 215/2015 din 8 mai 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 octombrie 2017.