Trainee judge/prosecutor exam suspension ordered amid grade-calculation ambiguity; partial claims dropped as moot

Asupra cererii de ordonanţă preşedinţială de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 18 octombrie 2016, sub nr. x/1/2016, contestatorii A., B., C., D., E., F., G. şi H., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, au solicitat, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să li se permită participarea la probele orale ale examenului de capacitate, care se vor desfăşura începând cu data de 22 octombrie 2016 şi suspendarea validării examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi procurorilor stagiari - sesiunea 2016, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/1/2016.

În motivarea cererii, contestatorii, în calitate de candidaţi la examenul de capacitate, critică, în esenţă, modul de calcul al notelor obţinute la probele scrise, apreciind că obligativitatea obţinerii unei note de minim 5 este prevăzută pentru proba de drept civil şi drept procesual civil, respectiv pentru proba de drept penal şi drept procesual penal, care rezultă în urma efectuării mediei aritmetice între cele două probe.

În opinia contestatorilor, interpretarea corectă a prevederilor art. 34 alin. (2) raportat la art. 11, art. 12, art. 13 şi art. 14 alin. (1) din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006, cu modificările aduse prin Hotărârea nr. 608/2015, este aceea că, pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi cel puţin nota 5 la fiecare probă scrisă (2 probe scrise, conform art. 13 din Regulament) şi orală (6 probe orale, conform art. 14 din Regulament). O altă interpretare a acestor prevederi regulamentare contravine dispoziţiilor art. 25 alin. (2) şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004 şi art. 997 din C. proc. civ., republicat.

Prin cererile scrise depuse la dosarul cauzei anterior primului termen de judecată, contestatorii B., F., G., H. şi E., au învederat că renunţă la judecata cererii de ordonanţă preşedinţială.

2. Apărările formulate de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei de interes în privinţa cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de contestatorii F., B., E. şi H., în condiţiile în care, în urma soluţionării contestaţiilor, aceşti candidaţi au obţinut note mai mari de 5 la fiecare materie de concurs şi excepţia lipsei de interes cu privire la capătul de cerere având ca obiect participarea la probele orale, formulat de contestatorii A., C. şi D., în raport de Hotărârea nr. 6 din 28 octombrie 2016 adoptată de Comisia de organizare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi procurorilor stagiari.

De asemenea, intimatul a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de ordonanţă preşedinţială, în raport de caracterul special al dispoziţiilor art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004.

La termenul de judecată din 9 noiembrie 2016, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a precizat că înţelege să susţină excepţia lipsei de interes a petitului privind permiterea participării la probele orale, formulat de contestatorii A., C. şi D. şi excepţia inadmisibilităţii cererii de ordonanţă preşedinţială.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra cererii de ordonanţă preşedinţială

În fapt, contestatorii din prezenta cauză au participat la examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi procurorilor stagiari, organizat în perioada 1 iulie - 3 noiembrie 2016.

Probele scrise s-au desfăşurat la datele de 1 octombrie 2016 şi 2 octombrie 2016, iar probele orale au fost susţinute în perioada 22 octombrie - 2 noiembrie 2016.

În urma desfăşurării probelor scrise, după soluţionarea contestaţiilor, candidaţii F., B., E. şi H. au obţinut note peste 5 la probele scrise şi au fost programaţi pentru susţinerea probelor orale.

În şedinţa din data de 18 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea plângerilor prealabile formulate de contestatorii B., A., C., F., E. şi G., plângeri care au avut ca obiect interpretarea prevederilor art. 34 alin. (2) prin raportare la art. 11, art. 12, art. 13 şi art. 14 alin. (1) din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

La data de 27 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea solicitărilor formulate de candidaţii A., C. şi D., privind programarea pentru susţinerea probelor orale la examenul de capacitate.

Faţă de cererile scrise depuse la dosarul cauzei de către contestatorii B., F., G., H. şi E., prin care au învederat că renunţă la judecata cererii de ordonanţă preşedinţială, în temeiul art. 406 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea de voinţă a acestora în sensul solicitat.

Examinând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, excepţiile invocate de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte reţine următoarele:

Excepţia lipsei de interes a petitului privind permiterea participării la probele orale, formulat de contestatorii A., C. şi D., este întemeiată.

Înalta Curte reţine că interesul constituie una din condiţiile esenţiale ale oricărei acţiuni civile, care trebuie să fie îndeplinită în legătură cu toate formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii.

Interesul este definit ca fiind folosul practic, material sau moral, pe care-l urmăreşte cel care promovează o acţiune şi trebuie să fie legitim şi personal.

De asemenea, interesul trebuie să fie născut şi actual, să existe în momentul în care este formulată cererea, deoarece un interes eventual nu poate fi luat în considerare.

În speţă, contestatorii A., C. şi D. nu justifică un interes actual în formularea capătului de cerere prin care au solicitat să li se permită participarea la probele orale ale examenului de capacitate.

Astfel, prin Hotărârea nr. 6 din 28 octombrie 2016 adoptată de Comisia de organizare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi procurorilor stagiari din perioada 1 iulie-3 noiembrie 2016, s-a constatat că procurorii A., C. şi D. pot participa la probele orale din cadrul examenului de capacitate, ca urmare a contestării soluţiei Plenului din 27 octombrie 2016, fiind programaţi să susţină respectivele probe la data de 1 noiembrie 2016.

Pentru motivele expuse, reţinând că aceşti candidaţi au fost programaţi să participe la probele orale ale examenului de capacitate şi au susţinut aceste probe, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes şi va respinge capătul de cerere privind permiterea participării la probele orale, formulat de contestatorii A., C. şi D., ca lipsit de interes.

Excepţia inadmisibilităţii cererii de ordonanţă preşedinţială, este neîntemeiată, pentru considerentele arătate în continuare.

În raport de obiectul prezentei cereri de ordonanţă preşedinţială, Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004 nu sunt incidente în cauză, în condiţiile în care, nu s-a solicitat pe calea procedurii speciale a contenciosului administrativ, suspendarea executării unui act administrativ.

Practica constantă a Înaltei Curţi în sensul că, în materia contenciosului administrativ este inadmisibilă cererea de ordonanţă preşedinţială, vizează exclusiv cererile de suspendare a executării actului administrativ, justificat de existenţa unei reglementări cu caracter derogatoriu în această materie (art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004), ceea ce obligă la urmarea procedurii reglementate prin acest act normativ şi nu a celei de drept comun, prevăzută în C. proc. civ.

Cum în speţă, obiectul cererii de ordonanţă preşedinţială nu îl constituie suspendarea executării unui act administrativ, ci suspendarea procedurii de validare a examenului de capacitate, în temeiul normelor prevăzute de C. proc. civ., se constată că acest demers judiciar este admisibil.

Pe cale de consecinţă, excepţia inadmisibilităţii cererii de ordonanţă preşedinţială, urmează a fi respinsă.

În ceea ce priveşte fondul cererii de ordonanţă preşedinţială, analizând condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 997 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte apreciază că acestea sunt îndeplinite.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 997 alin. (1) C. proc. civ., republicat, rezultă că procedura ordonanţei preşedinţiale presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: urgenţa, caracterul vremelnic al măsurii solicitate, neprejudecarea fondului prin măsura luată şi aparenţa dreptului.

În cauză, condiţia urgenţei este îndeplinită, având în vedere că s-au desfăşurat probele scrise şi orale ale examenului de capacitate organizat în perioada 1 iulie - 3 noiembrie 2016, rezultatele finale obţinute la examenul de capacitate au fost înscrise în tabelul de clasificare a candidaţilor şi potrivit dispoziţiilor art. 36 alin. (4) din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada imediat următoare Plenul Consiliului Superior al Magistraturii urmează a se pronunţa cu privire la validarea examenului de capacitate, fiind astfel justificată luarea unei măsuri de temporizare a acestei proceduri.

Caracterul vremelnic al măsurii rezultă din cuprinsul ordonanţei, întrucât măsura suspendării validării examenului de capacitate este provizorie şi priveşte numai perioada până la care se va soluţiona în mod definitiv dosarul înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/1/2016, având ca obiect acţiunea formulată de contestatorii din prezenta cauză în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii, prin care s-a solicitat anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 22018 din 18 octombrie 2016, suspendarea executării hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte soluţia dată punctului 8 de pe ordinea zi din data de 18.10.2016, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, cu consecinţa participării contestatorilor la probele orale şi suspendarea procedurii de validare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi procurorilor stagiari - sesiunea 2016.

Cea de-a treia condiţie specifică procedurii ordonanţei preşedinţiale, respectiv neprejudecarea fondului, este, de asemenea, îndeplinită, deoarece măsura suspendării validării examenului de capacitate, pentru un interval limitat de timp, nu implică măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici să facă imposibilă restabilirea situaţiei de fapt, în condiţiile în care, instanţa nu se pronunţă cu privire la validarea examenului de capacitate şi nici nu stabileşte un drept definitiv al contestatorilor în sensul solicitat.

În ceea ce priveşte aparenţa de drept, Înalta Curte constată că aceasta este în favoarea contestatorilor şi este de natură a justifica demersul acestora pentru suspendarea validării examenului de capacitate, în mod provizoriu, având în vedere că se solicită interpretarea unor prevederi regulamentare referitoare la condiţiile de promovabilitate ale examenului de capacitate, prevederi care se aplică în procedura de validare a acestui examen.

În acest sens, art. 34 alin. (2) din Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 581/2006, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea nr. 608/2015 (denumit în continuare Regulamentul privind examenul de capacitate), prevede următoarele:

"Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la probele scrise şi orale. Pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi cel puţin nota 5 la fiecare probă scrisă şi orală."

În forma anterioară modificărilor aduse prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/2015, art. 34 alin. (1) din Regulamentul privind examenul de capacitate are următorul conţinut:

"Notele la materiile prevăzute la art. 12 alin. (2) se calculează ca medie aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă şi orală."

Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede:

"Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor prevăzute la art. 12 alin. (2), calculate conform dispoziţiilor alin. (1), şi a notelor obţinute la probele orale la materiile prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. e) şi f). Media generală de promovare a examenului de capacitate este de cel puţin 7,00, iar notele la materiile de examen, calculate conform dispoziţiilor alin. (1), nu pot fi mai mici de 5."

Argumentele prezentate de contestatori privind caracterul neclar al prevederilor art. 34 alin. (2) prin raportare la art. 11, art. 12, art. 13 şi art. 14 alin. (1) din Regulamentul privind examenul de capacitate, în vigoare la momentul de referinţă, vin în sprijinul criticilor formulate referitoare la modul de calcul al notelor obţinute la probele scrise, în interpretarea contestatorilor, obligativitatea obţinerii unei note de minim 5 fiind prevăzută pentru proba de drept civil şi drept procesual civil, respectiv, pentru proba de drept penal şi drept procesual penal, rezultată în urma efectuării mediei aritmetice între cele două probe.

Pentru considerentele expuse, reţinând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, astfel cum sunt reglementate prin art. 997 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite, în parte, cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de contestatorii A., C. şi D. şi va dispune suspendarea validării examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi procurorilor stagiari - sesiunea 2016, până la soluţionarea definitivă a dosar nr. x/2016, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea la judecata cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de contestatorii B., F., G., H. şi E.

Admite excepţia lipsei de interes a petitului privind permiterea participării contestatorilor la probele orale, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge capătul de cerere privind participarea la probele orale, formulat de contestatorii A., C. şi D., ca lipsit de interes.

Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de ordonanţă preşedinţială, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Admite, în parte, cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de contestatorii A., C. şi D.

Dispune suspendarea validării examenului de capacitate, sesiunea 2016, până la soluţionarea definitivă a acţiunii ce face obiectul dosar nr. x/2016, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 noiembrie 2016.