Recovery of EU rural development funds for non-compliance with business plan cultivation obligations

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Întreprindere Individuală A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plaţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, anularea Deciziei nr. 43177 din 23.12.2013, de soluţionare a contestaţiei formulată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 31.10.2013, privind Proiectul "Creşterea şi diversificarea producţiei de plante ornamentale şi a florilor în câmp în exploataţia agricolă A. din Satul Cloşani, comuna Pade, judeţul Gorj", cod contract x din 1.06.2010, prin care a solicitat anularea deciziei, în sensul constatării că nu datorează debitul în sumă de 105.906,99 RON, cu dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 361 din 17 octombrie 2014, a admis acţiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea Deciziei nr. 43177 din 23 decembrie 2013 emisă de APDRP-AFIR şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 31.10.2013 privind proiectul "Creşterea şi diversificarea producţiei de plante ornamentale şi a florilor de câmp, destinată comercializării în exploataţia agricolă A. din satul Cloşani, comuna Padeş, judeţul Gorj.

2. Recursul

2.1. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (înfiinţată prin reorganizarea fostei Agenţii de Plaţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, conform O.U.G. nr. 41/2014), invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de recurs, recurenta a susţinut că instanţa de fond a reţinut în mod neîntemeiat că "reclamanta a dovedit că strategia de cultivare a crizantemelor în două cicluri de producţie a dus la creşterea producţiei" şi că a fost respectat Planul de afaceri asumat.

Recurenta a arătat că din documentele financiar-contabile trimise de contestator cât şi din constatările echipei de control la vizita pe teren a rezultat că beneficiarul nu a respectat obiectivul specific din fişa Măsurii 112, referitor la creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri, întrucât acesta nu a respectat structura de culturi prevăzută în Planul de afaceri, iar din suprafaţa de 0,08 ha ce trebuia cultivată cu crizanteme pentru creşterea dimensiunii economice a exploataţiei agricole cu cel puţin 4UDE, la data vizitei pe teren era cultivată numai 0,04 ha, restul de 0,04 ha fiind cultivată cu legume.

Reclamanta ar fi avut posibilitatea realizării a două culturi de crizanteme doar în situaţia propunerii şi acceptării de APDRP a modificării planului de afaceri în acest sens.

Astfel, Planului de Afaceri ataşat la cererea de finanţare nu a fost respectat, fiind încălcate prevederile Contractului-cadru din 1.06.2010, faptă ce constituie neregulă, iar obligaţia de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu, fiind neîntemeiată acţiunea reclamantei.

În plus, realizarea a două culturi într-un an pe aceeaşi suprafaţă de 0,04 ha de teren nu poate duce la concluzia că aceasta va cultiva pe o suprafaţă de 0,08 ha, întrucât aceasta şi-a asumat să cultive în anul 2 crizanteme pe o suprafaţă de 0,08 ha tocmai în vederea creşterii dimensiunii economice a exploataţiei agricole cu cel puţin 4 UDE, urmând ca exploataţia să ajungă la 0.30 ha.

2.2. Întâmpinarea

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei recurate, fiind legală.

2.3. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 8 aprilie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunţând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 16 iunie 2016.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Recursul formulat este fondat, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Necontestat este că între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi A. a fost încheiat Contractul de finanţare din 01 iunie 2010, proiectul având ca obiect "Creşterea şi diversificarea producţiei de plante ornamentale şi a florilor de câmp, destinata comercializării în exploataţia agricolă A., din sat Cloşani, com. Padeş, jud. Gorj".

Bugetul total al proiectului a fost de 107.112 RON, din care maxim 107.112 RON finanţare nerambursabilă, reprezentând maxim 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului, acordata sub forma de primă pentru instalarea tinerilor fermieri.

Stadiul actual de implementare al proiectului este finalizat plăţile fiind efectuate către beneficiar, acestea fiind în valoare totală de 105.906,99 RON, sumă acordată în două tranşe: Transa 1 de plata: 63.544,50 şi Transa 2 de plata: 42.362,49 RON.

Conform Planului de Afaceri, în anul 2 suprafaţa arendată se va mări cu 0,08 ha, pe care se cultivă crizanteme, realizându-se o exploataţie agricolă de 0,30 ha cultivată cu plante ornamentale.

Veniturile estimate a se realiza din vânzarea acestor plante, conform planului de afaceri ataşat la cererea de finanţare, se obţin la brad alb şi la crizanteme din anul 2.

Real şi necontestat este faptul că la vizita pe teren conform procesului-verbal din 23.07.2013, s-a constatat că pe suprafaţa de 0,08 ha destinată culturii de crizanteme, s-a identificat că doar o suprafaţă de 0,04 ha era cultivată cu crizanteme, restul de 0,04 ha era cu răsaduri de legume, instalaţia de irigare prin picurare fiind amplasată pe suprafaţa de 0,04 ha cultivată cu crizanteme.

Conform Planului de Afaceri, pct. III "Obiectivele restructurării şi detalierea investiţiilor propuse pentru atingerea acestora", depus de reclamantă, parte integrantă a cererii de finanţare, beneficiarul avea obligaţia, în anul 2 să mai arendeze încă 0,08 ha, astfel ca exploataţia să ajungă la 0,30 ha, iar pe suprafaţa de 0,08 ha să cultive crizanteme.

A fost redată şi tehnologia culturilor prevăzute în plan.

Deci, reclamanta şi-a asumat obligaţia ca în anul 2 să aibă întreaga suprafaţă de 0,08 ha cultivată în întregime cu crizanteme, tocmai în vederea creşterii dimensiunii economice a exploataţiei agricole cu cel puţin 4UDE.

Susţinerea reclamantei confirmată de instanţa de fond, în sensul că a fost respectată obligaţia asumată prin cultivarea crizantemelor în 2 cicluri pe suprafaţa de 0,08 ha în anul 2, nu este întemeiată, soluţia primei instanţe fiind nelegală.

În Planul de Afaceri nu se menţionează faptul că reclamanta va cultiva cele 0,08 ha cu crizanteme pe două cicluri de producţie.

Conform Planului de afaceri prezentat/ataşat în Cererii de finanţare,, butăşitul se face în diferite perioade, în funcţie de tipul de flori şi perioadele de înflorit dorite. În perioada decembrie-ianuarie se butăşeşte pentru a obţine 4-5 flori mari, în perioada februarie-martie pentru 2-3 inflorescenţe cu flori mari şi în perioada aprilie-mai la soiurile pentru o singură floare mare sau la cele cu flori mici care înfloresc vara sau toamna".

Pentru realizarea obiectivelor pe care s-a angajat să le realizeze prin implementarea proiectului în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în cererea de finanţare şi fără a aduce modificări Planului de afaceri prezentat, beneficiarul trebuia să folosească cele mai bune practici în domeniul cultivării crizantemelor.

La alegerea speciilor de crizanteme, trebuia să se aibă în vedere săptămâna din an în care înfloresc. Fiecare specie de crizanteme are înscrisă în catalog perioada naturală de înflorire.

Există şi alte modalităţi ca înflorirea să nu aibă loc în acelaşi timp cum ar fi acţiunea controlată asupra factorilor care provoacă înflorirea: temperatură, umiditate şi luminozitate.

Reclamanta ar fi avut posibilitatea realizării a două culturi de crizanteme doar în situaţia propunerii şi acceptării acesteia de APDRP, respectiv a modificării planului de afaceri în acest sens.

Prin urmare, nefiind dovedită o modificare legală a planului de afaceri în acest sens, în mod corect autoritatea recurentă a constatat că perioada şi tehnologia culturii de crizanteme din Planul de Afaceri ataşat la Cererea de finanţare nu a fost respectată, încălcându-se prevederile Contractului-cadru din 01 iunie 2010, întrucât la data controlului, întreaga suprafaţă de 0.08 ha trebuia să fie plantată cu crizanteme, nu doar 0,04 ha.

De altfel, rezultă din cuprinsul Raportului de control al APDRP privind proiectele de finanţare din anul 2010, avându-i ca beneficiari şi pe reclamantă, printre alte persoane, că la vizita pe teren, echipa de control a identificat beneficiari din aceeaşi comună Padeş, judeţul Gorj, care au respectat planul de afaceri asumat, asemeni reclamantei, şi au cultivat suprafaţa de 0,08 ha cu crizanteme, având amplasat pe teren şi instalaţia de irigare prin picurare.

Prin urmare, respectarea planului de afaceri nu era imposibilă, aşa cum a susţinut reclamanta.

Cultivarea crizantemelor pe suprafaţa de 0,08 ha conform constatărilor cuprinse în procesul-verbal de la 31.10.2013, a avut loc după vizita pe teren anterioară şi reprezintă, în fapt, crearea unor condiţii artificiale pentru a menţine finanţarea, beneficiarul nedovedit că s-a conformat Planului de afaceri din motive independente de voinţa sa, definite ca fiind cauze de forţă majoră: inundaţii, secetă prelungită, furtuni, etc., conform prevederilor Ghidului solicitantului şi Fişei Măsurii 112.

Nerespectarea Planului de afaceri constituie neregulă, astfel cum această noţiune a fost definită de legiuitor în cuprinsul art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, cât şi potrivit art. 16 Anexa I la contractul de finanţare. De asemenea, potrivit dispoziţiilor Ghidului solicitantului Măsurii 112: "Dacă la verificare se constată neîndeplinirea activităţilor prevăzute în Planul de afaceri, APDRP va proceda la recuperarea sprijinului acordat".

Prin urmare, obligaţia de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Faţă de toate considerentele expuse, în mod corect, prin actele contestate s-a dispus rezilierea contractului de finanţare şi recuperarea ajutorului financiar nerambursabil acordat reclamantei, acţiunea fiind neîntemeiată, urmând a fi respinsă, beneficiarul nedovedind că a respectat prevederile contractuale pe perioada de valabilitate a acestuia, crearea în mod artificial a unor condiţii pentru acordarea/menţinerea avantajului financiar având drept consecinţă retragerea acestuia.

În concluzie, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, va admite recursul formulat, va casa sentinţa recurată şi va respinge acţiunea reclamantei ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (succesoare a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) împotriva sentinţei nr. 361 din 17 octombrie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată.

Respinge acţiunea, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 noiembrie 2016.