Forest compensation refusal: invalidity of relying on post-2009 state aid conditions and inadmissibility of new statute of limitations defense

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 28 martie 2014, reclamanta Asociaţia A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, prin Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură, anularea Adresei nr. 15173/EGE din 11.02.2014 raportat la anul 2009, ca fiind netemeinică şi nelegală, emisă cu exces de putere, prin care Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, prin Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura a comunicat refuzul/avizul negativ la solicitările sus-menţionate, cu privire la avizarea şi acordarea despăgubirilor şi dobânzilor aferente anului 2009, cu consecinţa obligării pârâtei la plata sumei de 56.659,73 RON reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care nu le-a putut recolta în calitate de proprietar pentru suprafaţa de pădure de 107,50 ha, situată în zona de conservare totală a Parcului Natural Apuseni în zona/tipul funcţional TI şi T2, respectiv în raza localităţii Răchitele, judeţul Cluj, terenuri forestiere administrate în totalitate de Ocolul Silvic Mărgău, cu titlu de compensaţii/despăgubiri datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, aferente anului 2009; la plata dobânzilor calculate asupra debitului principal în cuantum de 56,659,73 RON, începând cel puţin cu data de 11.02.2014 - data la care creanţa a devenit exigibilă, respectiv data la care M.M.S.C. prin Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a refuzat nejustificat, cu exces de putere, să dispună plata compensaţiilor cuvenite.

Hotărârea Curţii de apel

Prin sentinţa nr. 447 din data de 13 octombrie 2014 Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, prin Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură, a obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 56.659,73 RON cu titlul de compensaţii/despăgubiri pentru anul 2009 cu dobânda legală aferentă acestui debit începând cu data de 11.02.2014 şi până la achitarea efectivă, a respins ca inadmisibilă cererea de anulare a adresei nr. x/EGE din 11.02.2014 emisă de pârât, a respins excepţia prematurităţii cererii de chemare în judecată invocată de pârâtul Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură, obligând pârâtul să achite reclamantei 3.950 RON, cheltuieli de judecată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei au declarat recurs Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, dar şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (în prezent Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor), ambii criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., au solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

Potrivit încheierii din data de 9 iunie 2016, Înalta Curte a apreciat că este învestită cu soluţionarea unei singure căi de atac promovate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în care sunt absorbite şi criticile formulate de fostul D.A.P.P.

Susţine recurentul că nesoluţionarea cererii reclamantei în modalitatea pretinsă de aceasta nu reprezintă un refuz nejustificat în sensul Legii nr. 554/2004, răspunsul neputând fi condiţionat de soluţionarea favorabilă a cererii cu atât mai mult cu cât nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor necesare acordării despăgubirilor.

De asemenea, recurentul critică modalitatea de soluţionare a excepţiilor invocate (lipsa calităţii procesuale pasive, a prematurităţii acţiunii), cu ignorarea dispoziţiilor legale în materie.

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, instanţa de fond a omis să se pronunţe.

4. Apărările intimatei

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Asociaţia "A." a răspuns fiecăruia dintre motivele de recurs invocate, arătând în esenţă, că instanţa de fond a reţinut corect situaţia de fapt, având în vedere materialul probator administrat în cauză şi a realizat o încadrare juridică adecvată.

5. Procedura derulată în recurs

Raportul asupra admisibilităţii recursului întocmit în cauză potrivit disp. art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost comunicat părţilor în baza încheierii din data de 4.03.3016, conform alin. (4) al aceluiaşi articol.

Prin încheierea din data de 9.06.2016, completul filtru a admis în principiu recursul şi a fixat termen pentru judecarea acestuia cu dezbateri contradictorii, potrivit art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând legalitatea sentinţei prin prisma motivelor de casare formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Intimata-reclamantă Asociaţia "A." a supus controlului de legalitate refuzul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură de a-i plăti compensaţiile în cuantum de 56.659,73 RON, aferente anului 2009 pentru suprafaţa de pădure de 107,50 ha, situată în zona de conservare a Parcului Naţional Apuseni.

Curtea de apel a respins excepţiile invocate de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (excepţia prematurităţii cererii de chemare în judecată, lipsa calităţii procesuale pasive), admiţând în parte acţiunea, cu motivarea că a fost parcursă procedura reglementată de Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 961/2009, la dosar fiind ataşată documentaţia aferentă, precum şi calculul sumelor cuvenite drept compensaţii.

Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar.

Răspunzând punctual criticilor Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că refuzul plăţii compensaţiilor solicitate a fost exprimat de către Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, prin adresa din 11.02.2014, în calitate de autoritate publică centrală în domeniul silviculturii, conform art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 428/2013.

Curtea de apel a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Minister, cu motivarea că finanţarea departamentului se realizează prin bugetul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, justificându-se chemarea în judecată a ambelor entităţi cu atribuţii în domeniu.

La data soluţionării recursului, problema de drept a fost rezolvată de legiuitor prin H.G. nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, la art. 3 din actul normativ prevăzându-se expres că ministerul "se substituie în toate drepturile şi obligaţiile decurgând din actele normative, contractele, convenţiile, înţelegerile, protocoalele, memorandumurile şi acordurile, precum şi în toate litigiile în care fostul minister al mediului şi schimbărilor climatice şi Departamentul pentru Apel, Păduri şi Piscicultură sunt părţi".

Ca urmare, prin efectul legii, recurentul este continuatorul în plan procesual, atât al fostului minister de resort, cât şi al departamentului înfiinţat prin H.G. nr. 428/2013.

Critica referitoare la modul în care a fost soluţionată excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune este nefondată.

Refuzul plăţii compensaţiilor a fost motivat de către Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură prin adresa din 11.02.2014, în esenţă pe alte aspecte, respectiv neadoptarea unei hotărâri de guvern pentru aprobarea schemei de ajutor, arătând că proiectul de hotărâre pentru aprobarea Normelor Metodologice se află pe circuitul de avizare extern.

Totodată, pe parcursul judecăţii, recurentul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a indicat ca fiind incidente cauzei prevederile art. 6 din Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 861/2009, care la alin. (1) dispun că:

"formele de sprijin prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. a), art. 97 alin. (1) lit. b) pentru persoanele juridice şi la art. 97 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, se vor finanţa numai după primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat".

Aşadar, recurentul nu neagă dreptul la compensaţii al intimatei-reclamante, dar refuză acordarea acestora pentru anul 2009 cu motivarea că s-a îndeplinit doar unul dintre elementele condiţiei suspensive (Decizia Comisiei Europene), nu şi cel de-al doilea (adoptarea Normelor Metodologice de către Guvernul României).

Invocând excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune recurentul nu se prevalează de art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, anume formularea acţiunii judiciare cu depăşirea termenului de 6 luni de la comunicarea refuzului nejustificat de soluţionare a cererii, ceea ce nu este cazul în speţă, ci invocă un nou motiv în susţinerea refuzului exprimat prin adresa din 11.02.2014, ceea ce este inadmisibil.

În ceea ce priveşte fondul recursului, criticile referitoare la modul în care a fost aplicat art. 6 din Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 861/2009 nu pot fi primite.

Judecătorul fondului a analizat judicios documentaţia prezentată de reclamantă pentru acordarea alocaţiilor bugetare prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008, concluzionând că au fost parcurse toate etapele legale, au fost indicate atât actele de proprietate, cât şi fişa de calcul a acestora efectuată în temeiul actelor normative de către Ocolul Silvic Cluj, cu trimitere la filele dosarului unde acestea se regăsesc.

În fine, în mod corect a fost înlăturat motivul refuzului invocat de autorităţile publice, întrucât pentru anul 2009 erau aplicabile normele metodologice amintite, care, la Anexa nr. 2 indicau modul de calcul al compensaţiilor care se acordă de către stat persoanelor fizice şi juridice pentru funcţiile de protecţie asigurate de pădurile proprietate privată încadrate la tipurile funcţionale T1 şi T2, respectiv tipurile funcţionale pentru care nu se reglementează procesul de producţie.

Abia începând cu data de 1.01.2010, conform celor statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 36/2015, pentru acordarea compensaţiilor prevăzute de lege "trebuie să existe decizia favorabilă a Comisiei Europene privind ajutorul de stat şi să fie adoptate normele metodologice, în condiţiile art. 5 din O.G. nr. 14/2010".

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împotriva sentinţei nr. 447 din 13 octombrie 2014 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2016.