Exemption from suspended supervision community service obligation due to medical incapacity for physical labor

Asupra apelului de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 501 din data de 22 septembrie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a admis contestaţia la executare formulată de Serviciul de probaţiune Bucureşti împotriva Sentinţei penale nr. 219 din data de 23 martie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2013 privind pe condamnatul A..

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a reţinut că la data de 23 mai 2017, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a raportat la alin. (2) C. proc. pen., Tribunalul Militar Bucureşti, a înaintat spre competentă soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contestaţia la executare formulată de Serviciul de Probaţiune Bucureşti împotriva Sentinţei nr. 219 din 23 martie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2013, rămasă definitivă prin Decizia nr. 119 din 24 mai 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, prin care se solicită înlăturarea obligaţiei de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii cu privire la condamnatul A.

În susţinerea acestei cereri, la dosar s-au depus referatul din data de 11 mai 2017 întocmit de Tribunalul Militar Bucureşti, adresa nr. x din data de 10 mai 2017 a Serviciului de Probaţiune Bucureşti, prin care se propune înlăturarea obligaţiei impusă în sarcina condamnatului A. de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, raportul de evaluare nr. x/SP/C din 10 mai 2017 întocmit de Serviciul de Probaţiune Bucureşti, extras din Decizia nr. x/SP/C din 7 iulie 2016 privind executarea obligaţiei de a presa o muncă neremunerată în folosul comunităţii prevăzută de art. 93 C. pen., adeverinţele medicale din 4 iulie 2016 şi din 6 aprilie 2017 şi scrisoarea medicală din data de 3 aprilie 2017 privind starea de sănătate a persoanei condamnate A..

Potrivit raportului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune Bucureşti cu nr. x/SP/C din 10 mai 2017 persoana supravegheată A. se află în evidenţa Serviciului de Probaţiune Bucureşti în perioada 24 mai 2016 - 23 mai 2019, acesta prezentându-se periodic la întrevederile de supraveghere.

În ce priveşte obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, s-a precizat că persoana supravegheată A. a depus la data de 4 iulie 2016 la dosarul de probaţiune adeverinţa medicală din 7 iulie 2016 din care rezultă că este suferind de HTA controlată terapeutic, cu recomandarea "apt de muncă".

Consilierul de probaţiune a emis Decizia nr. 18281/SP/C din 7 iulie 2016 privind executarea obligaţiei de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, prin care s-a stabilit ca orele de muncă neremunerată în folosul comunităţii să fie executate în cadrul Centrului de Plasament Cireşarii II Sector 5 Bucureşti. Persoana supravegheată s-a prezentat la sediul instituţiei din comunitate, a predat documentele referitoare la prestarea obligaţiei, dar nu a început executarea efectivă a obligaţiei de a presa muncă neremunerată în folosul comunităţii.

La data de 7 aprilie 2017 persoana supravegheată A. a depus la dosarul de probaţiune adeverinţa medicală nr. x din 6 aprilie 2017 eliberată de CMI Dr. B., însoţită de scrisoarea medicală din data de 3 aprilie 2017 eliberată de Centrul de boli cardiovasculare "Academician X". Recomandările din ambele documente medicale sunt acelea de "evitare a efortului fizic, prezentând inaptitudine pentru muncă fizică".

Serviciul de Probaţiune Bucureşti, având în vedere problemele medicale ale persoanei supravegheate A., a apreciat că este necesar ca instanţa de judecată, în baza <b>art. 14114</b> alin. (5) din Hotărârea Guvernului României nr. 1079/2013 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, să se pronunţe cu privire la înlăturarea obligaţiei impuse persoanei sancţionate, conform art. 93 alin. (3) C. pen.

Prin Sentinţa penală nr. 219 din data de 23 martie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în baza art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 52 alin. (3) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., art. 77 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) C. pen., art. 79 alin. (3) C. pen. şi art. 5 C. pen., inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În baza art. 321 C. pen. rap. la art. 52 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., art. 77 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) C. pen., art. 79 alin. (3) C. pen. şi art. 5 C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare (două acte materiale).

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, de 2 ani închisoare şi de 8 luni închisoare şi s-a dispus ca inculpatul A. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din pedeapsa de 8 luni închisoare, respectiv pedeapsa de 2 ani, 2 luni şi 20 zile închisoare.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani, 2 luni şi 20 zile pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 92 alin. (1) C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere condamnatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalului Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen., s-a impus condamnatului să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., s-a impus ca pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 60 de zile, la SC C. SA, Sector 5 Bucureşti sau Activităţi de întreţinere şi curăţenie în cadrul Centrului de plasament Cireşarii II, Sector 5 Bucureşti.

În baza art. 404 C. proc. pen. s-a atras atenţia condamnatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (4) C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

S-a menţinut sechestrul instituit prin Ordonanţa nr. 116/P/2006 din data de 20 mai 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari asupra cotelor părţi ce revin inculpatului A., din imobilele (casă de locuit plus teren) situate în oraşul Bolintin Vale, jud. Giurgiu, până la concurenţa sumei de 230.040,28 RON.

Prin Decizia nr. 119 din data de 24 mai 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători au fost admise apelurile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie numai cu privire la inculpaţii A. şi D. şi de inculpatul E. cu privire la latura civilă a cauzei şi măsura sechestrului asigurător, împotriva Sentinţei penale nr. 1198 din 23 martie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

S-a desfiinţat sentinţa penală atacată şi rejudecând, s-a descontopit pedeapsa de 2 ani, 2 luni şi 20 zile închisoare aplicată inculpatului A. în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului A., pe lângă pedeapsa principală de 2 ani închisoare stabilită acestuia pentru participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de câte 2 ani.

S-a menţinut pedeapsa de 8 luni închisoare stabilită inculpatului A. pentru participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual.

Conform art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 45 alin. (1) C. pen. s-au contopit pedeapsa principală de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară aplicate prin prezenta decizie cu pedeapsa principală de 8 luni închisoare şi s-a dispus ca inculpatul A. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de o treime din pedeapsa de 8 luni închisoare, respectiv să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani, 2 luni şi 20 zile închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

S-a menţinut modalitatea stabilită de prima instanţă privind executarea pedepsei pentru inculpatul A., respectiv suspendarea sub supraveghere.

Pedeapsa complementară aplicată inculpatului A. prin prezenta decizie se execută, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere. S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Hotărârea de condamnare a fost pusă în executare la data de 25 mai 2016.

Persoana supravegheată A. a depus la data de 4 iulie 2016, adeverinţa medicală nr. x din 7 iulie 2016 din care rezultă că este suferind de HTA controlată terapeutic, cu recomandarea "apt de muncă".

Prin Decizia Serviciului de probaţiune Bucureşti nr. x/SP/C din data de 7 iulie 2016 s-a stabilit ca orele de muncă neremunerată în folosul comunităţii să fie executate în cadrul Centrului de Plasament Cireşarii II Sector 5 Bucureşti, unde persoana supravegheată s-a prezentat, a predat documentele referitoare la prestarea obligaţiei, dar nu a început executarea efectivă a obligaţiei de a presa muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Persoana supravegheată A. a depus la data de 7 aprilie 2017 adeverinţa medicală nr. x din 6 aprilie 2017 eliberată de CMI Dr. B., însoţită de scrisoarea medicală din data de 3 aprilie 2017 eliberată de Centrul de boli cardiovasculare "Academician X". Recomandările din ambele documente medicale sunt acelea de "evitare a efortului fizic, prezentând inaptitudine pentru muncă fizică".

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a reţinut că prin hotărârea definitivă de condamnare, A. a fost obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 60 de zile, la SC C. SA, Sector 5 Bucureşti sau Activităţi de întreţinere şi curăţenie în cadrul Centrului de plasament Cireşarii II, Sector 5, Bucureşti, deci, în raport de natura prestaţiilor ce puteau fi valorificate de către condamnat, acestea presupuneau o muncă fizică.

În acest sens, iniţial, condamnatul a depus adeverinţa medicală din 7 iulie 2016, din care rezulta că este suferind de HTA controlată terapeutic şi avea recomandarea "apt de muncă", ceea ce a condus la stabilirea orelor de muncă neremunerată în folosul comunităţii şi stabilimentul unde acestea urmau a fi executate, respectiv Centrul de Plasament Cireşarii II Sector 5 Bucureşti.

Ulterior, în luna aprilie 2017, atât medicul de familie, cât şi medicii specialişti de la Centrul de boli cardiovasculare "Academician X." au recomandat condamnatului A. evitarea efortului fizic, cu precizarea faptului că prezintă inaptitudine pentru muncă fizică.

Având în vedere constatărilor medicilor de specialitate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a reţinut că A. nu mai poate presta o muncă ce implică un efort fizic.

Raportarea acestei împrejurări la obligaţiile ce au fost impuse condamnatului A. prin hotărârea definitivă de condamnare, demonstrează că sunt îndeplinite condiţiile legale privind existenţa unei împiedicări la executare ce a survenit pe parcursul executării.

Coroborând cele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a considerat că din cauza afecţiunilor medicale constatate de către medici de specialitate după începerea executări şi dată fiind vârsta condamnatului A., acesta se află în imposibilitate medicală de a presta o muncă fizică, deci de a presta munca în modalitatea stabilită prin hotărârea definitivă de condamnare, hotărâre ce face trimitere la prestarea unei munci fizice neremunerate în folosul comunităţii.

Împotriva Sentinţei penale nr. 501 din data de 22 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017 privind pe intimatul condamnat A., în termenul legal, a formulat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi - Completul de 5 Judecători la data de 28 februarie 2018 sub nr. x/1/2018, primul termen fiind stabilit aleatoriu pentru data de 2 aprilie 2018, termen la care au avut loc. dezbaterile, susţinerile reprezentantului Ministerului Public, ale apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul condamnat, precum şi ultimul cuvânt al intimatului condamnat A. fiind consemnate detaliat în partea introductivă a prezentei decizii, motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, examinând hotărârea atacată, constată că aceasta este temeinică şi legală, apelul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 93 alin. (3) C. pen. "Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă cuprinsă între 60 şi 120 de zile, în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă. Numărul zilnic de ore se stabileşte prin legea de executare a pedepselor."

În conformitate cu aceste dispoziţii legale, în situaţia în care persoana condamnată suferă de anumite afecţiuni medicale care nu-i permit să presteze o activitate fizică, instanţa înlătură obligaţia dispusă faţă de acesta.

În cauza de faţă, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că prin raportul de evaluare nr. x/SP/C din 10 mai 2017, întocmit de Serviciul de Probaţiune Bucureşti, se arată că persoana supravegheată A. nu poate să presteze o muncă în folosul comunităţii datorită afecţiunilor medicale, aspect care, de altfel, rezultă atât din înscrisurile medicale depuse la Serviciul de Probaţiune Bucureşti şi înaintate la instanţa de fond, cât şi din înscrisurile medicale depuse la instanţa de control judiciar.

Astfel, intimatul condamnat a depus la dosarul de probaţiune adeverinţa medicală nr. x din 6 aprilie 2017 eliberată de CMI Dr. B., însoţită de scrisoarea medicală din data de 3 aprilie 2017 eliberată de Centrul de boli cardiovasculare "Academician X.", iar recomandările din ambele documente medicale sunt de "evitare a efortului fizic, prezentând inaptitudine pentru muncă fizică".

În faţa instanţei de control judiciar intimatul condamnat A. a depus biletul de ieşire din spital din data de 14 februarie 2018, rezultatul histopatologic din 14 februarie 2018 şi scrisoarea medicală, toate eliberate de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central. Potrivit acestor înscrisuri medicale intimatul condamnat A. a fost diagnosticat cu "Melanom Maligna Regiunea Abdominală", iar pe perioada de internare a suportat o intervenţie chirurgicală de înlăturare a formaţiunii tumorale.

Având în vedere actele medicale din care rezultă starea precară de sănătate în care se află intimatul condamnat A., Înalta Curte - Completul de 5 Judecători consideră că există o imposibilitate obiectivă care îl împiedică pe acesta să presteze o muncă în folosul comunităţii.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Sentinţei penale nr. 501 din data de 22 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2017 privind pe intimatul condamnat A..

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul condamnat A., în sumă de 130 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Sentinţei penale nr. 501 din data de 22 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2017 privind pe intimatul condamnat A..

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul condamnat A., în sumă de 130 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 2 aprilie 2018.

Procesat de GGC - CL