Annulment of cassation appeal for failure to pay mandatory judicial stamp duty

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea la data de 20.05.2015 sub nr. de dosar x/2015, astfel cum a fost completată ulterior, la data de 15.09.2015, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, următoarele:

- anularea Raportului de evaluare nr. x din 30.04.2015 emis de pârâtă;

- repunerea părţilor în situaţia anterioară;

- suspendarea efectelor actului administrativ până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în anulare;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea din 28 octombrie 2015, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată cererea de suspendare a executării Raportului de evaluare nr. x din 30.04.2015, formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

3. Cererea de recurs

Împotriva încheierii din 28 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 şi 8 din Noul C. proc. civ.

4. Apărările intimatei

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii instanţei de fond.

5. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2017, s-a dispus comunicarea raportului, în baza dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., cu menţiunea că părţile pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare.

La termenul din 26 octombrie 2017 având în vedere că în raport s-a considerat că recursul este admisibil, neexistând o jurisprudenţă constantă la nivelul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a considerat, de către toţi membrii completului, că recursul nu poate fi soluţionat potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) sau (6) din C. proc. civ. şi s-a fixat termen de judecată cu citarea părţilor.

6. Examinând cauza şi sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte va anula recursul este netimbrat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat a constatat că recurentul a invocat în motivele de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 şi 8 din C. proc. civ., apreciind astfel că cererea de recurs trebuia timbrată cu suma de 200 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Cu privire la această obligaţie, dispoziţiile art. 33 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013, statuează în mod expres că:

"Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 148 alin. (6) din C. proc. civ. potrivit cărora:

"Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum şi dispoziţiile art. 197 din acelaşi act normativ care dispun în mod expres că:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

Din analiza textelor de lege sus citate rezultă că pentru soluţionarea recursului recurentul avea obligaţia de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat.

Recurentul a fost înştiinţat despre obligaţia de achitare a sumei datorate pentru soluţionarea recursului luând cunoştinţă de această obligaţie la data de 07.06.2017 din conţinutul Raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului, precum şi din conţinutul citaţiei emisă la data de 16.11.2017 prin care i s-a pus în vedere obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, sub sancţiunea anulării cererii.

Or, în speţă, se constată că recurentul nu s-a conformat obligaţiei legale de a timbra recursul, nici la momentul formulării cererii de recurs, nici la solicitarea instanţei, până la termenul de judecată de astăzi, 15 decembrie 2017, aspect în raport de care Înalta Curte va aplica sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 496 alin. (1) şi va dispune anularea recursului.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei

Pentru considerentele arătate, având în vedere dispoziţiile art. 248 coroborat cu art. 148 alin. (6) şi art. 197 C. proc. civ., raportat la art. 24 alin. (1) şi art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va dispune în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. anularea recursului formulat de recurentul A., ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 28 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 decembrie 2017.