Appeal on res judicata wins; dismissal for unpaid stamp duty quashed and remanded.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat:

1. în principal:

- anularea în parte a Deciziei nr. 3110 din 27 ianuarie 2015;

- constatarea calităţii reclamantei, A., de persoană îndreptăţită să beneficieze de prevederile O.U.G. nr. 94/2000 pentru întreg imobilul situat în municipiul Satu Mare, înscris în cartea funciară nr. 5781 a localităţii Satu Mare, nr. top. x, fostă proprietate comunitară evreiască preluată abuziv de către statul român;

- acordarea de despăgubiri către reclamanta pentru întreg terenul înscris în cartea funciară nr. 5781 a localităţii Satu Mare, nr. top. x;

2. în subsidiar:

- anularea în parte a Deciziei nr. 3110 din 27 ianuarie 2015;

- constatarea dreptului reclamantei de persoană îndreptăţită să beneficieze de prevederile O.U.G. nr. 94/2000 pentru întreg imobilul situat în municipiul Satu Mare, înscris în cartea funciară nr. 5781 a localităţii Satu Mare, nr. top. 913, fostă proprietate comunitară evreiască preluată abuziv de către statul român şi obligarea Comisiei speciale de retrocedare să emită dispoziţie privind acordarea de despăgubiri pentru întreg Imobilul descris anterior.

Reclamanta, A., a solicitat, de asemenea, prin cererea introductivă de instanţă menţinerea dispoziţiilor din decizia contestată referitoare la constatarea calităţii de persoană îndreptăţită să beneficieze de măsuri reparatorii pentru imobilul teren în suprafaţă de 191 m.p. situat în municipiul Satu Mare, str. B., înscris în cartea funciară nr. 5781, nr. top. 913/1 şi plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 136/CA/2015 - PI din 28 septembrie 2015, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de netimbrare a acţiunii, invocată din oficiu şi a anulat acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut Cultelor Religioase din România, ca netimbrată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 136/CA/2015 - PI din 28 septembrie 2015, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A., invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 7 şi 8 din Noul C. proc. civ. şi solicitând casarea sentinţei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că dispoziţiile C. proc. civ. prevede ca procedură prealabilă, premergătoare fazei cercetării şi dezbaterii procesului, procedura verificării şi regularizării cererii prin care instanţa sesizată verifică dacă cerere prin care a fost învestită îndeplineşte cerinţele de formă şi de fond prevăzute de Noul C. proc. civ.

Astfel, la art. 200 din Noul C. proc. civ. se prevede:

"Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194 - 197. Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194 - 197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii."

Având în vedere aceste aspecte, precum şi solicitarea instanţei de fond prin care i s-a pus în vedere obligativitatea timbrării, recurenta consideră că sunt incidente dispoziţiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru potrivit cărora:

"Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru."

Dreptul comun în materia soluţionării raporturilor juridice litigioase reprezentat de C. proc. civ. statuează cu valoare de principiu faptul că:

- art. 148 alin. (6) din C. proc. civ.:

"Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel";

- art. 91 din C. proc. civ.:

"Dispoziţiile cuprinse în legi speciale privind scutirea de taxe, tarife, comisioane sau cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri luate în vederea administrării creanţelor fiscale rămân aplicabile";

- art. 197 din C. proc. civ.:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

Referitor la aplicarea acestor dispoziţii recurenta precizează că, actul normativ cu aplicabilitate generală în materia stabilirii taxelor judiciare de timbru, reprezentat de O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, prevede la art. 16 lit. a) faptul că:

"În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:

a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris - 50 RON".

Din motivarea în fapt şi în drept a cererii introductive de instanţă rezultă că acţiunea are ca temei juridic O.U.G. nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002, fiind scutită de la obligaţia achitării taxei judiciare de timbru prin act normativ special.

Cu privire la acest aspect învederează că deşi acţiunea introductivă de instanţă are natura unei acţiuni în contencios administrativ, acesteia nu îi este aplicabilă obligativitatea timbrării, fiind scutită de această obligaţie potrivit unui act normativ special.

Acest lucru a fost reţinut cu valoare de autoritate de lucru judecat în procedura regularizării cererii de chemare în judecată prin încheierea de admitere a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru pronunţată în camera de consiliu de către un alt complet competent, potrivit legii, să o soluţioneze.

Faţă de aceste motive, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă Comisia Specială de Retrocedare a solicitat respingerea recursului reclamantului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală.

5. Procedura derulată în recurs

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin încheierea de şedinţă din data de 27 aprilie 2017, s-a dispus comunicarea raportului, în baza dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., cu menţiunea că părţile pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare.

La termenul din 22 iunie 2017, având în vedere că în raport s-a considerat că recursul este admisibil, s-a considerat, de către toţi membrii completului că, faţă de obiectul pricinii, anulare act administrativ, neexistând o jurisprudenţă constantă la nivelul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul nu poate fi soluţionat potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) sau (6) din C. proc. civ. şi s-a fixat termen de judecată în şedinţă publică, cu citarea părţilor la data de 15.12.2017.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, în raport de înscrisurile depuse la dosar şi prin prisma criticilor expuse în cererea de recurs, precum şi a apărărilor cuprinse în întâmpinare, Înalta Curte va admite recursul, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Controlul judiciar declanşat de recurenta-reclamantă are ca obiect verificarea legalităţii Deciziei nr. 3110 din 27 ianuarie 2015 emisă de Comisia Specială de Retrocedare prin care: (art. 1) s-a respins cererea de retrocedare depusă de A., referitoare la restituirea în natură a imobilului teren în suprafaţă de 191 m.p. situat în municipiul Satu Mare, judeţul Satu Mare, înscris în cartea funciară veche nr. 5781 a localităţii Satu Mare, nr. top. 913/1, cu motivarea că această retrocedare nu este posibilă întrucât, imobilul, teren, este ocupat de construcţii edificate ulterior momentului preluării abuzive, conform art. 1 alim. 4 din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; (art. 3) s-a respins opţiunea solicitantei cu privire la acordarea de măsuri compensatorii pentru clădirea demolată care s-a aflat pe terenul descris, cu motivarea că potrivit art. 1 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu pct. 3 din Normele metodologice corespunzătoare articolului menţionat, construcţiile demolate nu fac obiectul O.U.G. nr. 94/2000.

Prima instanţă a anulat acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut Cultelor Religioase din România, ca netimbrată.

Răspunzând punctual motivelor de recurs, Înalta Curte reţine următoarele:

6.1. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 5 din Noul C. proc. civ.: ("când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii").

Înalta Curte constată că, pentru a fi incident acest motiv de nelegalitate este necesar ca instanţa să fi încălcat prin hotărârea dată, regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, eventual necitarea părţii pentru termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile, situaţie care nu se regăseşte în cauza de faţă.

6.2. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 7 din Noul C. proc. civ.: ("când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat").

Acest motiv de recurs subzistă în cauza de faţă şi va fi admis.

Verificând conţinutul sentinţei atacate, în raport de actele dosarului de fond, Înalta Curte constată că prin adresa emisă în baza rezoluţiei din data de 23.04.2015 reclamantei i s-a pus în vedere că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, are obligaţia de a achita taxa de timbru în cuantum de 50 Ron, sub sancţiunea anulării cererii, precum şi posibilitatea de a formula în condiţiile legii, cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.

La data de 28.04.2015, reclamanta A. a formulat cerere prin care a solicitat reexaminarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON.

Prin încheierea din Camera de consiliu din data de 30 aprilie 2015, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de reexaminare formulată de petenta A. în dosar nr. x/2015/a1 şi, în consecinţă, a constatat că acţiunea formulată este scutită de plata taxei de timbru.

Aşa fiind, neobservând soluţia pronunţată asupra cererii de reexaminare a taxei de timbru şi având în vedere dispoziţiile art. 197 din C. proc. civ., Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a încălcat autoritatea de lucru judecat a cererii privind reexaminarea taxei judiciare de timbru, soluţionând cauza prin admiterea excepţiei de netimbrare.

6.3. Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material")

Prin invocarea acestui motiv de casare, recurenta-reclamantă a susţinut că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În cauza de faţă instanţa de judecată nu a intrat în cercetarea fondului şi nu a făcut verificări asupra legalităţii Deciziei nr. 3110 din 27 ianuarie 2015 emisă de Comisia Specială de Retrocedare prin prisma dispoziţiilor prevăzute de O.U.G. nr. 94/2000, aspect în raport de care, Înalta Curte constată neîntemeiat acest motiv de recurs.

7. Temeiul de drept al soluţiei

În concluzie, pentru considerentele arătate şi constatând că problema timbrajului a fost rezolvată, iar instanţa de judecată nu a intrat în cercetarea fondului, în temeiul art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 136/CA/2015-PI din 28 septembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 decembrie 2017.