ANRMAP control report lacks administrative act character under Law 554/2004 due to absence of independent legal effects

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 08.01.2015, sub nr. x/2/2015 reclamantul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş a contestat Raportul de control nr. x din 03 septembrie 2014 încheiat de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, solicitând să se constate nulitatea acestuia, cu consecinţa desfiinţării sale retroactive.

Pârâta Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca inadmisibilă, Raportul de control emis în speţă neîndeplinind atributele unui act administrativ care să poată face separat obiect al contenciosului administrativ.

Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 788 din 19 martie 2015 a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Spitalul Clinc Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Reglemntarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În opinia recurentului, soluţia pronunţată de instanţa de fond este nelegală, întrucât în speţa de faţă, raportul de control contestat reprezintă o expresie a voinţei emitentului său, respectiv o manifestare de voinţă a intimatei ANRMAP, exprimată în scopul de a da naştere unui raport juridic obligational în sarcina recurentului, prin constatarea unor fapte pe care organul de control emitent al raportului le califică ca fiind încălcări ale legii ce ar constitui contravenţii, aceste constatări fiind în mod evident de natură a crea obligaţii pentru spitalul recurrent. Or, în mod nefondat, acest aspect nu a fost avut în vedere de către instanţă la pronunţarea soluţiei din sentinţa atacată.

Se mai susţine că în cauza de faţă, raportul de control contestat reprezintă manifestarea unică de voinţă a instituţiei emitente, ANRMAP, aspect peste care, de asemenea, a trecut instanţa de fond la pronunţarea sentinţei recurate.

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 10 aprilie 2017 potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunţând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 20 iunie 2017.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analiza motivelor de casare

Înalta Curte, analizând sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate, apreciază că recursul recurentului-reclamant este nefondat pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Prin Raportul de control nr. x din 03 septembrie 2014 emis de ANRMAP şi a cărui anulare s-a solicitat de către recurentul-reclamant, s-a încheiat procedura de supraveghere la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.

Acest raport de control cuprinde rezultatul supravegherii, respectiv aplicarea sancţiunii contravenţionale a amenzii, în cuantum de 160.000 RON, conform procesului-verbal nr. x din 18 august 2014.

Înalta Curte constată că problema de drept care se impune a fi dezlegată este aceea a examinării caracterului de act administrativ a Raportului de control nr. x din 03 septembrie 2014 întocmit de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, prin prisma dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată formulată de recurentul-reclamant Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş este împărtăşită de instanţa de control judiciar, după efectuarea propriei evaluări asupra elementelor de fapt şi de drept ale cauzei.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, prin act administrativ se înţelege "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ".

Înalta Curte retine, în acord cu concluziile judecătorului fondului, că pentru a fi considerat act administrativ, condiţiile prevăzute de lege trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv să fie vorba de un act unilateral emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, în scopul de a da naştere, a modifica sau a stinge drepturi şi obligaţii.

Potrivit doctrinei şi jurisprudenţei, nu toate actele unilaterale emise de autorităţile publice sunt acte administrative, ci numai cele care sunt emise în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării acesteia.

În speţă, raportul de control, chiar dacă este emis de o autoritate publică, nu este un act administrativ, deoarece prin concluziile sale s-au prezentat doar constatări, iar, în cadrul acestora, s-a menţionat faptul că pentru unele dintre faptele considerate contravenţii s-a încheiat proces-verbal de contravenţie, ce a şi fost contestat, făcând obiect al dosar nr. x/2014 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Nu poate fi primită afirmaţia recurentului, în sensul că raportul în discuţie ar produce efecte juridice, câtă vreme cele prevăzute în capitolul Concluzii vor putea fi infirmate sau nu în cadrul dosarului ce se află pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Înalta Curte constată că în cauză, raportul de control cuprinde constatări referitoare la respectarea sau nerespectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, motiv pentru nu poate fi considerat un act administrativ, chiar dacă este emis de o autoritate publică.

Referitor la susţinerile potrivit cărora raportul în discuţie produce efecte juridice, se constată că prima instanţă în mod judicios, a constatat că raportul de control nu instituie niciun fel de sancţiune şi nu stabileşte nici un raport obligaţional, astfel că nu se poate aprecia ca ar produce efecte juridice.

Prin urmare, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge recursul formulat de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş împotriva sentinţei nr. 788 din 19 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 decembrie 2017.