Suspension of execution of EU structural fund financial correction notice under well-justified case and imminent harm criteria

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 26.11.2014, reclamantul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale-Direcţia Generală Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice-DGOI POS CCE, suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 10.10.2014 şi a Scrisorii de notificare a debitului către beneficiar nr. 11867 din 28 octombrie 2014.

1.2. Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa nr. 381 din 14 septembrie 2015, Curtea de Apel Cluj a respins cererea de suspendare formulată de reclamant, ca nefondată, apreciind, în esenţă, că nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri, reclamatul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate şi admiterea cererii de suspendare, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, a cazului bine justificat şi a prevenirii unei pagube iminente.

A apreciat recurenta, în esenţă, că hotărârea este nemotivată în ceea ce priveşte condiţia cazului bine justificat, din argumentarea instanţei neputându-se trage concluzia dacă se referă la condiţia cazului bine justificat sau la analiza condiţiei pagubei iminente.

De asemenea, instanţa de fond a încălcat şi aplicat greşit legea în ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, pentru că, în cauză, este vorba despre ipoteza privind perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unui serviciu public, în condiţiile în care are atribuţii de spital regional de urgenţă, înregistrând constant restanţe la plăţi din cauza fondurilor insuficiente.

3. Procedura de soluţionare a recursului

3.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 8 iunie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 12 octombrie 2017, Completul de filtru a constatat, în funcţie de conţinutul Raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplineşte cerinţele de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată.

3.2. Cu privire la fondul recursului

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Reclamantul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale-Direcţia Generală Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice-DGOI POS CCE, suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 10.10.2014 şi a Scrisorii de notificare a debitului către beneficiar nr. 11867 din 28 octombrie 2014.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Altfel spus, un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai în situaţia în care instanţa va constata în mod temeinic îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii, existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat.

Noţiunea de caz bine justificat a fost definită, la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Analiza cazului bine justificat trebuie să se limiteze la o cercetare a aparenţei dreptului, pentru că, în cadrul procedurii sumare a suspendării de executare, nu este permisă prejudecarea fondului.

Legea nu face distincţie între motivele de nelegalitate substanţială, de drept material, şi cele de nelegalitate procedurală, esenţial fiind, însă, ca nelegalitatea să fie evidentă, să poată fi decelată cu uşurinţă la nivelul aparenţelor, fără o cercetare aprofundată a cauzei.

Analizând situaţia concretă dedusă judecăţii, instanţa de control judiciar constată că, în Dosar nr. x/2015*, prin sentinţa nr. 51 din 5 decembrie 2015 a Curţii de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a anulat Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 10 octombrie 2014, ce face obiectul cererii de suspendare.

Pronunţarea acestei hotărâri judecătoreşti are aptitudinea de a genera o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, în sensul explicitat prin art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, aşa încât este îndeplinită condiţia cazului bine justificat.

Deşi, nefiind definitivă, această sentinţă are numai o putere de lucru judecat relativă, constituie un reper în verificarea aparenţei de nelegalitate, pentru că judecătorul fondului a avut posibilitatea administrării şi interpretării unor probe şi a efectuării unei evaluări aprofundate, pe care mecanismul procesual al suspendării de executare nu o îngăduie.

De asemenea, având în vedere faptul că punerea în executare a notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, aparent nelegală, ar putea prejudicia recurentul, unitate sanitară de utilitate publică, cu atribuţii de spital regional de urgenţă, prin perturbarea funcţionării acestuia, Înalta Curte apreciază că şi cea de-a doua condiţie, a prevenirii unei pagube iminente, este îndeplinită.

3.3. Soluţia instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi va admite cererea, cu consecinţa suspendării executării actului administrativ atacat până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca împotriva sentinţei nr. 381 din 14 septembrie 2015 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa civilă recurată şi, rejudecând, admite acţiunea.

Suspendă executarea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 10.10.2014 şi a Scrisorii de notificare a debitului către beneficiar nr. 11867 din 28 octombrie 2014 până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 noiembrie 2017.