Jurisdiction for fiscal inspection penalties: local versus central authority competence under Law 554/2004

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secţia a II-a civilă şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea, anularea actului administrativ - Decizia nr. 55/P din 02.08.2016 emisă de către Biroul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, comunicată Societăţii A. S.A. la data de 05.08.2016, precum şi anularea măsurilor nr. 1 şi nr. 2 stabilite de către organele de inspecţie economico financiară şi exonerarea Societăţii A. S.A. de la plata sumei de 1.884 RON la care se adaugă suma de 34,43 RON şi de la plata sumei de 10.000 RON, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Vâlcea

Prin sentinţa civilă nr. 928 din data de 23 mai 2017, Tribunalul Vâlcea a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de această instanţă din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut că în speţă nu este incident criteriul valoric prevăzut de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât prin dispoziţia obligatorie nr. CV 3535 din 28 decembrie 2015 (împotriva căreia s-a formulat plângerea prealabilă soluţionată prin decizia contestată) s-au stabilit numai anumite măsuri în sarcina reclamantei, nu şi obligaţii bugetare, situaţie în care devine aplicabil criteriul rangului autorităţii emitente.

Cum decizia contestată, Decizia nr. 55/P din 02.08.2016, a fost emisă de o autoritate publică centrală (Ministerul Finanţelor Publice - Biroul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor), în speţă, competenţa materială de soluţionare a cauzei revine curţii de apel, şi nu tribunalului.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Piteşti

Prin sentinţa nr. 158/F-CONT din 25 septembrie 2017, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de instanţă din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

A constatat ivit conflictul de competenţă şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a apreciat, în esenţă, că actul administrativ cauzator de prejudicii este reprezentat de dispoziţia obligatorie nr. CV3535 din 28 decembrie 2015, emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Activitatea de Inspecţie Fiscală, autoritate locală.

3. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, sesizată cu pronunţarea regulatorului de competenţă, judecând în conformitate cu dispoziţiile art. 135 C. proc. civ. şi analizând obiectul cauzei deduse judecăţii, precum şi dispoziţiile legale incidente în cauză, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În speţă, în urma inspecţiei economico-financiare realizate la reclamantă de către inspectori din cadrul pârâtei Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Serviciul de Inspecţie Economico - Financiară au fost emise raportul de inspecţie economico-financiară nr. CV3535 din 28 decembrie 2015, precum şi dispoziţia obligatorie nr. CV3535 din 23 decembrie 2015, în cuprinsul căreia au fost prezentate deficienţele constatate, măsurile impuse în sarcina conducerii societăţii reclamante pentru remedierea acestor deficienţe, precum şi termenele pentru punerea în practică a acestor măsuri.

Prin dispoziţia obligatorie nr. CV3535 din 28 decembrie 2015, emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Activitatea de Inspecţie Fiscală, s-au dispus în sarcina conducerii A. S.A., între altele, următoarele măsuri:

- să ia măsurile necesare pentru recuperarea sumei 1.884 RON, ce reprezintă depăşiri fondul de salarii şi suma de 34,43 RON (reprezentând daune-interese), de la persoanele răspunzătoare de angajarea şi efectuarea acestor plăţi, urmând să analizeze care sunt persoanele răspunzătoare de angajarea şi efectuarea acestor plăţi în afara prevederilor legale;

- să ia măsurile necesare în vederea recuperării de la persoanele vinovate a sumei de 10.000 RON.

Plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva actelor menţionate a fost soluţionată prin decizia nr. 55/P din 2.08.2016, emisă de Ministerul Finanţelor Publice - Biroul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor, în sensul respingerii - ca neîntemeiată în ceea ce priveşte dispoziţia obligatorie şi ca inadmisibilă în ceea ce priveşte raportul de inspecţie economico-financiară.

Înalta Curte constată că prin acţiunea cu care a învestit instanţa de judecată reclamanta urmăreşte anularea măsurilor stabilite prin dispoziţia obligatorie nr. CV3535 din 28 decembrie 2015, emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Activitatea de Inspecţie Fiscală, decizia nr. 55/P din 02.08.2016 emisă de către Biroul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice nereprezentând decât răspunsul acestei autorităţi la contestaţia formulată de reclamantă în cadrul procedurii administrative prealabile.

În consecinţă, aşa cum a apreciat şi Curtea de apel, litigiul priveşte acte emise de către o autoritate publică locală, împrejurare de natură a atrage incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, sub aspectul competenţei de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, de către tribunal, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţă iniţial învestită de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea, în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 noiembrie 2017.