Incompatibility of local mayor holding concurrent status as authorized natural person under Law No. 161/2003
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's rejection of the plaintiff's claim and confirming the validity of the integrity agency's evaluation report. The dispute concerned whether the defendant, a local mayor, violated incompatibility rules by simultaneously holding the position of mayor and operating as an authorized natural person (PFA) in animal breeding from 2012 to 2014. The court held that the defendant failed to meet the legal requirements to exit the incompatible status within the statutory deadline, establishing that the concurrent exercise of a public function and commercial activity constituted a violation of the law. The decision relied on Article 87(1)(g) of Law No. 161/2003, which strictly prohibits mayors from holding the status of an authorized natural person, and applied the principle that incompatibility regimes are absolute, requiring the cessation of the conflicting activity regardless of whether the business was operated by other family members or generated income.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, art. 116 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, art. 6 din O.U.G. nr. 44/2008, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Incompatibility of local mayor holding concurrent status as authorized natural person under Law No. 161/2003: "Dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conţin o astfel de condiţie specială, ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeaşi persoană, a unei funcţii sau demnităţi publice şi a unei activităţi economice în calitate de comerciant persoană fizică. Opţiunea aparţine în exclusivitate destinatarului normei, iar în funcţie de această opţiune poate exercita ori activitatea economică în calitate de comerciant persoană fizică, în condiţiile legislaţiei în materie, ori funcţia sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x din 18.12.2015 emis de pârâtă, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 308/2016 din 28 decembrie 2016 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă, ca nefondată, acţiunea reclamantului A.
3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul A., criticând hotărârea atacată pentru motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Recurentul susţine că în mod greşit prin sentinţa recurată instanţa a stabilit că a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor, respectiv dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, prin aceea că, în perioada 26.12.2012 - 14.07.2014, a deţinut simultan funcţia de primar şi calitatea de comerciant persoană fizică autorizată, iar raportul de evaluare este corect întocmit de inspectorul de integritate al intimatei.
Prin sentinţa recurată instanţa a interpretat şi aplicat greşit prevederile legale.
Potrivit art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, funcţia de primar este incompatibilă cu calitatea de comerciant persoană fizică.
Interpretarea corectă a acestei prevederi legale este că o persoană nu poate exercita simultan funcţia de primar şi desfăşura activităţi comerciale în calitate de comerciant persoană fizică.
Recurentul mai arată că, într-adevăr, în perioada 26.06.2012 - 14.07.2014, a figurat ca titular al persoanei fizice autorizate, "A. - Persoană Fizică Autorizată", aşa cum de altfel se reţine în sentinţa recurată, în raportul de evaluare şi cum rezultă din Certificatul constatator nr. 30194 din 30 decembrie 2015, eliberat de ORC Alba.
Din examinarea Certificatului constatator menţionat rezultă că obiectul de activitate al PFA a fost creşterea bovinelor cu lapte.
Această activitate este specifică majorităţii persoanelor care locuiesc pe raza Comunei Şibot, jud. Alba, care cresc animale în gospodărie.
Recurentul consideră că nu poate fi incompatibilă activitatea de primar cu activitatea de creştere a bovinelor în gospodărie, iar această activitate nu poate fi calificată ca fiind una comercială.
Se mai precizează că a fost titular al PFA iar activitatea a fost prestată de ceilalţi membri ai familiei.
Prin Decizia nr. 396/2013, Curtea Constituţională a României, examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, a statuat că:
"Dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conţin o astfel de condiţie specială, ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeaşi persoană, a unei funcţii sau demnităţi publice şi a unei activităţi economice în calitate de comerciant persoană fizică. Opţiunea aparţine în exclusivitate destinatarului normei, iar în funcţie de această opţiune poate exercita ori activitatea economică în calitate de comerciant persoană fizică, în condiţiile legislaţiei în materie, ori funcţia sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens".
În sensul inexistenţei stării de incompatibilitate s-a pronunţat Curtea Constituţională a României şi prin Decizia nr. 326/2004, referitoare la starea de incompatibilitate a magistraţilor, în care se arată că:
"Funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este incompatibilă cu calitatea de membru al Biroului Electoral Central, întrucât aceasta din urmă reprezintă o împuternicire legală de a face parte dintr-un organism electoral.
Incompatibilitatea presupune imposibilitatea exercitării concomitente a două funcţii publice ireconciliabile.
Or, în speţă, judecătorul care este desemnat în calitate de membru al Biroului Electoral Central încetează să desfăşoare activitatea de judecată în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar, în virtutea legii, el desfăşoară o altă activitate în cadrul unei alte autorităţi publice. De altfel, în această perioadă de timp, el este considerat detaşat, potrivit art. 116 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, iar detaşarea exclude existenţa situaţiei de incompatibilitate, tocmai prin faptul că împiedică, pe o perioadă limitată de timp, exercitarea concomitentă a celor două funcţii".
4. Apărările formulate în cauză
Intimata Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
5. Procedura derulată în recurs
În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea de şedinţă din data de 5 octombrie 2017 recursul a fost admis în principiu.
6. Soluţia instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-reclamant, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa a constatat că, în cauză, motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu este întemeiat şi că instanţa de fond a făcut, prin sentinţa pronunţată, prin raportare la circumstanţele de fapt ale litigiului, o corectă interpretare şi aplicare a normelor de drept material incidente.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin raportul de evaluare nr. 46837/G/II din 18.12.2015 întocmit de inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate s-a constatat că recurentul-reclamant A. a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor în perioada 26.06.2012-14.07.2014, întrucât acesta a deţinut simultan funcţia de primar al Comunei Şibot, judeţul Alba şi a avut calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul A. Persoana Fizica autorizata, încălcând astfel dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
Recurentul-reclamant a fost ales în funcţia de primar al comunei Şibot, judeţul Alba în mandatul 2012- 2016.
Din adresa din 30 aprilie 2015 emisă de ORC rezultă că recurentul-reclamant începând cu data de 06.07.2009 şi până la data de 14.07.2014 a deţinut calitatea de comerciant persoană fizică autorizată, având nr. de ordine în Registrul Comerţului x/2009 şi CUI x.
Potrivit art. 87 alin. (1) lit. d) şi g) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare: "Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: (...) d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice altă funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice; (...) g) calitatea de comerciant persoană fizică."
Recurentul-reclamant s-a aflat în starea de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile în care a exercitat simultan funcţia de primar şi pe cea de comerciant persoană fizică autorizată.
Înalta Curte constată că în mod corect instanţa de fond a reţinut faptul că, în ceea ce priveşte forma de organizare a comercianţilor persoane fizice, acestea sunt, potrivit O.U.G. nr. 44/2008, următoarele: persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală şi întreprinderea familială.
Prin persoană fizică autorizată se înţelege, în sensul art. 2 lit. (a) şi (i) din O.U.G. nr. 44/2008 persoana fizică autorizată să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege folosind, în principal, forţa sa de muncă.
Potrivit art. 6 din O.U.G. nr. 44/2008 "Orice activitate economică desfăşurată permanent, ocazional sau temporar în România de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale trebuie să fie înregistrate şi autorizate, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă."
Conformându-se acestei obligaţii, recurentul-reclamant a solicitat şi obţinut înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului, ceea ce denotă că a creat premisele începerii activităţii economice înregistrate.
Chiar dacă există la dosarul cauzei menţiuni în sensul că această activitate economică a încetat la data de 14.07.2014, se constată că recurentul-reclamant a încălcat regimul incompatibilităţilor, aşa cum în mod corect a reţinut Agenţia Naţională de Integritate, deţinând în mod simultan funcţia de primar cât şi funcţia persoană fizică autorizată, contrar prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003.
Regimul incompatibilităţilor este expres prevăzut de legislaţia în vigoare, legea interzicând cumulul de calităţi, necondiţionat de întocmirea altor acte juridice.
Recurentul, în calitate de primar, avea obligaţia de a respecta prevederile legale privind incompatibilităţile şi să nu încalce legislaţia aplicabilă. Or, recurentul, ignorând prevederile legale menţionate, nu a efectuat demersurile necesare pentru a ieşi din starea de incompatibilitate în termenul prevăzut de lege, încălcând astfel regimul juridic al incompatibilităţilor aplicabil aleşilor locali.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanţa de fond, în mod corect a reţinut că recurentul s-a aflat în starea de incompatibilitate reglementată de art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile în care a exercitat simultan funcţia de primar şi pe cea de persoană fizică autorizată, iar în această din urmă calitate a realizat venituri.
Această interpretare ţine seama şi de statuările Curţii Constituţionale care, prin Decizia nr. 336 din 11 mai 2017 a arătat că,, nu se poate afirma nu se poate afirma de plano că membrul unei întreprinderi familiale nu are calitatea de comerciant persoană fizică. (…), calificarea de facto a unei persoane fizice ce desfăşoară o activitate economică autorizată ca fiind comerciant trebuie apreciată de la caz la caz (…). De asemenea, Curtea Constituţională a statuat că,, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, (…).
Or, în speţă nu se poate susţine că recurentul reclamant nu a desfăşurat o activitate economică, în condiţiile în care, conform înscrisurilor depuse la filele 81,82 dosar fond, a realizat venituri (profit), din creşterea animalelor în gospodărie.
Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.
7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 308/2016 din 28 decembrie 2016 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 noiembrie 2017.