Eligibility of civil contracts and compensation of state debts with VAT in European Structural Fund projects

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Sesizarea instanţei de fond

Prin cererea adresată Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Asociaţia A., în contradictoriu cu Organismul Intermediar Regional - POSDRU - Regiunea Sud-Vest Oltenia şi AM POSDRU, a solicitat anularea scrisorii standard de informare a beneficiarului, emisă la 30.08.2013 de Organismul Intermediar Regional - POSDRU - Regiunea Sud-Vest Oltenia şi anularea Deciziei nr. 8547 din 4.10.2013, precum şi a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale din cadrul obiectivului convergenţă nr. 6684 din 26.07.2013, ce a stat la baza emiterii deciziei.

Pârâtul Organismul Intermediar Regional - POSDRU - Regiunea Sud-Vest Oltenia a formulat întâmpinare şi a solicitat admiterea excepţiei inadmisibilităţii cererii privind anularea scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. 7553/30.08-2+13 aferentă cererii de rambursare nr. 6 aferentă proiectului POSDRU/5.1./G/78732 pentru că nu ar fi act administrativ, excepţia netimbrării acţiunii şi a formulat cerere de chemare în garanţie a AM POSDRU.

Pârâtul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, prin întâmpinare, a formulat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea din 26.02.2014 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă excepţia netimbrării, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a AM POSDRU şi cererea de chemare în garanţie a MMFPSPV - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi a fost unită excepţia inadmisibilităţii primului capăt de cerere cu fondul.

S-a avut în vedere că nu este evaluabil în bani capătul doi al cererii, fiind incident art. 16 din O.U.G. nr. 80/2013, iar în cauză este vorba despre cererile în materia contenciosului administrativ privind anularea unei acţiuni, că pârâta AMPOSTRU are calitate procesuală pasivă în baza art. 17 din H.G. nr. 457/2008, iar cererea de chemare în garanţie a fost respinsă pentru că AMPOSDRU are calitate de pârât.

Prin sentinţa civilă nr. 52 din 09.04.2014 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă în parte acţiunea reclamantei, s-a dispus anularea Deciziei nr. 8547/2013 şi a procesului-verbal nr. x din 26.07.2013 emise de OIR - POSDRU - Regiunea Sud-Vest Oltenia şi a fost respins ca inadmisibil capătul de cerere cu privire la anularea scrisorii nr. 7553/2013, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a motiva soluţia, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele:

- excepţia inadmisibilităţii este întemeiată pentru că scrisoarea Standard de informare a beneficiarului nr. 7553 din 30.08.2013 nu reprezintă un act administrativ în sensul art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 şi nici act administrativ fiscal în sensul art. 41 C. proc. fisc.;

- pe fondul cauzei, cu privire la suma de 97.286,57 RON, cheltuieli cu convenţiile civile sunt eligibile în raport de sentinţa civilă nr. 3845 din 20.05.2013 a Tribunalului Vâlcea, irevocabilă prin Decizia nr. 1597 din 2.04.2014 a Curţii de Apel Piteşti;

- suma de 11.580 RON este eligibilă pentru că s-a procedat la compensarea sumelor datorate bugetului de stat.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs OIR - POSDRU - Regiunea Sud-Vest Oltenia şi s-a solicitat, în principal, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Piteşti şi, în subsidiar, modificarea sentinţei în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, fiind criticată soluţia instanţei de fond pentru că ar cuprinde motive contradictorii şi străine de natura pricinii şi pentru că a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

Deşi a fost invocată excepţia insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, recurenta consideră că instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la această excepţie de procedură.

Obiectul cererii de chemare în judecată se raportează la derularea contractului de finanţare nr. 102/5.1./G/78732 a cărui valoare eligibilă este de 1.787.450 RON fără TVA în temeiul căruia s-a emis procesul-verbal de constatare a cărui anulare se solicită, iar reclamanta nu face dovada achitării taxei de timbru şi a timbrului judiciar aferent.

În raport de dispoziţiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, având în vedere că acest contract de finanţare este un act administrativ, cererea de chemare în judecată trebuia taxată la valoarea contractului de finanţare, respectiv la valoarea contractului de finanţare, respectiv la valoarea de 1.787.450 RON, fără TVA.

Cu privire la suma de 97.286,57 RON - cheltuielile cu convenţiile civile realizate în derularea proiectului de către B. S.R.L., s-a apreciat de către recurentă că soluţia este greşită deoarece la data când s-a soluţionat cauza la fond Decizia nr. 1597 din 02.04.2014 a Curţii de Apel Piteşti nu era redactată şi în urma redactării s-a constatat că recursul împotriva sentinţei civile nr. 3845 din 30.05.2015 a Tribunalului Vâlcea a fost respins pentru alte considerente decât cele reţinute în sentinţa recurată, respectiv că inspectorul de muncă nu mai poate recalifica raportul juridic, adică o convenţie de prestări servicii ca fiind contract individual de muncă peste voinţa părţilor contractante şi în condiţiile în care nu a fost desfiinţat într-o modalitate prevăzută de lege.

Mai mult, s-a invocat faptul că în acel litigiu - S.C. B. S.R.L. avea obligativitatea de a chema în judecată, pe calea intervenţiei forţate, OIR POSDRU - Regiunea Sud-Vest Oltenia şi că, prin raportare la art. 431 C. proc. civ., lucrul judecat are caracter individual şi relativ.

Afirmaţia reclamantei conform căreia revenirea asupra procesului-verbal în situaţia în care acesta rămâne definitiv în căile de atac nu ar fi posibilă a fost considerată greşită, având în vedere că O.U.G. nr. 66/2011 instituie o procedură administrativă specială ce derogă de la dreptul comun, în acest sens fiind şi art. 31 alin. (1) ce se referă la posibilitatea instituţiei emitente de a reveni asupra măsurilor dispuse şi de a le redimensiona în limitele prevăzute de lege.

În legătură cu încheierea contractelor civile de prestări servicii recurenta a arătat următoarele:

- legea impune ca orice activitate de muncă să fie prestată în temeiul unui contract individual de muncă.

Având în vedere că pentru contractele civile de prestări servicii încheiate de S.C. B. S.R.L., partener în cadrul proiectului, au fost întocmite fişe de responsabilităţi şi atribuţii s-a apreciat că suntem în prezenţa unui raport de subordonare, specific contractului individual de muncă.

- activităţile ce pot fi prestate în baza unor convenţii civile de prestări servicii vizează activităţile liberilor profesionişti care se autorizează în vederea desfăşurării unor astfel de activităţi şi există mai multe acte normative care reglementează prestarea muncii în baza unor convenţii de prestări de servicii, dar raportul juridic care ia naştere ca urmare a încheierii unei convenţii civile este un raport civil, care presupune o relaţie de independenţă între cele două părţi semnatare, activitatea prestată având un caracter sporadic, ocazional şi nu unul de continuitate.

Au fost invocate prevederile art. 3.1.3. - Reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor din Ghidul solicitantului referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cumulativ o cheltuială pentru a fi eligibilă, între care, la pct. 8 - să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare. În funcţie de aceste condiţii, sub aspectul reglementării raportului de muncă, au fost aplicate prioritar dispoziţiile Codului Muncii.

Recurenta a invocat şi alte aspecte ce nu au fost analizate de către instanţa de fond:

- Asociaţia A., în calitate de beneficiar are posibilitatea legală de a recupera cheltuielile neeligibile constatate prin procesul-verbal nr. x/2013 direct de la partener;

- în raport de prevederile contractului de finanţare, beneficiarul are responsabilitatea modului de implementare a Proiectului, iar reclamanta nu a solicitat un punct de vedere de la OIRPOSDRU - Regiunea Sud-Vest Oltenia cu privire la eligibilitatea convenţiilor civile în cadrul contractului de finanţare deşi avea obligaţia, potrivit art. 9 alin. (3) din contractul de finanţare.

Cu privire la solicitarea reclamantei formulată către Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Râmnicu Vâlcea prin care s-a solicitat recuperarea creanţelor fiscale din impozit pe venit din salarii şi contribuţii sociale aferente lunii septembrie 2012 cu TVA de rambursat din Decontul de TVA al lunii septembrie 2012 pentru nerestituire de către OIRPOSDRU - Regiunea Sud-Vest Oltenia a cererilor de rambursare depuse în cadrul Proiectului datorită blocării plăţilor de către UE s-a arătat că AMPOSDRU, conform art. 18 alin. (3) din contractul de finanţare, îşi rezervă dreptul de a reduce parţial sau total finanţarea dacă această diminuare este cauzată de dificultăţi în cadrul bugetului de stat, astfel că riscul financiar asumat de beneficiar va fi luat în calcul la semnarea contractului, la modificarea şi prelungirea acestuia;

- responsabilitatea plăţilor revine Direcţiei Generale Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi nu OIR POSDRU - Regiunea Sud-Vest Oltenia;

- reclamanta nu a solicitat un punct de vedere oficial fie AM POSDRU, fie OIR POSDRU ci şi-a asumat încălcarea contractului de finanţare;

- operaţiunea de compensare este aplicabilă doar pentru operaţiuni decontate din fonduri exclusiv de la bugetul de stat şi nu din fonduri provenind de la UE.

Suma de 1.651,70 RON reprezentând pro rata (8,30%) din costurile aferente serviciilor de audit efectuate pentru cheltuielile neeligibile identificate de OISPOSDRU Regiunea Sud-Vest Olteania, dar care au fost certificate prin rapoartele de audit prezentate la cererile de rambursare s-a calculat conform contractului de finanţare.

A fost invocat şi faptul că într-o speţă similară, soluţionată prin Decizia nr. 942 din 15.10.2012 a Curţii de Apel Craiova, s-a spus că salarizarea şi angajarea în cadrul proiectelor finanţate din POSDRU pe baza unor convenţii civile şi nu pe baza unor contracte individuale de muncă, reprezintă nereguli.

Soluţia instanţei de recurs

După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursul declarat dar pentru următoarele considerente:

Instanţa de fond a fost învestită cu soluţionarea acţiunii în anulare a scrisorii standard de informare a beneficiarului emisă la 30.08.2013, a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 26.07.2013 şi a deciziei nr. 8547 din 4.10.2013 emise de OIR POSDRU - Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Primul capăt de cerere a fost respins ca inadmisibil de către instanţa de fond, iar în rest a fost admisă acţiunea de anulare a procesului-verbal şi a deciziei nr. x/2013, dar recursul declarat de OIR POSDRU vizează anularea actelor contestate.

Referitor la excepţia insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată

Instanţa de fond s-a pronunţat asupra acestei excepţii prin încheierea din 26.02.2014 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi s-a apreciat că acţiunea a fost corect timbrată conform art. 16 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Chiar dacă dispoziţiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 prevăd că cererile care au ca obiect contractele administrative se vor taxa la valoare, în speţă nu suntem în prezenţa unui litigiu legat de executarea, închirierea sau rezilierea unui contract administrativ pentru a fi incident acest text, ci se solicită anularea unor acte administrative (procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare şi decizia dată în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva acestui proces-verbal) emise în baza O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi, de aceea, taxa de timbru se stabileşte potrivit art. 16 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Pentru că a fost soluţionată corect excepţia insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, se constată că aceste critici sunt nefondate.

Referitor la suma de 97.286,57 RON reprezentând cheltuieli cu convenţiile civile încheiate în cadrul Proiectului

Instanţa de fond a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor şi decizia prin care a fost soluţionată contestaţia în privinţa acestei sume cu motivarea că printr-o hotărâre judecătorească (Sentinţa civilă nr. 3845 din 30.05.2013 a Tribunalului Vâlcea, irevocabilă prin Decizia nr. 1597 din 2.04.2014 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal) s-a stabilit că toate convenţiile civile încheiate cu personalul, cu experţi pe termen scurt sunt legale, iar cheltuielile ce decurg din astfel de convenţii sunt eligibile.

Recurenta a criticat această soluţie invocând faptul că după redactarea deciziei nr. 1597 din 2.04.2014 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, aceste considerente nu s-au regăsit în soluţia instanţei de recurs.

Problema ce se impune a fi soluţionată în legătură cu aceste cheltuieli este aceea a efectelor pe care această hotărâre judecătorească o are asupra soluţiei ce se va pronunţa în prezenta cauză, în raport şi de atitudinea recurentei reflectată în deciziile adoptate în procedura de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor.

Astfel, iniţial, pentru că pe rolul instanţelor se afla litigiul dintre S.C. B. S.R.L., partenerul reclamantei în derularea proiectului şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Vâlcea, referitor la procesul-verbal ce viza nelegalitatea încheierii de convenţii civile, fiind soluţionată cauza în faţa instanţei de fond, OIR POSDRU - Regiunea Sud-Vest Oltenia a dispus, prin Decizia nr. 21 din 19.09.2013 suspendarea soluţionării contestaţiei până la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, procedura administrativă urmând a fi reluată după încetarea motivului care a determinat suspendarea.

Cu toate acestea, prin Decizia nr. 8547 din 4.10.2013 aceeaşi instituţie publică a decis, în urma analizării contestaţiei, cu privire la această sumă, respingerea contestaţiei cu menţiunea că la comunicarea unei hotărâri definitive şi irevocabile va reveni asupra procesului-verbal de constatare şi va lua în considerare cele stabilite de instanţă.

De aceea, prin Decizia nr. 418 din 6 august 2014 emisă de OIR POSDRU - Regiunea Sud-Vest Oltenia, după depunerea atât a sentinţei civile nr. 3845 din 30.05.2013 a Tribunalului Vâlcea, cât şi a deciziei civile nr. 1597 din 2.04.2014 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a dispus admiterea contestaţiei şi anularea titlului de creanţă conform art. 50 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011.

Cu toate că în cadrul motivelor de recurs recurentul OIR POSDRU - Regiunea Sud-Vest Oltenia a considerat că nu poate fi avută în vedere soluţia pronunţată de Tribunalul Vâlcea pentru că prin decizia Curţii de Apel Piteşti s-a menţinut soluţia dar cu o altă motivare, aceste susţineri sunt nefondate având în vedere tocmai emiterea Deciziei nr. 41/6.08.2014 a OIR POSDRU Regiunea Sud-Vest Oltenia prin care a fost admisă contestaţia şi anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor, plecând chiar de la considerentele deciziei nr. x/2013 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, iar aceste hotărâri judecătoreşti, chiar dacă nu sunt pronunţate şi în contradictoriu cu recurentul, se bucură de prezumţia puterii de lucru judecat. Prezumţia puterii de lucru judecat este cea care operează atunci când în al doilea proces se pune o chestiune soluţionată printr-o hotărâre judecătorească anterioară, plecând de la faptul că ce s-a tranşat jurisdicţional anterior, nu poate fi contrazis ulterior.

De aceea, nu se poate susţine nelegalitatea soluţiei pronunţate de instanţa de fond cu privire la această sumă, iar aspectele legate de obligativitatea încheierii de contracte de muncă pentru persoanele implicate în Proiect nu vor mai fi analizate.

De altfel, în condiţiile în care prin întâmpinarea depusă în faţa instanţei de recurs au fost invocate aceste aspecte, recurentul prin răspunsul la întâmpinare s-a limitat să reia motivarea recursului şi să nu răspundă sub nicio formă acestor apărări ale intimatei.

În privinţa practicii judiciare invocate de către recurent, faţă de reţinerea efectului puterii de lucru judecat, aceasta nu prezintă relevanţă.

Referitor la suma de 11.580 RON - reprezentând contravaloarea obligaţiilor salariale pentru angajaţii din Proiect datorate Bugetului de Stat şi Bugetului Asigurărilor Sociale aferente lunii septembrie 2012

Prin sentinţa recurată, instanţa de fond a anulat actele contestate cu privire la această sumă şi a considerat că suma este eligibilă în raport de dispoziţiile art. 2 pct. 3 lit. g) din O.U.G. nr. 64/2009, iar compensarea acestora este o operaţiune legală pentru că reclamanta avea şi calitatea de creditor şi de debitor al ANAF.

Recurentul a criticat această soluţie şi a apreciat că operaţiunea de compensare este aplicabilă doar pentru operaţiuni decontate din fonduri exclusiv de la bugetul de stat şi nu din fonduri provenind de la UE, iar aceste critici, chiar dacă nu au fost indicate textele de lege a căror aplicare sau interpretare s-a făcut greşit, sunt fondate.

O.U.G. nr. 64/2009 se referă la gestionare financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectul de convergenţă şi se stabileşte, conform art. 1, cadrul financiar general pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile alocate României în vederea asigurării unui management financiar eficient al fondurilor provenite din instrumente structurale.

Într-adevăr, în art. 2 alin. (2) lit. g) din acest act normativ sunt definite cheltuielile eligibile, ca fiind cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale care pot fi finanţate atât din instrumente structurale, cât şi din cofinanţare publică şi/sau cofinanţare privată, conform reglementărilor legale comunitare şi naţionale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor.

Reclamanta a procedat la compensarea sumelor pe care se impunea să le plătească cu titlu de obligaţii pentru angajaţii din Proiect datorate Bugetului de Stat şi Bugetului Asigurărilor Sociale aferente lunii septembrie 2012 cu TVA de rambursat din Decontul de TVA al lunii septembrie 2012 pentru că nu i-ar fi fost soluţionate de către pârât cererile de rambursare depuse aferente Proiectului în urma blocării plăţilor de către UE.

Indiferent de motivul pentru care cererile de rambursare nu au fost aprobate de OIR POSDRU, reclamanta nu putea să utilizeze procedura compensării sumelor datorate cu TVA pentru că regimul juridic al TVA aferent cheltuielilor din cadrul proiectului nu este identic cu cel al TVA astfel cum este reglementat de Codul fiscal.

Astfel, potrivit art. 8 lit. b) din O.U.G. nr. 64/2009, în bugetele ordonatorilor de credite cu rol de Autoritate de management pentru programul operaţional care utilizează mecanismul plăţilor indirecte se cuprind, separat, sumele pentru finanţarea contravalorii taxei pe valoare adăugată neeligibile plătite, aferente cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate de instrumente structurale.

Mai mult, art. 15 alin. (3) din acelaşi act normativ prevede că "Beneficiarii care, potrivit prevederilor Legii nr. 572/2003, cu modificările şi completările ulterioare îşi exercită dreptul de deducere a TVA aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale în cadrul programului operaţional cu obligaţia să restituie la bugetul de stat sumele reprezentând TVA dedusă a cărei contravaloare a fost plătită beneficiarilor potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă…".

În raport de aceste dispoziţii se constată că nu se poate realiza compensarea sumelor datorate Bugetului de Stat şi Bugetului Asigurărilor Locale în urma derulării proiectelor de finanţare din instrumente structurale cu TVA de rambursat aferent cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul acestor proiecte, astfel că hotărârea instanţei de fond în privinţa acestei sume este nelegală.

Referitor la suma de 1.651,70 RON aferentă serviciilor de audit

Instanţa de fond a anulate actele contestate în privinţa aceste sume deoarece a considerat eligibile toate cheltuielile cuprinse de pârâtul OIR POSDRU.

Însă, în raport de dispoziţiile contractului de finanţare şi de soluţia instanţei de recurs care a apreciat că suma de 11.580 RON reprezintă cheltuială neeligibilă, se impune ca şi suma de 1.651,70 RON aferentă serviciilor de audit să fie considerată tot neeligibilă.

Conform prevederilor contractului de finanţare POSDRU 102/5.1/G/78732:

"în situaţia în cadre AM POSDRU sau OIR POSDRU delegat identifică cheltuielile neeligibile care au fost certificate de auditorul financiar independent selectat conform procedurilor…., cheltuielile aferente serviciilor prestate de auditorul financiar care se încadrează în perioada de referinţă a cererii de rambursare în cadrul căreia au fost identificate aceste cheltuieli neeligibile vor fi considerate, la rândul lor, pro rata, neeligibile…".

De aceea, în baza art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi admis recursul, va fi casată sentinţa atacată şi admisă în parte acţiunea reclamantei Asociaţia A.

Vor fi anulate în parte Decizia nr. 8547 din 4.10.2013 şi procesul-verbal de constatare a neregulilor nr. x din 26.07.2013 numai în ceea ce priveşte suma de 97.286,57 RON reprezentând cheltuieli cu convenţiile civile şi va fi respinsă acţiunea pentru celelalte sume contestate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" Regiunea Sud-Vest Oltenia împotriva sentinţei nr. 52/F-CONT din 9 aprilie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, în consecinţă:

Admite în parte acţiunea reclamantei Asociaţia A.

Anulează în parte Decizia nr. 8547 din 04.10.2013 şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor nr. x din 26.07.2013, în ceea ce priveşte suma de 97.286,57 RON - cheltuieli cu convenţiile civile.

Respinge în rest acţiunea reclamantei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 noiembrie 2015.