Incompatibility of vice-mayor with local corporate representation and school board membership under Law No. 161/2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată adresată iniţial Tribunalului Prahova, la data de 20.12.2013, înregistrată sub nr. x/105/2013, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Integritate, contestaţie împotriva Raportului de evaluare nr. x din 29.11.2013, solicitând anularea acestuia şi constatarea faptului că persoana evaluată nu se afla în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate menţionate, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, s-a solicitat să se constate că evaluarea efectuată de ANI îl vizează pe B., o altă persoană decât reclamantul A., fiind necesară restituirea raportului de evaluare în vederea refacerii acestuia.

Prin sentinţa civilă nr. 2166 din 6 iunie 2014 pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

După declinare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/42/2014 din 21.07.2014

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 97 din 4 mai 2015 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă, ca neîntemeiată, acţiunea reclamantului A.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul A., invocând mai multe critici de nelegalitate, circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., încadrare efectuată în procedura de filtrare a recursului derulată în cauză, având în vedere conţinutul argumentaţiei formulate şi constatând că titularul căii de atac nu a procedat el însuşi la indicarea textului de lege aplicabil.

În dezvoltarea criticilor formulate, s-a susţinut în esenţă că hotărârea primei instanţe nu reflectă corecta interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale care reglementează materia incompatibilităţilor în cazul aleşilor locali, situaţiile menţionate în raportul de evaluare contestat, neconfirmând incidentele de integritate invocate în corelaţie cu funcţia de viceprimar exercitată de reclamantul A., în perioada septembrie 2008 - iunie 2012 şi iunie 2012 - iunie 2016, concomitent cu deţinerea calităţii de membru în consiliile de administraţie ale instituţiilor publice "Liceul Teoretic Filipeştii de Pădure" şi "Liceul Tehnologic Filipeştii de Pădure", precum şi în cadrul SC "C.", societate înfiinţată de comuna Filipeştii de Pădure, judeţ Prahova.

În ceea ce priveşte SC "C.", s-a arătat că respectiva societate a fost înfiinţată de comuna Filipeştii de Pădure, în baza HCL nr. 20 din 09 martie 2011, Consiliul Local al comunei Filipeştii de Pădure având calitatea de adunare generală a societăţii, cu atribuţii în tot ceea priveşte conducerea şi funcţionarea societăţii comerciale, precum şi administrator anume desemnat în această calitate prin aceeaşi HCL nr. 20 din 09.03.2011, în persoana numitului D.

Prin urmare, s-a solicitat să se constate eronată menţiunea din raportul de evaluare referitoare la deţinerea de către reclamant a calităţii de preşedinte al Adunării Generale a Acţionarilor SC "C.", nefiind îndeplinită astfel situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, care se referă la exercitarea concomitentă a funcţiei de viceprimar cu cea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local.

S-a subliniat în acest sens că participarea reclamantului la şedinţele consiliului de administraţie al SC "C." nu a avut loc în considerarea calităţii de viceprimar al comunei, ci în calitatea sa de consilier local al respectivei comune, calitate deţinută pe toată durata de exercitare a mandatului de viceprimar, conform dipoziţiei legale de la art. 57 alin. (7) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu respectarea cerinţei privind neîncasarea indemnizaţiei de consilier local.

Tot în legătură cu acest aspect, s-a menţionat că reclamantul a participat în calitate de viceprimar, cu drept de vot în Consiliul Local al comunei Filipeştii de Pădure, numai la şedinţele AGA ale SC "C.", adunare generală compusă din membrii Consiliului Local al comunei Filipeştii de Pădure, situaţie în care participarea la respectivele şedinţe organizate de societatea comercială s-a făcut în conformitate cu atribuţiile viceprimarului, stabilite prin art. 63 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 215/2001, între care şi cea interesând serviciile publice asigurate cetăţenilor.

Or, în condiţiile în care reclamantul nu a deţinut calitatea de asociat al S.C. "C.", nu a îndeplinit vreo funcţie în cadrul acestei societăţi, aşa cum rezultă din certificatul constatator eliberat de ORC Prahova, şi nici nu a fost retribuit şi nu a încasat venituri, s-a solicitat să se constate că nu există situaţia de incompatilitate reţinută în sarcina reclamantului prin Raportul de evaluare contestat, nexistând niciun organ de conducere al Adunării Generale a Acţionarilor, a cărui reprezentare să fi fost asigurată de viceprimarul comunei.

Cu referire la şedinţele consiliilor de administratţie ale unităţilor de învăţământ de pe raza comunei Filipeştii de Pădure, s-a susţinut în esenţă că participarea reclamantului, în calitate de viceprimar al comunei, pe durata exercitării celor 2 mandate consecutive, a avut loc ca invitat la respectivele şedinţe, nicidecum ca membru al consiliului de administraţie.

S-a arătat că participarea la şedinţele consiliului de administraţie al Grupului Şcolar Filipeştii de Pădure (în prezent Liceul Tehnologic Filipeştii de Pădure) a fost necesară ca urmare a faptului că între comuna Filipeştii de Pădure şi unităţile de învăţământ situate de pe raza acesteia nu s-au încheiat contracte de dare în administrare a bunurilor din dotarea respectivelor unităţi şcolare.

De asemenea, s-a arătat că participarea reclamantului la şedinţe a fost determinată şi de faptul că primarul comunei era ordonator principal de credite, calitate care implica punerea în executare a hotărârilor Consiliului Local referitoare la alocarea de fonduri din bugetul local pentru buna funcţionare a unităţii de învăţământ, considerându-se astfel că prin prezenţa viceprimarului la şedinţele consiliului de administraţie se asigură un contact direct cu problematica învăţământului local.

În plus, s-a menţionat că, deşi a participat la şedinţe pentru motivele mai sus arătate, nu a existat nicio hotărâre a Consiliului Local al comunei Filipeştii de Pădure care să constate desemnarea reclamantului ca reprezentant al comunei în consiliul de administraţie al Grupului Şcolar Filipeştii de Pădure, conform Adresei nr. 2062 din 16.12.2013 emisă de Liceul Tehnologic Filipeştii de Pădure (actuala denumire a unităţii şcolare).

Cu referire expresă la Liceul Teoretic Filipeştii de Pădure, s-a arătat că prezenţa reclamantului în cadrul consiliului de administraţie a fost determinată şi justificată de calitatea de consilier local al comunei Filipeştii de Pădure, sens în care a fost emisă HCL nr. 28 din 30 martie 2012, prin care s-a dispus înlocuirea unui alt consilier local, şi anume E., cu reclamantul, consilier local al aceleiaşi comune.

A fost contestată menţiunea cuprinsă în Raportul de evaluare vizând calitatea de membru în consiliul de administraţie a reclamantului deţinută încă din anu 2009, invocându-se în acest sens Decizia nr. 49 din 28 ianuarie 2011 a Directorului Liceului Teoretic Filipeştii de Pădure, dar şi faptul că, din toate actele prezentate în cursul investigaţiilor administrative efectuate de inspectorul de integritate, rezulta că reclamantul nu a fost retribuit pentru funcţiile pretins exercitate în stare de incompatibilitate.

S-a concluzionat că însăşi Autoritatea Naţională de Integritate a comunicat către Instituţia Prefectului judeţului Prahova, cu Adresa nr. x din 06.01.2015, depusă la dosarul cauzei, că nu exista nicio incompatibilitate între funcţia de viceprimar şi cea de membru al Consiliului de administraţie al unei unităţi de învăţământ.

Distinct de chestiunile ce vizează situaţia de fapt şi măsura în care faptele reţinute constituie o încălcare a legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor, hotărârea primei instanţe a fost criticată şi din perspectiva unor neregularităţi, care, în opinia recurentului-reclamant, justifică anularea raportului de evaluare ce formează obiectul contestării în cauză.

S-a menţionat faptul că evaluarea făcută de Autoritatea Naţională de Integritate se referă la B., raportul întocmit în cauză referindu-se astfel la o altă persoană decât reclamantul A., neregularitate la care intimata nu a răspuns prin întâmpinarea depusă la judecata în primă instanţă, dimpotrivă, argumentaţia de ansamblu făcută prin respectiva întâmpinare, cuprinzând referiri la aceeaşi persoană, alta decât reclamantul din cauză.

De asemenea, a fost criticat refuzul primei instanţe privind stabilirea cadrului procesual prin chemarea în judecată şi a inspectorului de integritate care întocmise raportul de evaluare, solicitare justificată în cauză de necesitatea obţinerii unor explicaţii referitoare la identitatea persoanei care făcuse obiectul investigaţiei administrative, având în vedere menţiunile făcute cu privire la B., cât şi de necesitatea verificării competenţei inspectorului de integritate în ceea ce priveşte semnarea în nume propriu a raportului de evaluare şi înscrierea ştampilei instituţiei publice, dar şi a numărului de înregistrare a lucrării în evidenţele ANI.

Deopotrivă, a fost invocată neregularitatea săvârşită de inspectorul de integritate prin omisiunea de redare în cuprinsul raportului de evaluare a punctului de vedere exprimat verbal şi în scris de către reclamant, în cursul investigaţiei efectuate.

De asemenea, nulitatea raportului de evaluare a fost invocată şi pentru faptul că, prin constatări şi efecte, acesta prezintă caracteristicile unei veritabile hotărâri judecătoreşti.

4. Apărările intimatei

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata Agenţia Naţională de Integritate a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate. S-a arătat că hotărârea pronunţată în cauză este legală şi temeinică sub toate aspectele criticate, judecătorul primei instanţe interpretând şi aplicând corect prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) şi f) din Legea nr. 161/2003, conform cărora deţinerea simultană a funcţiei de viceprimar şi de membru în consiliile de administratţie ale instituţiilor publice, respectiv unităţile de învăţământ menţionate în raportul de evaluare contestat în cauză, dar şi de membru în consiliul de administraţie al SC "C.", societate comercială înfiinţată de comuna Filipeştii de Pădure, constituie incompatibilitate în accepţiunea legii.

De asemenea, s-a arătat că raportul de evaluare privind pe recurentul-reclamant îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege pentru valabila întocmire a acestuia, atât în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de fond şi de formă, cât şi toate celelalte etape ale activităţii de evaluare, cu menţiunea esenţială că Legea nr. 176/2010 prevede un singur caz de nulitate a raportului de evaluare, la art. 13 alin. (2), pentru situaţia în care se procedează la prelucrarea unor date nepublice, personale, fără înstiinţarea persoanei care formează obiectul evaluării acesteia, ipoteză neinvocată şi neîndeplinită în speţă.

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 27 ianuarie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 24 martie 2017 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

II. 5. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 27 ianuarie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 24 martie 2017 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

6. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Examinând hotărârea atacată în raport cu criticile formulate şi cadrul normativ aplicabil, cu luarea în considerare şi a observaţiilor prezentate prin întâmpinarea depusă în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele ce urmează.

Prin raportul de evaluare nr. 56031/G/II din 29.11.2013 întocmit de intimata Agenţia Naţională de Integritate, s-a constatat starea de incompatibilitate a recurentului-reclamant A. pentru deţinerea simultană a funcţiei de viceprimar al comunei Filipeştii de Pădure şi de membru în Consiliul de Administraţiei al S.C. "C." S.R.L., societate înfiinţată de comuna Filipeştii de Pădure, judeţ Prahova, cât şi de membru în consiliile de administraţie ale Liceului Teoretic Filipeştii de Pădure şi Liceul Tehnologic Filipeştii de Pădure (fost Grupul Şcolar Filipeştii de Pădure), încălcând în acest fel prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) şi f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

S-a reţinut că recurentul-reclamant a deţinut calitatea de viceprimar al comunei Filipeştii de Pădure, în perioada iunie 2008-iunie 2012 (mandat validat prin HCL Filipeştii de Pădure nr. 5 din 19 iunie 2008) şi în perioada iunie 2012 şi în continuare, până în prezent (iunie 2016, conform HCL Filipeştii de Pădure nr. 56 din 27 iunie 2012), dar şi calitatea de membru în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ mai sus menţionate, în cadrul Liceului Tehnologic Filipeştii de Pădure (fost Grupul Şcolar Filipeştii de Pădure) în perioada septembrie 2011 - 29 august 2012 (demisie), iar în cadrul Liceului Teoretic Filipeştii de Pădure în perioada septembrie 2009 - 10 decembrie 2011 şi 30 martie 2012 - 29 august 2012 (demisie), precum şi funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al SC "C." S.R.L., în perioada 12 aprilie 2011 - 29 august 2012 (demisie), societate comercială înfiinţată de comuna Filipeştii de Pădure.

Ca urmare, s-a reţinut că în speţă erau incidente prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) şi f) din Legea nr. 161/22003, conform cărora funcţia de viceprimar este incompatibilă cu funcţia de membru al consiliului de administraţie la instituţiile publice, precum şi cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de inters local.

Prin hotărârea primei instanţe s-a constatat legalitatea raportului de evaluare întocmit în cauză, fiind înlăturate apărările şi susţinerile, formulate din perspectiva calităţii de consilier local deţinută de reclamant în perioada de exercitare a mandatului de viceprimar, cât şi cele vizând greşita aplicare a legii la starea de fapt existentă în cauză, astfel cum aceasta rezulta din înscrisurile depuse în probaţiune.

Prin motivele de recurs formulate în cauză se critică sentinţa şi se invocă implicit greşita interpretare şi aplicare în speţă a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) şi f) din Legea nr. 161/2003, susţinându-se în esenţă că prima instanţă nu ar fi evaluat corespunzător starea de fapt dedusă judecăţii, fiind evidentă reţinerea incompatibilităţii pentru situaţii în care desfăşurarea activităţilor fie nu era interzisă reclamantului pe temeiul funcţiei de viceprimar, fie acţiunile îndeplinite s-au realizat în considerarea calităţii de consilier local, deopotrivă deţinută de recurentul-reclamant.

Înalta Curte constată însă că niciuna dintre criticile formulate nu este întemeiată, sentinţa fiind pronunţată cu interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor corespunzătoare din Legea nr. 161/2003, cu evaluarea completă a tuturor datelor relevante pentru stabilirea incompatibilităţilor prevăzute de lege în privinţa aleşilor locali.

Textele normative care reglementează situaţia de incompatibilitate constatată în privinţa recurentului-reclamant sunt cele prevăzute la art. 87 alin. (1) lit. d) şi f) din Legea nr. 161/2003, conform cărora calitatea de viceprimar este, printre altele, incompatibilă cu cea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local.

Susţinând că starea de incompatibilitate ar fi fost eronat reţinută în sarcina sa, în corelaţie cu activitatea desfăşurată la SC "C." S.R.L., recurentul-reclamant face referire la calitatea de consilier local al comunei Filipeştii de Pădure, calitate deţinută de acesta pe toată durata exercitării funcţiei de viceprimar, arătând, pe de o parte, că participarea la sedinţele Consiliului de Administraţie al societăţii comerciale înfiinţate de comuna Filipeştii de Pădure a avut loc în virtutea calităţii de consilier local, cu drept de vot în cadrul şedinţelor Consiliului Local al comunei Filipeştii de Pădure, această calitate oferindu-i dreptul de a face parte din Consiliul de Administraţie al SC "C." S.R.L., iar, pe de altă parte, menţionează că participarea în calitate de viceprimar nu a avut loc decât în sedinţele AGA ale S.C. "C." S.R.L., adunare generală compusă din membrii Consiliului Local al comunei Filipeştii de Pădure, prezenţa reclamantului fiind permisă de dispoziţiile art. 63 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 215/2001, referitoare la atribuţiile viceprimarului în legătură cu serviciile publice asigurate cetăţenilor.

Cu privire la aceste apărări, Înalta Curte împărtăşeşte fără rezerve opinia primei instanţe, referitoare la cumularea calităţii de viceprimar şi de consilier local, în sensul că, deşi aceasta este permisă, conform prevederii de la art. 57 alin. (7) din Legea nr. 215/2001, care menţionează expres că pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut, nu înseamnă că ele pot fi şi îndeplinite simultan, concluzie confirmată de reglementarea prevăzută de art. 18 alin. (2) teza II din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, care stabileşte expres că "viceprimarii nu pot fi în acelaşi timp şi consileri."

Interdicţia legală prevăzută pentru aleşii locali trebuie interpretată în sensul că ea se referă nu numai la îndeplinirea simultană a celor două calităţi, cât şi la exercitarea lor periodică sau discontinuă (una în continuarea celeilalte) ori întreruptă, potrivit circumstanţelor/nevoilor de moment ale persoanei în cauză, aşa cum se deduce din apărarea reclamantului.

Cele două calităţi nu se confundă, sunt distincte şi se exercită după reguli diferite, având reglementare proprie şi interdicţii anume prevăzute, incompatibilităţile pentru consilierii locali fiind cele stabilite la art. 88 şi urm. din Legea nr. 161/2003, iar cele referitoare la funcţia de viceprimar la art. 87 din aceeaşi lege.

Prin urmare, având în vedere că prevalenţă în exercitare are funcţia de viceprimar, aceasta fiind justificarea interdicţiei de la art. 18 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali ("viceprimarii nu pot fi în acelaşi timp şi consileri)", Înalta Curte constată că, în mod corect, prima instanţă a procedat la evaluarea situaţiei de fapt relevată de actele dosarului din perspectiva calităţii de viceprimar a reclamantului, îndeplinită şi în perioada 12 aprilie 2011 - 29 august 2012, când a fost înfiinţată SC "C." S.R.L. şi până la data depunerii demisiei reclamantului.

Deşi reclamantul a susţinut că participarea sa la sedinţele AGA ale SC "C." S.R.L. era justificată de îndeplinirea atribuţiilor legale prevăzute în exercitarea funcţiei de viceprimar, conform prevederilor art. 63 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 215/2001, Înalta Curte reţine incidenţa în cauză a prevederilor 63 alin. (5) din aceeaşi lege, potrivit cărora activitatea serviciilor publice de interes local sunt prestate prin intermediul aparatului de specialitate.

Reprezentarea autorităţii administrativ teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local se poate realiza şi de către alte persoane stabilite prin hotărâre a consiliului local şi a căror desemnare nu încalcă regimul incompatibilităţilor.

Ca urmare, se susţine în cauză situaţia de incompatibilitate reţinută în privinţa reclamantului, fiind de necontestat că prin HCL nr. 1 din 12 aprilie 2011 a AGEA a S.C. "C." S.R.L., acesta fusese nominalizat în organul de conducere al societăţii comerciale înfiinţate de comuna Filipeştii de Pădure, în calitate de vicepreşedinte, menţiune înscrisă şi în procesul-verbal nr. x din 10 octombrie 2011, aşa cum judicios s-a reţinut şi prin sentinţa atacată.

În consecinţă, situaţia de incompatibilitate atrasă de participarea recurentului-reclamant ca reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în sedinţele AGA ale societăţii comerciale "C." S.R.L., derulate în perioada cât acesta îndeplinise şi funcţia de viceprimar al comunei Filipeştii de Pădure, există şi nu poate fi înlăturată prin susţinerile formulate în apărare (din cererea de chemare în judecată şi mai apoi reluate prin intermediul căii de atac prezente).

Incompatibilitatea constatată în caz putea fi evitată prin desemnarea de către consiliul local, care exercită, în numele unităţii administrativ- teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţii comerciale, a unei alte persoane în calitate de reprezentant la sedinţele SC "C." S.R.L.

În condiţiile în care existenţa stării de incompatibilitate nu este condiţionată de remunerarea sau neremunerarea activităţii desfăşurate în cadrul societăţii comerciale înfiinţate de unitatea administrativ-teritorială, Înalta Curte constată că, în mod corect, prima instanţă a reţinut legalitatea raportului de evaluare întocmit în cauză, interpretarea propusă de recurentul-reclamant fiind execedentară dispoziţiilor imperative şi inderogabile ale art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

Concluzia formulată este valabilă şi în ceea ce priveşte participările recurentului-reclamant la şedinţele consiliilor de administraţie ale unităţilor de învătământ pe de raza comunei Filipeştii de Pădure, judeţ Prahova, în perioadele în care a exercitat funcţia de viceprimar al aceleiaşi comune.

Aşa cum s-a reţinut mai sus, la pct. 3 din prezenta decizie, situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 a fost contestată de recurentul-reclamant, în ceea ce priveşte activitatea corelată Liceului Tehnologic Filipeştii de Pădure (fost Grupul Şcolar Filipeştii de Pădure), sub motivul că participarea la şedinţele Consiliului de Administraţie a avut loc în calitate de invitat, nicidecum de membru al respectivului consiliu.

Această susţinere nu poate fi primită în cauză, fiind contrazisă de înscrisurile aflate la dosar, analizate în mod corespunzător de judecătorul primei instanţe.

Rezultă din Adresa nr. x din 15 noiembrie 2012 emisă de Liceul Tehnologic Filipeştii de Pădure că recurentul-reclamant a deţinut calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Liceului Tehnologic Filipeştii de Pădure din partea Consiliului Local Filipeştii de Pădure, în anul şcolar 2011-2012. De asemenea, în aceeaşi adresă se menţionează că nu a fost retribuită activitatea desfăşurată, cât şi faptul că aceasta nu a continuat în anul 2012-2013 ca urmare a demisiei reclamantului.

Ca urmare, este evidentă situaţia de incompatibilitate în care s-a aflat recurentul-reclamant prin exercitarea concomitentă a funcţiei de viceprimar şi de membru în Consiliul de Administraţie al Liceului Tehnologic Filipeştii de Pădure (fost Grupul Şcolar Filipeştii de Pădure), fiind lipsită de relevanţă, din perspectiva elementelor care contribuie la definirea şi caracterizarea interdicţiei de la art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, motivaţia care a determinat luarea deciziei personale, buna credinţă invocată sau lipsa unui interes patrimonial.

De asemenea, este de arătat că starea de incompatibilitate subzistă chiar dacă nu a existat o hotărâre a Consiliului Local care să consemneze desemnarea recurentului-reclamant în calitate de membru din partea autorităţii în Consiliul de Administraţie al Liceului Tehnologic Filipeştii de Pădure, în condiţiile în care nu s-a demonstrat ca reprezentarea unităţii administrativ-teritoriale să se facă de altă persoană, eventual desemnată prin hotărâre a Consiliului Local Filipeştii de Pădure, iar prezenţa recurentului-reclamant la şedinţele unităţii şcolare a fost confirmată expres, prin Adresa nr. x din 15.11.2012.

Referitor la activitatea desfăşurată în cadrul Liceul Teoretic Filipeştii de Pădure, în legătură cu care principala apărare a recurentului-reclamant se întemeiează pe exercitarea funcţiei din perspectiva calităţii de consilier local, Înalta Curte trimite la consideraţiile făcute mai sus, în prezenta decizie, vizând imposilitatea îndeplinirii simultane a calităţii de viceprimar şi de consilier local.

Cât priveşte perioada reţinută prin raportul de evaluare ca reprezentând intervalul de timp pentru se constatase situaţia de incompatibilitate, şi anume septembrie 2009 - 10 decembrie 2011 şi 30 martie 2012 - 29 august 2012, Înalta Curte constată că aceasta a fost corect stabilită în cauză, analiza efectuată de prima instanţă, în corelaţie cu înscrisurile anume menţionate în cuprinsul sentinţei, susţinând pe deplin concluzia formulată, Decizia nr. 47 din 28 ianuarie 2011 a Directorului Liceului Teoretic Filipeştii de Pădure, invocată eronat prin motivele de recurs ca fiind Decizia nr. 49 din 28 ianuarie 2011, deopotrivă avută în vedere şi ea la pronunţarea sentinţei, fiind lipsită de relevanţă sub aspectul examinat, în condiţiile în care nu infirmă calitatea recurentului-reclamant, de membru în consiliul de administraţie al liceului, simultan cu deţinerea calităţii de viceprimar al comunei.

În fine, nici Adresa nr. x din 06 ianuarie 2015 emisă de ANI, cuprinzând punctul de vedere comunicat către Instituţia Prefectului judeţului Prahova, în legătură cu existenţa/inexistenţa unei incompatibilităţi între funcţia de viceprimar şi cea de membru al consiliului de administraţie al unei unităţi de învăţământ, nu se impune instanţei de judecată, hotărârea judecătorească, ca act final al procedurii jurisdicţionale, aparţinând exclusiv instanţei învestite cu judecarea cauzei.

Examinând în continuare celelalte critici formulate în cauză, referitoare la pretinsele neregularităţi care justifică anularea raportului de evaluare, Înalta Curte constată că nici acestea nu sunt întemeiate, sentinţa primei instanţe reflectând corecta aplicare a legii şi sub aceste aspecte.

Astfel, şi în aprecierea Înaltei Curţi, referirea în unele paragrafe din raportul de evaluare la numele persoanei evaluate ca fiind B. constituie o evidentă eroare materială, lipsită de consecinţe juridice, după cum nici faptul că inspectorul de integritate nu ar fi menţionat în întregime susţinerile şi apărările formulate în cursul investigaţiei administrative, aşa cum se arată de către recurentul-reclamant, nu implică anularea raportului de evaluare, cu argumentul esenţial că toate înscrisurile prezentate au fost ataşate dosarului cauzei, iar recurentul-reclamant a avut posibilitatea reală de a-şi exercita efectiv dreptul la apărare în cadrul procedurii jurisdicţionale, atât la judecata în fond, cât şi în prezenta cale de atac, cererile şi apărările sale fiind examinate în toate aspectele esenţiale.

De asemenea, trebuie menţionat că, în activitatea de evaluare a situaţiilor de incompatibilitate, inspectorul de integritate nu acţionează în concretizarea unui interes propriu, în baza unor drepturi/obligaţii exercitate/asumate în nume personal, pentru a deveni astfel parte într-un raport de drept procesual, fiind astfel corectă soluţia primei instanţe privind refuzul de citare în cauză a inspectorului de integritate care a întocmit raportul de evaluare pe numele recurentului-reclamant, pretinsele chestiuni ce se urmărea a fi verificate neimpunând chemarea în judecată a inspectorului de integritate.

Cât priveşte cererea vizând nulitatea raportului de evaluare, pe motiv că, prin constatări şi efecte, acesta prezintă caracteristicile unei veritabile hotărâri judecătoreşti, Înalta Curte constată că argumentaţia formulată aduce în discuţie neconstituţionalitatea prevederilor corespunzătoare din Legea nr. 176/2010, asupra căreia s-a pronunţat însă Curtea Constituţională prin Decizia nr. 801 din 18 noiembrie 2015, în cauza de faţă.

Pentru toate considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 97 din 4 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 noiembrie 2017.