Judicial promotion valuation: admissibility of illegality exception against suspended retirement decree and absence of vacant post within validity period

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/1/2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, contestatoarea A., în contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii, a formulat contestaţie şi a solicitat:

- anularea Hotărârii Plenului CSM din 14.07.2016;

- obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri în sensul admiterii cererii de valorificare, cu consecinţa recunoaşterii gradului profesional de judecător de tribunal şi promovarea efectivă la Tribunalul Sălaj, secţia civilă;

- obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Contestatoarea A., în motivarea contestaţiei, a arătat că a participat la examenul de promovare efectivă în funcţii de conducere din data de 3.04.2016 pentru un post de execuţie la Tribunalul Sălaj, secţia civilă, clasându-se pe poziţia a 3-a, cu media generală de 8,725, în condiţiile în care pentru promovarea efectivă au fost scoase două posturi la concurs.

Rezultatele finale ale concursului au fost validate la data de 26.04.2016, iar termenul de 3 luni prevăzut de art. 30 alin. (1) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 621/2006 s-a împlinit la data de 26.07.2016.

Prin cererea înregistrată la CSM la 16.06.2016, completată ulterior, contestatoarea a solicitat valorificarea rezultatului obţinut la examenul de promovare efectivă în funcţii de execuţie şi promovare în funcţii de execuţie la secţia civilă a Tribunalului Sălaj.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea din 14.07.2016, a respins cererea contestatoarei de valorificare a rezultatului obţinut la concursul de promovare efectivă.

Contestatoarea a solicitat valorificarea rezultatului obţinut la examenul de promovare efectivă în funcţii de execuţie datorită faptului că, încă din data de 16.02.2016, la Tribunalul Sălaj exista un loc vacantabil.

În concret, prin Hotărârea nr. 162 din 16.02.2016, Plenul CSM a hotărât să propună Preşedintelui eliberarea din funcţie, prin pensionare, a domnului judecător B., iar ca urmare a pensionării, postul de judecător la secţia civilă a Tribunalului Sălaj urma să devină liber în data de 1 martie 2016.

La 7.06.2016, Plenul CSM a adoptat Hotărârea nr. 644 prin care, în art. 1, a constatat suspendarea de drept a efectelor Hotărârii nr. 162 din 16.02.2016 prin care a propus Preşedintelui României eliberarea din funcţie, prin pensionare a domnului judecător B., fiind invocate prevederile art. 832 alin. (2) şi art. 832 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 şi s-a constatat că suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu operează de drept, astfel încât procedura de acordare a pensiei de serviciu se opreşte, în temeiul legii, în starea în care se află.

Cu privire la Hotărârea nr. 644 din 7.06.2016 emisă de Plenul CSM, contestatoarea a invocat excepţia de nelegalitate în baza art. 4 din Legea nr. 554/2004, întrucât de această hotărâre depinde soluţionarea litigiului pe fond, motivat de următoarele:

- CSM a omis a avea în vedere, la momentul adoptării Hotărârii nr. 644 din 7.06.2016, tocmai faptul că cererea domnului B. de acordare a pensiei de serviciu fusese soluţionată de către Casa Judeţeană de Pensii Sălaj odată cu emiterea Deciziei nr. 128787 din 6.07.2009 şi, de aceea, în mod eronat s-a constatat suspendată de drept soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu, ceea ce se putea suspenda era doar plata pensiei de serviciu.

- Hotărârea nr. 644 din 7.06.2016 este dată de Plenul CSM şi cu depăşirea atribuţiilor stabilite în art. 832 din Legea nr. 303/2004.

În baza art. 83 alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 303/2004 contestatoarea a apreciat că atribuţia CSM este doar de a informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la situaţia ivită şi nu de a constata, printr-o hotărâre, suspendarea de drept a soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de serviciu.

Împrejurarea că prin art. 65 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 s-a stabilit că eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se face, printre altele, "prin pensionare, potrivit legii", nu poate duce la concluzia, în lipsa unui text legal expres, că Plenul CSM poate exercita un control asupra actelor şi efectelor actelor emise de organul administrativ în favoarea căruia legea a stabilit competenţe în materia stabilirii dreptului la pensie de serviciu.

- un alt motiv de nelegalitate a Hotărârii nr. 644 din 7.06.2016 rezultă din faptul că motivele reţinute în scopul hotărârii nu susţin soluţia cuprinsă în dispozitiv;

Întrucât nu există nicio normă legală care să consacre suspendarea dreptului de eliberare din funcţie prin pensionare ca efect al intervenirii punerii în mişcare a acţiunii penale, o atare interpretare adăugând la lege, Plenul CSM nu avea îndreptăţirea să constate suspendate de drept efectele Hotărârii nr. 162/16.02.2016, prin care s-a propus Preşedintelui României eliberarea din funcţie prin pensionare, a domnului judecător B..

Ca urmare a constatării nelegalităţii Hotărârii nr. 644/20116 (fie ca urmare a admiterii excepţiei de nelegalitate, fie care urmare a analizării motivelor invocate ca fiind apărări de fond), contestatoarea a susţinut că devin aplicabile dispoziţiile art. 30 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, iar lipsa postului vacant la data de 26.07.2016 a fost generată de însăşi adoptarea în condiţii de nelegalitate a Hotărârii nr. 644 din 7.06.2016.

La dosar s-a depus completarea cererii de valorificare, a rezultatului examenului de promovare în funcţii de execuţie, Hotărârea nr. 162/16.02.2016 ale Plenului CSM, Hotărârea nr. 644 din 7.06.2016 a Plenului CSM.

Intimatul CSM a depus întâmpinare şi a solicitat respingerea ca nefondată a contestaţiei formulate de contestatoarea A., a depus la dosar Hotărârea nr. 873 din 14.07.2016 a Plenului CSM şi a invocat excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate invocate.

Contestatoarea A. a formulat răspuns la întâmpinare şi a solicitat respingerea excepţiei inadmisibilităţii.

După examinarea motivelor contestaţiei, a susţinerilor părţilor, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge contestaţia formulată ca nefondată, iar referitor la excepţia de nelegalitate va fi admisă excepţia inadmisibilităţii şi va fi respinsă excepţia de nelegalitate ca inadmisibilă.

Mai întâi, va fi analizată excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a Hotărârii nr. 644 din 7.06.2016 a Plenului CSM invocată de intimatul CSM.

Contestatoarea a invocat excepţia de nelegalitate a Hotărârii nr. 644/2016 a Plenului CSM prin care s-a constatat suspendarea de drept a efectelor Hotărârii nr. 162/20016 a Plenului CSM, hotărâre ce a vizat propunerea Plenului CSM înaintată Preşedintelui României de eliberare din funcţie, prin pensionare, a domnului judecător B., vicepreşedinte al Tribunalului Sălaj.

Suspendarea efectelor acestei hotărâri s-a dispus începând cu data punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva domnului judecător, respectiv, 26.02.2016.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ:

"(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu ori la cererea părţii interesate.

(2) Instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluţionarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunţe asupra excepţiei, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză. În situaţia în care instanţa se pronunţă asupra excepţiei de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.

(3) În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.

(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege".

Inadmisibilitatea invocată de către intimatul CSM a vizat două aspecte:

- Hotărârea nr. 644/2016 a Plenului CSM nu este act administrativ care să producă efecte juridice;

- această hotărâre nu are legătură cu soluţionarea cauzei ce vizează anularea Hotărârii nr. 873 din 14.07.2016 a Plenului CSM prin care s-a respins cererea de valorificare a rezultatelor obţinute la examenul de promovare în funcţie de execuţie formulată de contestatoare.

În privinţa primului aspect se constată că nu se poate susţine că Hotărârea nr. 644/2016 a Plenului CSM nu este un act administrativ în sensul legii contenciosului administrativ.

Conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Prin hotărârea a cărei excepţie de nelegalitate este invocată s-a dispus suspendarea de drept a efectelor hotărârii Plenului CSM prin care s-a propus eliberarea unui judecător din funcţie prin pensionare ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale.

Chiar intimatul CSM a susţinut că a emis această hotărâre şi, aşa cum rezultă din motivarea hotărârii, pentru punerea în executare a dispoziţiilor art. 832 alin. (2) şi următoarele din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin urmare, a fost invocată excepţia de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis pentru executarea legii şi prin care s-a dispus suspendarea efectelor unei alte hotărâri ce viza propunerea eliberarea din funcţie prin pensioare a unui judecător, astfel că se poate spune că, prin aceasta au fost modificate raporturi juridice.

Celălalt aspect al inadmisibilităţii nu poate fi înlăturat pentru că soluţia ce urmează a fi dată în cadrul contestaţiei nu depinde de actul administrativ atacate pe calea excepţiei de nelegalitate.

În prezenta contestaţie s-a solicitat anularea Hotărârii nr. 873 din 14.07.2016 a Plenului CSM prin care a fost respinsă solicitarea de valorificare a rezultatului concursului de promovare în funcţii de execuţie din data de 3.04.2016 formulată de contestatoarea A., iar motivul respingerii a fost lipsa unui post vacant la Tribunalul Sălaj.

Prin Hotărârea nr. 162 din 16.02.2016 a Plenului CSM s-a propus Preşedintelui României eliberarea din funcţie, prin pensionare, a domnului judecător B., vicepreşedinte al Tribunalului Sălaj, începând cu data de 1.03.2016, dar prin Hotărârea nr. 644/2016 a Plenului CSM s-a constatat suspendarea de drept a efectelor Hotărârii nr. 162 din 16.02.2016 a Plenului CSM, în baza art. 832 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, având în vedere că nu a fost semnat decretul de eliberare din funcţie prin pensionare de către Preşedintele României.

Toate acestea dovedesc că, chiar dacă s-ar fi admis excepţia de nelegalitate a Hotărârii nr. 644/2016 a Plenului CSM, nu se poate considera că la nivelul Tribunalului Sălaj ar exista un post vacant numai pentru că a fost emisă Hotărârea nr. 162/2016 a Plenului CSM şi, de aceea, nu se poate considera că soluţia ce se va da în cazul contestaţiei depinde de actul administrativ atacat pe calea excepţiei de nelegalitate şi, astfel, va fi admisă excepţia de inadmisibilitate a excepţiei de nelegalitate a Hotărârii nr. 644/2016 a Plenului CSM.

Pe fondul contestaţiei se constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

Contestatoarea a participat la examenul de promovare efectivă în funcţii de execuţie (şi nu de conducere, aşa cum a indicat în contestaţia formulată) din data de 3.04.2016, pentru un post de execuţie la Tribunalul Sălaj, secţia civilă, clasându-se pe poziţia a 3-a, cu media generală de 8,725, dar au fost scoase la concurs două posturi.

La data de 16.06.2016, contestatoarea a formulat o cerere, completată ulterior, prin care a solicitat valorificarea rezultatului obţinut la examenul de promovare efectivă în funcţii de execuţie şi promovarea în funcţie de execuţie la secţia civilă a Tribunalului Sălaj.

Pentru că rezultatele finale ale concursului au fost validate la 26.04.2016, cererea de valorificare a fost formulată în termenul de 3 luni prevăzut de art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 621/2006, termen care expira la 26.07.2016.

Prin Hotărârea nr. 873 din 14.07.2016 a Plenului CSM a fost respinsă solicitarea de valorificare a rezultatului concursului de promovare în funcţii de execuţie din 3.04.2016 formulată de A., judecător la Judecătoria Tulcea, având în vedere că postul pentru care s-a solicitat valorificarea nu este vacant.

În motivarea hotărârii s-a arătat că la Tribunalul Sălaj nu există niciun post vacant de judecător, respectiv niciun post care va deveni vacant cu o dată ulterioară expirării termenului de valorificare, ca urmare a unor măsuri dispuse în interiorul termenului de valorificare a rezultatelor concursului, iar postul domnului judecător B. nu poate fi avut în vedere pentru procedura valorificării rezultatelor concursului de promovare din data de 3.04.2016, având în vedere că se află sub semnul incertitudinii, nu numai data eliberării din funcţie, ci chiar temeiul eliberării acestuia din funcţie şi Hotărârea Plenului CSM nr. 162 din 16.02.2016, ale cărei efecte sunt suspendate de drept, nu poate fi asimilată cu o "măsură de vacantare a unui post începând cu o anumită dată".

Contestatoarea a criticat această soluţie adoptată de Plenul CSM şi a apreciat că, urmare a adoptării Hotărârii nr. 162 din 16.02.2016, s-a propus eliberarea din funcţie, prin pensionare a domnului judecător B., iar postul acestuia la Tribunalul Sălaj urma să devină liber în data de 1.03.2016 şi că, în mod nelegal, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 644/7.06.2016 au fost suspendate de drept efectele Hotărârii nr. 162 din 16.02.2016, dar aceste critici sune nefondate.

Aşa cum s-a arătat, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 162 din 16.02.2016 s-a propus Preşedintelui României eliberarea din funcţie, prin pensionare, a dlui judecător B., vicepreşedinte al Tribunalului Sălaj, începând cu data de 1.03.2016.

Înainte de semnarea decretului de eliberare din funcţie, prin Ordonanţa nr. 67/DJP/2015 din 26.02.2016 emisă de DIICOT - Biroul teritorial Sălaj, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de domnul judecător B. pentru mai multe infracţiuni.

În condiţiile în care acesta formulase anterior cerere de pensionare pentru a beneficia de pensie de serviciu, dar nu era semnat decretul prezidenţial de eliberare din funcţie prin pensionare, Plenul CSM, în baza art. 832 din Legea nr. 303/2004, a dispus suspendarea efectelor Hotărârii Plenului CSM nr. 162 din 16.02.2016 tocmai pentru că art. 832 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 prevede că:

"Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. (1) atrage, de drept, suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu...".

Teza ultimă a acestui articol prevede că " persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală beneficiază, în condiţiile legii, de pensie din sistemul public".

Nu trebuie neglijat nici faptul că Hotărârea Plenului CSM nr. 162 din 16.02.2016 a fost emisă în perioada de desfăşurare a concursului de promovare în funcţii de execuţie din 3.04.2016, dar art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor aprobat prin Hotărârea nr. 621 din 21.09.2006 a Plenului CSM, cu modificările şi completările ulterioare prevede că:

"judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la instanţele şi parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 3 luni de la data validării concursului".

Art. 27 din acelaşi regulament prevede că "pentru a fi declarat admis la concurs candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi nu mai puţin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs menţionate de art. 17".

În raport de aceste dispoziţii se poate considera că pentru valorificarea rezultatului obţinut la concursul de promovare efectivă în funcţii de execuţie se impun a fi îndeplinite următoarele condiţii:

- îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 27 din Regulament, respectiv candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi nu mai puţin de 5 la fiecare cele două probe de concurs;

- să existe posturi vacante la instanţa sau parchetul pentru care a optat la înscriere sau să se vacanteze în termen de 3 luni de la validarea rezultatelor.

În speţă, aşa cum rezultă din actele depuse la dosar, nu s-a făcut dovada îndeplinirii celei de-a doua condiţii deoarece nu exista post vacant la instanţa pentru ca a optat la înscriere şi nici nu s-a vacantat vreun post în termen de 3 luni de la validarea rezultatelor, astfel că nu se poate susţine nelegalitatea hotărârii atacate cu prezenta contestaţie şi, de aceea, aceasta va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge excepţia de nelegalitate a Hotărârii nr. 644 din 07 iunie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ca inadmisibilă.

Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii f. n. din 14 iulie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 decembrie 2016.