Revision dismissed; integrity report conflict-of-interest finding left intact.

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 22 noiembrie 2011, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Integritate anularea Raportului de 119088/G./ii din 07.11.2011 întocmit de către pârâtă şi Ministerul de Justiţie.

Prin sentinţa nr. 211 din 30 octombrie 2012 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis contestaţia formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi s-a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x din 07.11.2011 întocmit de pârâta A.N.I.

Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeincie.

Prin Decizia nr. 947 din 14 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 211 din 30 octombrie 2012 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi a modificat sentinţa recurată, în sensul că a respins acţiunea formulată de reclamantul A., ca nefondată.

Prin cererea formulată la data de 19 aprilie 2017 A. a solicitat revizuirea acestei decizii pentru motivele prevăzute de art. 322 pct. 2 C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire, s-a arătat că prin prisma prevederilor legale aplicabile în speţă, a capetelor de cerere formulate în recurs, a dispozitivului sentinţei instanţei de fond, Decizia nr. 947 din 14 martie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a dispus admiterea recursului ANI şi modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii formulate, justifică solicitarea revizuirii întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ.

Consideră revizuentul că, reanalizând faptele în cadrul revizuirii, se impune şi analiza incidenţei/neincidenţei Deciziei CCR nr. 81 din 27 februarie 2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 136 din 14 martie 2013.

Se menţionează că atât timp cât predictibilitatea legislaţiei în materia conflictului de interese nu este asigurată şi garantată, legea nefiind clară, nici sancţiunea nu poate fi aplicată, întrucât conduita celui faţă de care se aplică nu poate fi raportată la texte legale neclare.

Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire

În condiţiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Admisibilitatea revizuirii se apreciază sub următoarele aspecte:

- hotărârea atacată este cel puţin definitivă, - prin hotărâre s-a cercetat fondul cauzei, - criticile formulate se încadrează în motivele limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că cererea de revizuire formulată în cauza de faţă priveşte decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 947 din 14.03.2017, decizie irevocabilă, prin această din urmă decizie s-a cercetat fondul cauzei, s-a admis recursul, s-a modificat sentinţa recurată conform dispozitivului acesteia.

În ceea ce priveşte criticile formulate, acestea se pot încadra în prevederile art. 322 pct. 2 C. proc. civ. urmând ca analizând pe fond fiecare motiv invocat să se dezlege dacă cererea de revizuire este fondată.

Prin urmare, se va respinge excepţia inadmisibilităţii.

Cererea de revizuire este întemeiată în drept pe prevederile art. 322 pct. 2 C. proc. civ. - "dacă instanţa s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut".

Motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut şi reprezintă o consecinţă a nesocotirii principiului disponibilităţii, în virtutea căruia reclamantul este acela care stabileşte limitele judecăţii, prin obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv pretenţia concret formulată.

Prin sintagma "lucru cerut" trebuie să se înţeleagă numai acele cereri care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia, au stabilit obiectul dedus judecăţii.

Ceea ce caracterizează aceste cereri şi le delimitează de alte cereri pe care le pot formula părţile în cadrul litigiului este faptul că, prin pronunţarea asupra lor, instanţa pune capăt litigiului, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă.

În soluţionarea recursului, instanţa a avut în vedere cererea formulată de către ANI, de a reanaliza modul de aplicare şi de interpretare a normelor legale incidente, adică lucru cerut, prin care s-a fixat cadrul litigiului, au fost determinate limitele acestuia şi s-a stabilit obiectul pricinii.

Aspectele învederate de către revizuent în cererea sa nu pot fi încadrate în motivul de revizuire indicat, neputând fi vorba despre faptul că instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori a dat mai mult decât s-a cerut.

Faptul că sentinţa Curţii de Apel Târgu Mureş a fost casată, dându-se câştig de cauză Agenţiei Naţionale de Integritate nu reprezintă o expresie a faptului că instanţa a dat mai mult decât s-a cerut prin pronunţarea deciziei din recurs.

Susţinerea revizuientului cu privire la acest aspect este şi nefondată, întrucât nu se poate solicita revizuirea unei decizii definitive pronunţate cu privire la acţiunea formulată de către reclamant în care completul a folosit sintagma "respinge acţiunea", şi nu "respinge contestaţia", cu motivarea faptului că există o legislaţie expresă în care se prevede faptul că rapoartele de evaluare ale ANI sunt supuse controlului judecătoresc prin contestarea lor în instanţă, având în vedere faptul că acelaşi act normativ menţionează că aceste contestaţii urmează regulile contenciosului administrativ, pe de o parte, iar, pe de altă parte, având în vedere faptul că şi contestaţia împotriva unui raport de evaluare ANI este cu certitudine o acţiune litigioasă, la care s-a făcut referire şi în Decizia din recurs.

Netemeinicia prezentei cereri de revizuire este susţinută şi de faptul că, prin formularea sa, autorul doreşte o rejudecare a situaţiei de fapt, reiterând aspecte care ţin de modul de aplicare a cadrului legal care reglementează situaţia de conflict de interese în cazul parlamentarilor, considerând în continuae faptul că nu îi sunt aplicabile textele legale reţinute de instanţa de recurs.

Prin invocarea reţinerii greşite de către instanţa de recurs a unei decizii constituţionale, nu se poate considera în sensul în care completul a avut în vedere norme inaplicabile situaţiei, cu atât mai mult că s-ar fi pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut.

Pe de altă parte, invocarea deciziei constituţionale s-a făcut cu titlu exemplificativ, de susţinere a considerentelor instanţei, şi nu în sensul în care recursul a fost soluţionat strict în considerarea acestei decizii.

Prin urmare, toate aspectele invocate de revizuent în prezenta cerere au fost anterior supuse analizei instanţei de recurs.

Pentru considerentele anterior expuse, instanţa va respinge cererea de revizuire ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia inadmisibilităţii.

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 947 din 14 martie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 octombrie 2017.