CNSAS's Securitate-collaborator declaration upheld; professor's appeal on Radio Free Europe report rejected.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2/2015 la data de 14.04.2015, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se aprecieze asupra calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1823 din 22 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul A. şi a fost constatată existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în privinţa pârâtului.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii instanţei de fond a formulat recurs pârâtul A., invocând ca temei al cererii de recurs motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurentul-pârât a solicitat admiterea recursului şi casarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantul CNSAS.

Prin cererea de recurs s-a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii în constatare promovată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi excepţia lipsei calităţii pasive a recurentului-pârât A.

Recurentul susţine că intimatul nu a făcut dovada deţinerii titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 în persoana sa, arătând că nu deţine un titlu care să-i ateste această calitate. Din acest motiv susţine că nu poate deţine calitatea de pârât în cauza dedusă judecăţii.

Recurentul arată că a semnat un angajament olograf la data de 7 aprilie 1984 prin care s-a angajat să sprijine organele Ministerului de Interne în depistarea acelor persoane care prin activiatea lor ar încerca să aducă prejudicii securităţii statului ori ar încălca legile, ceea ce reprezintă în fapt o obligaţie legală a oricărui cetăţean, indiferent de regimul existent. A arătat că nu a avut intenţia ca relatările sale să producă urmări de natură politică asupra nimănui, nici încălcarea dreptului la viaţa privată ori îngrădirea unor drepturi cetăţeneşti recunoscute în acea epocă.

Recurentul susţine că singura notă informativă cuprinde referiri la faptul că profesorul B. ascultă postul de radio Europa Liberă împreună cu un vecin, făcând comparaţie între cele transmise la aparat şi situaţia concretă din ţară, lucru pe care acesta l-a făcut şi în sala de curs. Se arată că acele activităţi nu sunt de natură a indica denunţarea unei atitudini potrivnice regimului şi nu se poate susţine cu temei că informaţiile furnizate ar fi vizat îngrădirea drepturilor fundamentale ale omului, neputându-se prezuma de plano că respectivul conţinut al emisiunii radio era contra regimului, pentru simplul motiv că profilul postului de radio arătat era generic împotriva regimului de la acea vreme.

4. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea depusă la dosarul de recurs, intimatul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat, în principal, respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii şi a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, iar, în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

II. Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 24.02.2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 29.06.2017 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2. Cu privire la fondul recursului

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

În conformitate cu prevederile art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii "Pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetăţean roman, cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii: persoanele care deţin titlul de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989".

Înalta Curte constată că recurentul-pârât se află în una dintre situaţiile menţionate de lege care impuneau verificarea calităţii de lucrător ori colaborator al Securităţii, neavând relevanţă faptul că recurentul nu a solicitat preschimbarea certificatului de revoluţionar pe care îl deţine, textul de lege mai sus arătat nefăcând această distincţie.

Pentru aceste considerente, critica recurentului privind nelegala sesizare a CNSAS nu este întemeiată, întrucât cercetarea s-a făcut la cererea SSPR, în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în temeiul art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 24/2008.

Nici critica privind lipsa calităţii procesuale pasive a recurentului-pârât nu poate fi reţinută de instanţa de control judiciar, întrucât există o identitate între persoana cercetată sub aspectul deţinerii calităţii de colaborator al Securităţii şi persoana chemată în judecată pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.

Nici pe fondul cauzei criticile formulate de recurent nu pot fi primite de instanţa de control judiciar, care reţine corecta aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei de către instanţa de fond, motiv pentru care sentinţa pronunţată va fi menţinută ca legală şi, pe cale de consecinţă, recursul formulat va fi respins ca nefondat.

Analizând nota informativă existentă la dosar, Înalta Curte reţine că informaţiile furnizate de recurent se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, fiind apte să îngrădească drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Potrivit art. 2 lit. b) teza I din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, prin colaborator al Securităţii se înţelege "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului."

Înalta Curte constată că voinţa legiuitorului a fost în sensul de a pune pe acelaşi plan, sub aspect probator, notele şi informaţiile scrise de informatori cu consemnările lucrătorilor Securităţii, toate aceste documente bucurându-se de prezumţia relativă de veridicitate. Însă, pentru a se produce efectul urmărit de reclamant, consemnările cuprinse în notă trebuie să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist săvârşite de persoane determinate sau cel puţin determinabile.

Instanţa de control judiciar reţine, în deplin acord cu cele reţinute de prima instanţă sesizată, faptul că prima condiţie, care se referă la furnizarea unor informaţii prin care se denunţau activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist este îndeplinită, întrucât în nota informativă aflată la dosar se face referire la ascultarea emisiunilor postului Europa Liberă, post de radio care era interzis de regimul comunist.

De altfel, ascultarea acestui post reprezenta un act de sfidare al regimului vremii şi reprezenta o atitudine potrivnică regimului comunist, care considera că această atitudine este expresia contestării condiţiilor de viaţă oferite de regimul politic.

Reţine instanţa de control judiciar că este îndeplinită în speţă şi cea de-a doua condiţie prevăzută de textul de lege menţionat, aceea ca informaţiile să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, întrucât, prin furnizarea informaţiilor, pârâtul a conştientizat că asupra persoanelor vizate de informaţiile respective pot fi luate măsuri de urmărire şi verificare, prin care se încalcă dreptul la viaţă privată şi a vizat această consecinţă.

Ca atare, informaţiile furnizate de recurentul-pârât au vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi de art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Nici critica privind furnizarea doar a unei note cu privire la aspectul reţinut nu poate fi acceptat de instanţa de control judiciar, întrucât dispoziţiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 nu cer furnizarea unor pluralităţi de informaţii, fiind astfel suficientă furnizarea uneia singure, dar care să întrunească cele două condiţii ale textului invocat, respectiv informaţiile furnizate să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar şi să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, condiţii îndeplinite în cauză.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 488 din Noul C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 1823 din 22 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 octombrie 2017.