Loss of current interest in administrative suspension of public-sector competition effects due to prior merits judgment

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educatiei şi Cercetarii Ştiintifice, a solicitat suspendarea efectelor concursului organizat de pârât, la data de 17.03.2015, pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general la nivelul fiecărui judeţ. În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile. art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, raportat la obiectul cererii care nu poate viza decât un act administrativ şi excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii, faţă de emiterea Ordinului MECS nr. 3623 din 03 aprilie 2015 privind numirea domnului profesor B. în funcţia de inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 125 din 25 mai 2015, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei de interes, ca neîntemeiată şi a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetarii Ştiintifice, cu consecinţa respingerii, ca inadmisibilă a cererii.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta A. solicitând casarea acesteia, cu trimitere spre rejudecare, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În esenţă, a susţinut că instanţa a respins în mod greşit cererea ca inadmisibilă, ignorând prevederile art. 8 teza a II-a din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi persoana vătămată într-un drept sau interes legitim prin refuzul de efectuare a unei operaţiuni administrative.

4. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea depusă la dosarul de recurs, intimatul Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a solicitat menţinerea soluţiei pronunţate de instanţa de fond ca legală, apreciind ca nefondate criticile aduse acestei hotărâri prin motivele de recurs formulate. Se arată că în mod corect a fost respinsă cererea de suspendare ca inadmisibilă, întrucât reclamanta nu solicită suspendarea unui act administrativ unilateral, ci suspendarea unor consecinţe/fapte juridice, respectiv "efecte concurs".

II. Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 24.03.2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 15.06.2017 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2. Cu privire la fondul recursului

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că excepţia lipsei de interes a reclamantei, în susţinerea cererii de recurs, este întemeiată, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

În conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:

"În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond."

Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, numai până la data pronunţării instanţei de fond. Raţiunea acestei limitări este evidentă, constând în aceea că, prin pronunţarea unei soluţii cu privire la fondul cauzei, fie se constată legalitatea actului administrativ şi, deci, punerea în executare devine imperativ necesară, fie se constată nelegalitatea actului şi se dispune desfiinţarea acestuia, iar suspendarea executării nu se mai impune, rămânând fără obiect.

În speţă, obiectul acţiunii reclamantei îl constituie suspendarea executării efectelor concursului organizat de pârât, la data de 17.03.2015, pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general la nivelul fiecărui judeţ.

În dreptul procesual civil interesul de a promova o acţiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia, iar interesul trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut şi actual", aşa cum prevăd dispoziţiile art. 33 C. proc. civ.

Aşa cum rezultă din informaţiile furnizate de sistemul Ecris, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 190 din 5.10.2015, pronunţată în dosar nr. x/2015, a soluţionat fondul cauzei, respingând acţiunea în anulare, obiect al cererii de suspendare în cauza de faţă.

Cererea dedusă judecăţii în dosarul de faţă este întemeiată pe dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în temeiul cărora suspendarea executării poate fi dispusă până la pronunţarea instanţei de fond.

În cauză, folosul practic urmărit de recurenta-reclamantă prin promovarea prezentului recurs rezidă, finalmente, în admiterea cererii de suspendare a executării formulată în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Însă, recurenta-reclamantă nu mai justifică un interes în susţinerea recursului, întrucât interesul urmărit nu este unul actual, de vreme ce instanţa de fond, respectiv Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a pronunţat în dosar nr. x/2015 prin sentinţa nr. 190 din 5.10.2015, iar măsura reglementată de art. 14 din Legea nr. 554/2004 poate fi dispusă şi este aptă să producă efecte juridice numai până la pronunţarea instanţei de fond.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca fiind lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 125 din 25 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 octombrie 2017.