Tax assessment annulment appeal nullified for unpaid stamp duty and lack of cassation grounds
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant’s appeal, leaving the first-instance judgment dismissing the taxpayer’s claim in force. The dispute arose from a tax assessment where the taxpayer sought to annul an administrative decision, challenging the lower court’s rejection of their claim on the grounds of late filing due to the delayed communication of the tax inspection minutes. The Court determined the appeal was null for two decisive reasons: first, the appellant failed to pay the mandatory 100 RON stamp duty required for appeals based on procedural or substantive errors, despite prior notices and without applying for legal aid; second, the appeal document merely repeated arguments from the initial claim without raising specific grounds for cassation as required by law. Consequently, the Court applied the statutory nullity sanctions for non-payment of judicial fees and failure to meet formal requirements for cassation appeals.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 486 alin. (2) C. proc. civ, art. 486 alin. (3) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ; Tax assessment annulment appeal nullified for unpaid stamp duty and lack of cassation grounds: The dispute arose from a tax assessment where the taxpayer sought to annul an administrative decision, challenging the lower court’s rejection of their claim on the grounds of late filing due to the delayed communication of the tax inspection minutes. The Court determined the appeal was null for two decisive reasons: first, the appellant failed to pay the mandatory 100 RON stamp duty required for appeals based on procedural or substantive errors, despite prior notices and without applying for legal aid; second, the appeal document merely repeated arguments from the initial claim without raising specific grounds for cassation as required by law. Consequently, the Court applied the statutory nullity sanctions for non-payment of judicial fees and failure to meet formal requirements for cassation appeals.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited as the primary procedural basis for annulling the appeal due to the non-payment of the required stamp duty.
Cited as the procedural rule governing the Court's decision to annul the appeal based on the filter report.
Full text
Asupra admisibilităţii în principiu a recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 30 iulie 2014, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, a solicitat anularea Deciziei nr. 7485 emisă de pârâtă la data de 07 iulie 2014.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 43 din data de 10 martie 2015, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, ca nefondată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva Sentinţei civile nr. 43 din 10 martie 2015, a formulat recurs reclamantul A., criticând ca nelegală şi netemeinică hotărârea atacată, fondându-şi recursul pe prevederile art. 485 şi urm. C. proc. civ.
În susţinerea recursului se arată că instanţa de fond a greşit când a apreciat ca fiind tardivă acţiunea, întrucât reclamantul a contestat în termen decizia emisă de intimata-pârâtă, procesul-verbal de inspecţie fiscală fiindu-i comunicat la data de 14 octombrie 2013, la 5 ani după întocmire.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 17 iulie 2015, intimata-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
5. Procedura de soluţionare a recursului
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 05 aprilie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.
Părţile nu au depus la dosarul cauzei un punct de vedere asupra raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate condiţiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:
În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON, dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 C. proc. civ.
Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ. la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.
Înalta Curte constată că recurentul-reclamant A. nu a respectat obligaţia legală a achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, deşi această obligaţie i-a fost adusă la cunoştinţă atât prin adresa comunicată la data de 26 iunie 2015, cât şi prin comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului la data de 05 mai 2017.
Totodată, se reţine că cauză nu s-a formulat, de către recurentul-reclamant, o cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru şi nicio cerere de acordare a ajutorului public judiciar, potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 51/2008.
Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului.
Pe de altă parte, instanţa de control judiciar, analizând cererea de recurs, constată că aceasta se limitează la reluarea argumentelor expuse în cuprinsul cererii de chemare în judecată, necuprinzând critici de nelegalitate privind sentinţa atacată, care să permită încadrarea într-unul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. În consecinţă, recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 488 alin. (1) C. proc. civ., fiind incidentă sancţiunea nulităţii recursului, conform art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) şi art. 493 alin. (5) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea recursului declarat de reclamantul A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 43 din 10 martie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 octombrie 2017.
Procesat de GGC - CT