Annulment of ministry compensation refusal for Natura 2000 timber restrictions due to failure to address merits and mandatory reasoning defects

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acţiunii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Asociaţia A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice prin Departamentul Ape Păduri şi Piscicultură, a solicitat anularea Adresei nr. 15542/EGE din 17.04.2014 raportat la anul 2011 ca fiind netemeinica şi nelegala, emisa cu exces de putere, prin care Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice prin Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura le-a comunicat refuzul/avizul negativ la solicitările susmenţionate, cu privire la avizarea şi acordarea despăgubirilor şi dobânzilor aferente anului 2011, cu consecinţa obligării pârâtei: la plata sumei de 131.752,20 RON reprezentând contravaloarea produselor de masa lemnoasa pe care nu le-a putut recolta în calitate de proprietar pentru suprafaţa de pădure de 608,90 ha, situata în zona de conservare totala Sitului Natura 2000 Someşul Rece în zona/tipul funcţional T2, terenuri forestiere administrate în totalitate de Ocolul Silvic Someşul Rece pe întreg anul 2011, cu titlu de compensaţii/despăgubiri datorita funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restricţii în recoltarea de masa lemnoasa, aferente anului 2011; la plata dobânzilor calculate asupra debitului principal in cuantum de 131.752,20 RON începând cel puţin cu data de 17.04.2014- data la care creanţa a devenit exigibila, respectiv data la care MMSC prin Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura a refuzat nejustificat, cu exces de putere, sa dispună plata compensaţiilor cuvenite; cu cheltuieli de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 266 din data de 23 iunie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

A fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia A., în cauza privind şi pe pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice prin Departamentul Ape Păduri şi Piscicultură, având ca obiect anulare act administrativ fiscal.

3. Recursul

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta Asociaţia A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

A solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., apreciind că instanţa a soluţionat procesul fără a intra în judecarea fondului.

Cu privire la admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocată de paratul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) s-a arătat că instanţa de fond a reţinut în considerentele sentinţei ca Asociaţia a formulat acţiunea doar împotriva paratului MMSC, în condiţiile în care adresa nr. x/EGE din 17.04.2014 a cărei anulare a solicitat-o cu consecinţele celorlalte petite a fost emisa de către paratul Departamentul Ape Păduri şi Piscicultură (DAPP).

Astfel, în cauza dedusa judecaţii Asociaţia nu a reclamat în justificarea calităţii procesuale pasive a MMSC drepturi ce deriva dintr-un raport direct, ci a solicitat obligarea paratului MMSC sa prevadă şi sa aloce fondurile necesare pentru plata drepturilor reclamate.

În acest sens s-au invocat de către recurentă dispoziţiile art. 20, art. 6 coroborat cu art. 34 alin. (1) din Legea nr. 500/2001, art. 53 şi urm. din Legea nr. 90/2001, privind atribuţiile MMSC de ordonator principal de credite, arătându-se că MMSC este autoritatea publică centrală, emitentă a Adresei nr. 35139 din 26 august 2013 prin care se precizează că "cele 9 Inspectorate Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare nu au cum sa efectueze plăţile privind compensaţiile/despăgubirile către proprietari..." şi este, totodată, autoritatea care a dispus, practic, organelor teritoriale aflate in subordinea sa, ITRSV-urilor sa nu întocmească deconturi şi sa nu avizeze la plată compensaţiile cuvenite proprietarilor de terenuri forestiere.

S-a mai arătat că, în raport de prevederile art. 3 alin. (2) din O.U.G. nr. 96/2012, modificat prin art. 3 din Legea nr. 71/2013, rezida fara echivoc faptul ca paratul DAPP este un ordonator secundar de credite, iar in conformitate cu prevederile art. 97 din Legea nr. 46/2008, fondurile necesare pentru acordarea despăgubirilor care se cuvin reclamantei sunt asigurate in totalitate prin bugetul MMSC şi nu prin bugetul DAPP.

Cu privire la respingerea acţiunii formulate şi fata de paratul Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultura s-a învederat faptul ca instanţa de fond a inculcat dreptul la apărare al reclamantei, întrucât la termenul din data de 16.06.2014 a fost pusa in discuţia părţilor doar excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratului MMSC, instanţa soluţionând fondul cauzei fără a da cuvântul părţilor pe acest aspect şi fara a da posibilitatea reclamantei sa formuleze sau sa administreze probe in dovedirea pretenţiilor.

Astfel, instanţa de fond i-a produs Asociaţiei o încălcare a dreptului la apărare, garantat de art. 24 din Constituţia României, hotărârea pronunţată în aceste condiţii fiind nulă, devenind astfel incidente dispoziţiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ.

În fine, s-a apreciat că instanţa de fond nu a motivat hotărârea adoptată, obligaţie prevăzută de dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., aceasta făcând doar o referire generică la susţinerile părţilor, nereţinând şi susţinerile paratului DAPP, care la data de 06.06.2014 a depus note de şedinţa cu privire la acţiunea formulata de Asociaţie, in considerentele sentinţei, neregăsindu-se astfel motivaţia de fapt şi de drept care a format convingerea instanţei de a ajunge la soluţia adoptată.

În drept, cererea de recurs s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 483 şi urm. C. proc. civ.

4. Apărările intimaţilor

Prin întâmpinarea depusă la dosar la filele 18-20 intimatul - pârât Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei recurate.

În motivarea întâmpinării, s-a arătat, în esenţă că instanţa de fond, în baza a probatoriului administrat în cauză a reţinut în mod just lipsa calităţii procesuale pasive a Ministerului, întrucât acţiunea a fost formulată dosar împotriva MMSC, iar adresa a cărei anulare se solicită a fost emisă de către Departamentul pentru Ape Păduri şi Piscicultură.

În acest sens, s-au invocat de către intimat prevederile art. 3 alin. (2) din O.U.G. nr. 96/2012 modificat prin pct. 3 din Legea nr. 71/2013, art. 1 alin. (1), art. 6 alin. (2), (3) şi (4) din H.G. 428/2013 cu privire la organizarea Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în cadrul MMSC, care îndeplineşte funcţia de autoritate publică centrală în domeniile apă, păduri şi piscicultură.

În drept, întâmpinarea s-a întemeiat pe dispoziţiile legale sus-menţionate, precum şi pe dispoziţiile C. proc. civ. şi orice alt act normativ incident în cauză.

5. Procedura în faţa instanţei de recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 9 noiembrie 2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 21 ianuarie 2016 s-a admis în principiu recursul declarat de reclamanta Asociaţia A. împotriva sentinţei nr. 266 din 23 iunie 2014 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Prin încheierea din data de 31 mai 2016 s-a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatându-se că niciuna dintre părţi nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu a cerut în scris judecarea în lipsă, cauza fiind repusă pe rol la cererea recurentei - reclamante.

6. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în întâmpinarea reclamantei intimate la motivele de recurs şi raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, Înalta Curte reţine că sunt incidente în cauză motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ., în considerarea celor în continuare arătate.

6.1 Argumentele de fapt relevante

Reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat anularea Adresei nr. 15542/EGE din 17.04.2014 raportat la anul 2011 emisă de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice prin Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura prin care i-a fost comunicat refuzul/avizul negativ la solicitările cu privire la avizarea şi acordarea despăgubirilor şi dobânzilor aferente anului 2011, cu consecinţa obligării pârâtei: la plata sumei de 131.752,20 RON reprezentând contravaloarea produselor de masa lemnoasa pe care nu le-a putut recolta în calitate de proprietar pentru suprafaţa de pădure de 608,90 ha, situata în zona de conservare totala Sitului Natura 2000 Someşul Rece în zona/tipul funcţional T2, terenuri forestiere administrate în totalitate de Ocolul Silvic Someşul Rece pe întreg anul 2011, cu titlu de compensaţii/despăgubiri datorita funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restricţii în recoltarea de masa lemnoasa, aferente anului 2011; la plata dobânzilor calculate asupra debitului principal in cuantum de 131.752,20 RON începând cel puţin cu data de 17.04.2014, data la care creanţa a devenit exigibila, respectiv data la care MMSC prin Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura a refuzat nejustificat, cu exces de putere, sa dispună plata compensaţiilor cuvenite.

Potrivit dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., republicat "(1) Hotărârea va cuprinde:/…/b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor;".

Motivarea hotărârii judecătoreşti, care trebuie realizată într-o manieră clară şi coerentă, este indispensabilă pentru exercitarea controlului judiciar de către instanţa ierarhic superioară şi constituie o garanţie împotriva arbitrariului pentru părţile în proces, întrucât le furnizează dovada că solicitările şi mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de judecător.

Respectarea acestei dispoziţii procedurale, cu valoare de principiu, se circumscrie obligaţiei ce revine instanţei de a garanta părţilor exerciţiul efectiv al dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În acest sens, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că dreptul la un proces echitabil implică în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la "un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa" (Cauza Albina împotriva României, Cauza Gheorghe împotriva României).

Or, în cauza dedusă judecăţii, se constată că instanţa de fond s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, respingând în tot acţiunea, fără a se pronunţa şi cu privire la pretenţiile reclamantei formulate în contradictoriu cu pârâtul Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultura.

Procedând astfel, instanţa de fond a pronunţat o soluţie greşită, întrucât nu a cercetat legalitatea şi temeinicia cererii formulată de către reclamantă, nu a indicat raţionamentele care i-au fundamentat convingerea şi pe baza cărora a respins acţiunea reclamantei, punând instanţa de recurs în situaţia de a nu putea exercita un control judiciar efectiv.

O asemenea modalitate de abordare a motivării unei sentinţe echivalează cu necercetarea fondului cauzei, ceea ce impune trimiterea cauzei spre rejudecare.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază că este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., republicat, împrejurare în raport de care, nu se mai impune analizarea celorlalte critici formulate de recurentă în cadrul motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., republicat, acestea urmând a fi examinate de către prima instanţă, cu ocazia rejudecării cauzei.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 teza I din C. proc. civ., republicat Înalta Curte va dispune admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Asociaţia A. împotriva sentinţei nr. 266 din 23 iunie 2014 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 1 noiembrie 2016.