Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2757/2016 AI generated

Insufficiency of administrative sanction reasoning regarding prior inspection period and unaddressed illegality grounds necessitating remand

Case Number Decizia nr. 2757/2016
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the appeal filed by the Authority for Financial Supervision (ASF), set aside the lower court’s judgment that had annulled the administrative sanction, and remanded the case to the same court for re-judgment, leaving the original sanctions suspended pending the new review. The dispute concerned an administrative penalty of written warning imposed on an insurance company for violating regulatory deadlines and documentation requirements in the handling of policyholder complaints and claims, specifically failing to submit complete files and responding late to supervisory requests. The appellate court had previously annulled the decision solely on the grounds that the control reports lacked a precise description of the violations and failed to prove that the disputed period did not overlap with a prior administrative inspection; however, the ICCJ found this reasoning flawed because the evidence clearly demonstrated that the 22 specific petitions analyzed were resolved in September 2013–February 2014, a period strictly subsequent to the previous inspection. Consequently, the ICCJ held that the lower court erred in fact and omitted to address other grounds of illegality invoked by the claimant, constituting a failure to examine the merits of the case, which necessitated remanding to ensure the double degree of jurisdiction based on Article 496(2) of the Civil Procedure Code in conjunction with Article 20(3) of Law No. 554/2004.

Legislator headnote

AI generated

art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000, art. 496 alin. (2) C. proc. civ, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; Insufficiency of administrative sanction reasoning regarding prior inspection period and unaddressed illegality grounds necessitating remand: The dispute concerned an administrative penalty of written warning imposed on an insurance company for violating regulatory deadlines and documentation requirements in the handling of policyholder complaints and claims, specifically failing to submit complete files and responding late to supervisory requests. The appellate court had previously annulled the decision solely on the grounds that the control reports lacked a precise description of the violations and failed to prove that the disputed period did not overlap with a prior administrative inspection; however, the ICCJ found this reasoning flawed because the evidence clearly demonstrated that the 22 specific petitions analyzed were resolved in September 2013–February 2014, a period strictly subsequent to the previous inspection. Consequently, the ICCJ held that the lower court erred in fact and omitted to address other grounds of illegality invoked by the claimant, constituting a failure to examine the merits of the case, which necessitated remanding to ensure the double degree of jurisdiction based on Article 496(2) of the Civil Procedure Code in conjunction with Article 20(3) of Law No. 554/2004.

Keywords

AI generated
administrative sanction prior administrative complaint insurance supervision grounds of jurisdiction administrative authority review period

Cited Legislation

AI generated
art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000
Prin decizia 692 din 01 iulie 2014 reclamantul a fost sancţionat cu avertisment scris reţinându-se incidenţa prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000.
art. 496 alin. (2) C. proc. civ
Main ground for admitting the appeal and setting aside the lower court's judgment to remand the case for re-judgment.
art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004
Procedural rule establishing the specific grounds for cassation in administrative and fiscal cases that justified the remand.

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 alin. (2) C. proc. civ.

Main ground for admitting the appeal and setting aside the lower court's judgment to remand the case for re-judgment.

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004

Procedural rule establishing the specific grounds for cassation in administrative and fiscal cases that justified the remand.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea formulată reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, anularea Deciziei nr. 692 din 01 iulie 2014 emisă de Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 3222 din 25 noiembrie 2014 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară şi a anulat decizia 692 din 01 iulie 2014.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. 3222 din 25 noiembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară a declarat recurs.

Recurenta şi-a întemeiat prezenta cale de atac pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se susţine că instanţa de fond a arătat că "... nici decizia nici procesul-verbal care a stat la baza emiterii actului nu conţin o descriere corespunzătoare a faptei... în niciunul dintre acte nu sunt indicate petiţiile sau reclamările care au fost avute în vedere de organul administrativ...".

Referitor la acest aspect se arătă că, în urma adresei nr. x din 17 februarie 2014 formulată de echipa de control prin care s-a solicitat "Registrul unic de petiţii la 17.02.2014", asigurătorul a comunicat Anexa CD care face parte integrantă din PV de control înregistrat la A.S.F. cu nr. P-DC/762 din 19 martie 2014 şi la asigurător cu nr. 11907 din 19 martie 2014, astfel cum rezultă din ultima filă a acestuia, care a fost depus odată cu întâmpinarea.

Anexa CD conţine un document creat de asigurător în format Excel denumit "REGISTRU UNIC PETIŢII 01.08.2013 - 14.02.2014". Astfel cum rezultă din proprietăţile acestui document, a fost creat la data de 17.02.2014, în aceeaşi zi în care a fost formulată solicitarea echipei de control a A.S.F.

Dintre petiţiile înregistrate în documentul Excel transmis de asigurător au fost selectate prin sondaj 22, astfel cum se menţionează în adresa înregistrată la Societatea B. S.A. cu nr. 6827 din 18 februarie 2014 (pct. 3). Din analiza acestora au rezultat constatările menţionate în decizia de sancţionare.

Cele 22 de petiţii au fost identificate în adresa din 18 februarie 2014 în funcţie de nr. de înregistrare din Registrul unic de petiţii, respectiv 395, 397, 399, 489, 748, 1233, 1969, 1978, 2147, 2156, 2225, 2266, 277, 2281, 2309, 2312, 2349, 2352, 2369, 2370, 2421, 2998

Recurenta mai precizează că a fost depus, în format letric, un extras din Registrul unic de petiţii, anexă integrantă din PV de control, aflat la dosarul cauzei pe suport CD, cuprinzând cele 22 de poziţii menţionate.

Prin urmare, în cuprinsul actelor de control sunt indicate petiţiile care au fost verificate de echipa de control.

În motivarea sentinţei civile nr. 3222 din 25 noiembrie 2014 instanţa a mai arătat că "... în procesul-verbal din data de 18.03.2014 se face vorbire de o analiză a unui număr de 22 reclamaţii coroborat cu datele din fişierul «registrul unic de petiţii 01.01.2013 - 14.02.2014». Or este evident că o mare parte din intervalul 01.01.2013 - 14.02 2014 a făcut obiectul controlului anterior finalizat prin decizia nr. 659/2013".

Recurenta mai arată că, din analiza punctuală a celor 22 de petiţii, se poate observa că acestea au fost soluţionate de asigurător în perioada septembrie 2013 - februarie 2014, deci ulterior perioadei avute în vedere în primul control efectuat, respectiv 31.12.2012-30.04.2013.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului susţinând că motivele invocate nu pot fi încadrate în cele prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 din Noul C. proc. civ.

5. Procedura derulată în recurs

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea de şedinţă din data de 9 martie 2016, recursul a fost admis în principiu.

6. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa de recurs a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Prin decizia 692 din 01 iulie 2014 reclamantul a fost sancţionat cu avertisment scris reţinându-se incidenţa prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000.

S-a reţinut prin decizie următoarele:

"1. Au fost identificate petiţii transmise prin intermediul autorităţii de supraveghere pentru care nu au fost transmise toate documentele solicitate de autoritate. Au fost încălcate astfel prevederile art. 3 lit. f) din Norma privind procedura de soluţionare a petiţiilor referitoare la activitatea asigurătorilor şi intermediarilor în asigurări, pusă în aplicare prin Ordinul nr. 11/2012, ceea ce constituie contravenţie în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare;

2. În cazul unor petiţii depuse de asiguraţi/păgubiţi la autoritatea de supraveghere nu a fost transmis răspunsul solicitat în termenul stabilit de autoritate, fiind astfel încălcate prevederile art. 3 lit. f) din Normele privind procedura de soluţionare a petiţiilor referitoare la activitatea asigurătorilor şi intermediarilor în asigurări puse în aplicare prin Ordinul C.S.A. nr. 11/2012, ceea ce constituie contravenţie în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare;

3. În cazul unor petiţii primite direct de la asiguraţi/păgubiţi răspunsul către aceştia a fost transmis peste termenul legal, fiind astfel încălcate prevederile art. 3 lit. e) din Normele privind procedura de soluţionare a petiţiilor referitoare la activitatea asigurătorilor şi intermediarilor în asigurări puse în aplicare prin Ordinul C.S.A. nr. 11/2012, ceea ce constituie contravenţie în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare;"

La baza deciziei a stat procesul-verbal din data de 18.03.2014 prin care s-a reţinut că:

"Din analiza unui număr de 22 de reclamaţii puse la dispoziţie de către B. S.A., ca urmare a solicitării echipei de control, coroborat cu datele din fişierul "Registrul unic de petiţii 01.01.2013-14.02.2014" prezentat de societate în cadrul controlului şi cu documentaţiile aferente reclamaţiilor transmise ca urmare a solicitărilor ASF, rezultă următoarele:

- în 4 cazuri sunt înregistrate întârzieri cuprinse între 8-16 zile, faţă de termenul legal de 30 de zile în transmiterea răspunsurilor la solicitările directe ale petenţilor;

- în 12 cazuri sunt înregistrate întârzieri cuprinse între 26-46 zile, faţă de termenul legal de maxim 10 zile în transmiterea răspunsurilor la solicitarea ASF, fiind depăşit termenul precizat în mod expres în adresa transmisă de autoritatea noastră;

- în 11 cazuri s-au constatat întârzieri în plata despăgubirilor solicitate pentru dosarele de dauna RCA, petiţiile fiind întemeiate;

- doar în 3 cazuri există proces-verbal întocmit ca urmare a şedinţelor Comitetului de analiză şi soluţionare a reclamaţiilor;

- societatea nu a transmis la ASF copia integrală a dosarelor de daună aferente reclamaţiilor, copia raportului de investigaţii proprii în cazul dosarelor de daună respinse la plată."

Curtea de Apel a admis acţiunea reclamantului având în vedere că actele care au stat la baza emiterii actului administrativ atacat nu conţin o descriere corespunzătoare a faptei, precum şi faptul că societatea condusă de reclamant a mai fost supusă unui control în anul 2013 fiind emisă Decizia nr. 659 din 29.08.2013, astfel că s-a apreciat că nu se poate verifica dacă perioada avută în vedere prin Decizia nr. 692/2014 este ulterioară celei pentru care societatea a fost sancţionată prin Decizia nr. 659/2013.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că, în cuprinsul actelor de control, sunt indicate petiţiile care au fost verificate de echipa de control, iar din analiza celor 22 de petiţii se constată că acestea au fost soluţionate în perioada septembrie 2013-februarie 2014, deci ulterior perioadei avute în vedere în primul control.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod greşit a reţinut că o mare parte din petiţiile analizate au făcut obiectul controlului anterior.

Deşi reclamantul a invocat mai multe aspecte ce vizau nelegalitatea actelor contestate, instanţa de fond s-a limitat la analiza numai a celui ce viza suprapunerea obiectivului de control constând în verificarea modului de soluţionare a reclamaţiilor întocmite în perioada de referinţă, fără a verifica susţinerile acestuia în privinţa celorlalte motive formulate.

Pentru că a analizat numai unul dintre motive şi care a fost apreciat ca nelegal de către instanţa de recurs, urmează să fie trimisă cauza spre rejudecare pentru a fi analizate şi celelalte motive de nelegalitate invocate de reclamant în cererea sa adresată instanţei de fond. Lipsa analizei acestora de către prima instanţă echivalează cu o necercetare a fondului cauzei, iar pentru respectarea dublului grad de jurisdicţie se impune admiterea recursului şi casarea sentinţei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

De aceea, în baza art. 496 alin. (2) C. proc. civ., raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul şi va casa sentinţa recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară împotriva sentinţei civile nr. 3222 din 25 noiembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2016.