Validity of post-examination correction of contest grading grid for public sector recruitment

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea formulată, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii - Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Penitenciarul Poarta Albă, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea actului administrativ cuprinzând rezultatul final al concursului organizat de pârâţi în perioada 27.05.2013-12.06.2013 pentru ocuparea posturilor vacante de şef tură din cadrul Penitenciarului Poarta Alba, cu consecinţa obligării pârâţilor la reluarea probei scrise a concursului menţionat, precum şi cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Totodată, în temeiul dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a solicitat suspendarea executării actului administrativ cuprinzând rezultatul final al concursului organizat de pârâţi în perioada 27.05.2013 - 12.06.2013 pentru ocuparea posturilor vacante de şef tură în cadrul Penitenciarului Poarta Alba până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 18 din 29 ianuarie 2014, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Poarta Albă, pentru lipsă calitate procesuală pasivă şi a admis cererile de intervenţie accesorii formulate de intervenienţii- B., C.

Totodată a respins acţiunea formulată de reclamanta - A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ca nefondată.

Calea de atac exercitată

Împotriva instanţei de fond a declarat recurs reclamanta A..

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susţinut faptul că hotărârea judecătorească contestată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

Recurenta arată că motivarea instanţei a fost justificată de existenţa unei erori strecurate în grila de corectare cu referire la subpunctele de la subiectul nr. 4 neexistând o încălcare flagrantă a unor dispoziţii legale, imperative.

Astfel, recurenta precizează faptul că, după finalizarea probei scrise a concursului, după afişarea grilei de corectare şi după începerea operaţiunilor de corectare a lucrărilor candidaţilor a fost sesizată existenţa unei erori la întocmirea acesteia, în sensul că punctajul total pentru subiectele corect soluţionate ar fi fost de 9,25 la care ar fi trebuit adăugat un punct din oficiu, rezultând astfel nota maximă de 10,25. O asemenea modalitate de stabilire a punctajului maxim ar fi contravenit însă dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Ordinul 2478/C/2010.

În acest context, comisia a hotărât ad-hoc şi arbitral, în prezenţa unor terţe persoane modificarea punctajului aferent subiectului nr. 4 de la 1,50 puncte acordate la 1,25 puncte, întocmind în acest sens un proces-verbal.

Candidaţii au rezolvat subiectele, sub imperiul primei grile care era eronată.

Recurenta mai arată că nu înţelege prin ce algoritm a stabilit comisia modificarea punctelor acordate pentru subiectul 4, considerând, tot arbitrar, că putea fi modificat punctajul pentru oricare dintre subiectele variantei respective.

Astfel, s-a putut favoriza unul sau mai mulţi candidaţi, care ar fi putut rezolva mai bine acel subiect.

Aşadar, această situaţie de fapt a dus la încălcarea unor dispoziţii legale imperative ale legii care reglementează organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante de funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor.

Nulitatea absolută astfel sesizată se raportează la procesul-verbal nr. C2 44879 din 12 iunie 2013 şi implicit, se răsfrânge asupra rezultatelor examenului.

Cauza nulităţii absolute o reprezintă fraudarea legii, prin faptul că la întocmirea unui act juridic, în scopul eludării unor norme legale imperative, sunt uzitate alte norme legale, prin deturnarea acestora din urmă de la scopul care au fost edictate de legiuitor.

Astfel, prin fraudarea legii nu este încălcată litera legii, dar este nesocotit spiritul acesteia.

În opinia recurentei, în speţa de faţă, conform Ordinului 2478/C/2010, nu există nicio prevedere legală care să justifice elaborarea procesului-verbal amintit, pe cale de consecinţă, orice greşeală în desfăşurarea examenului trebuie să ducă automat la anularea acestuia şi nu la întocmirea unor acte nejustificate.

Elementul material constă în procedeul folosit, respectiv afişarea unei grile eronate de corectare care creează o aparenţă de legalitate, ducându-ne cu gândul la o eroare.

Elementul subiectiv rezidă din intenţia de a eluda ori a se sustrage de la aplicarea unei norme legale, respectiv întocmirea acelui proces-verbal.

Aşadar, recurenta consideră că sunt întrunite cumulativ cele patru condiţii necesare pentru existenta cazului de nulitate absolută prin fraudarea legii şi anume: manifestarea de voinţă a părţilor raportului juridic; folosirea unor mijloace ilicite care, în condiţii normale, nu ar fi putut fi utilizate; intenţia părţilor de a frauda normele legale; obţinerea unui rezultat ilicit.

Apărările formulate în cauză

Intimaţii au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura derulată în recurs

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea de şedinţă din data de 23 martie 2016, recursul a fost admis în principiu.

Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimaţilor, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a constatat că, în cauză, motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ. nu este întemeiat, şi că instanţa de fond a făcut, prin sentinţa pronunţată, prin raportare la circumstanţele de fapt ale litigiului, o corectă interpretare şi aplicare a normelor de drept material aplicabile.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin cererea formulată, reclamanta în contradictoriu cu pârâţii - Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Penitenciarul Poarta Albă, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea actului administrativ cuprinzând rezultatul final al concursului organizat de pârâţi în perioada 27.05.2013-12.06.2013 pentru ocuparea posturilor vacante de şef tură din cadrul Penitenciarului Poarta Alba, cu consecinţa obligării pârâţilor la reluarea probei scrise a concursului menţionat.

În temeiul dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a solicitat suspendarea executării actului administrativ cuprinzând rezultatul final al concursului organizat de pârâţi în perioada 27.05.2013 - 12.06.2013 pentru ocuparea posturilor vacante de şef tură în cadrul Penitenciarului Poarta Albă până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.

În şedinţa din 27.11.2013, reclamanta a formulat precizări cu privire la actul contestat, în sensul că înţelege să conteste procesul-verbal nr. C2 44879 din 12 iunie 2013.

Prin aceeaşi încheiere de şedinţă, Curtea de Apel a respins excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a instanţei şi excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocate de pârâta ANP, ca nefondate, a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Penitenciarului Poarta Albă, având în vedere că acesta nu este emitentul actului contestat.

La data de 18.12.2013 s-au depus la dosar, de către B. şi C., cereri de intervenţie în interes alăturat pârâtei Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi în subsidiar Penitenciarului Poarta Albă.

Cererile de intervenţie au fost admise, în principiu, la termenul din 15.01.2014 .

Înalta Curte constată că instanţa de fond, raportat la textele de lege invocate în cuprinsul acţiunii cu referire la Ordinul nr. 2478/C/2010, în mod corect, a apreciat că nu există nici o încălcare a acestora, iar vătămarea recurentei-reclamante într-un drept numai al său nu există şi nu este dovedită.

În conformitate cu prevederile art. 38 din Ordinul nr. 2478/2010:

"(1) Lucrarea scrisă se redactează, sub sancţiunea anulării, numai pe seturile de hârtie asigurate de unitatea organizatoare a concursului. Lucrările şi ciornele se ştampilează şi se secretizează conform indicaţiilor preşedintelui comisiei de concurs; pentru redactarea lucrărilor scrise se va putea folosi numai cerneală sau pix cu mină de culoare albastră."

Potrivit art. 39 alin. (4):

"După corectare şi notare, lucrările scrise se desigilează iar rezultatele se consemnează într-un proces-verbal, care se afişează, separat, pe fiecare unitate şi categorie de post scos la concurs, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute. Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de către preşedintele şi membrii comisiei de concurs."

Instanţa de control judiciar constată că, în cauză, concursul organizat de pârâta-intimată pentru ocuparea posturilor vacante de şef de tură a urmat aceleaşi reguli şi metodologie nu numai pentru cele două posturi vacante de la Penitenciarul Poarta Albă, ci şi pentru posturile vacante de la Penitenciarele Brăila, Focşani, Galaţi, Tichileşti şi Tulcea.

Persoanele care au fost declarate câştigătoare pentru ocuparea posturilor vacante la celelalte penitenciare au fost numite pe noua funcţie, în termen de 30 de zile de la încheierea concursului, în baza dispoziţiilor aceluiaşi ordin.

Aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, grila de corectare a fost întocmită în timpul susţinerii probei scrise şi a fost afişată după finalizarea probei scrise.

Deci, toţi participanţii, inclusiv recurenta-reclamantă şi intervenienţii, nu au cunoscut grila de corectare şi punctajul aferent fiecărui subiect şi subpunct al subiectului.

Fiecare subiect a fost notat cu 1,25 puncte. Varianta 1 de Subiecte totalizează 9 puncte, un punct acordându-se din oficiu.

Ca atare, în procesul-verbal nr. C2 43518/05.06.2013 întocmit de Comisie la ora 9,00, se arată că, sesizându-se eroarea materială în urma redactării grilei de corectare, s-a procedat la îndreptarea acesteia în sensul că (eroarea regăsindu-se la subiectul 4) punctajul total rămâne tot 1,25 (la fel ca la celelalte subiecte), cele 6 subpuncte fiind notate cu 0,20, respectiv subpunctul c cu 0,25.

Procesul-verbal sus menţionat arată:

"comisia de concurs are în vedere la corectarea lucrărilor, pentru fiecare dintre aceştia, aplicarea punctajului de mai sus".

Imediat, acest proces-verbal a fost afişat, astfel încât nu a fost încălcată nici o dispoziţie legală, acestea prevăzând că grila de corectare se afişează după finalizarea probei scrise.

Prin adresa nr. C2 46330 din 20 iunie 2013, comisia de corectare arată că "înainte de începerea corectării primei lucrări, membrii comisiei au procedat la reverificarea grilei de corectare, ocazie cu care s-a constatat că în grila de corectare a survenit o eroare materială, cu ocazia redactării (...). Eroarea a fost îndreptată înainte de începerea corectării primei lucrări".

Înalta Curte constată că în condiţiile în care grila de corectare a fost îndreptată în modalitatea de mai sus, înainte de corectarea primei lucrări, iar toate lucrările erau sigilate nu există nici o vătămare a recurentei-reclamante. Membrii comisiei nu au avut la cunoştinţă în nici o modalitate a cărui lucrare a fost prima supusă controlului, lucrările fiind sigilate, astfel încât toţi concurenţii au beneficiat de acelaşi tratament.

Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu invocă niciun motiv care să conducă instanţa de judecată la convingerea că procesul-verbal a cărui anulare se cere a fost întocmit cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Recurenta-reclamantă, de fapt este nemulţumită de modul în care comisia de concurs a procedat în ceea ce priveşte stabilirea punctajului pe grila de corectare şi că nota acordată ar fi trebuit să fie mai mare, ceea ce ar fi condus la admiterea sa pe postul pentru care candidase.

Or, rezultatele concursului nu au fost influenţate în nici un fel de eroarea materială strecurată în momentul redactării grilei de corectare.

Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a apreciat că susţinerile recurentei-reclamante cum că ar fi fost dezavantajată faţă de ceilalţi candidaţi nu pot fi primite, deoarece punctajul a fost acelaşi pentru toţi candidaţii, recurenta fiind punctată corespunzător. Prin acordarea unui punctaj mai mare cu 0,25 faţă de cel stabilit de comisie, ar însemna depăşirea punctajului total acordat variantei nr. 1.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

Înalta Curte va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimaţii-intervenienţi B. şi C., efectuate de aceştia în recurs, în baza art. 453 alin. (1) C. proc. civ., cheltuielile ocazionate în faţa instanţei de fond putând fi solicitate pe cale separată.

Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 18/CA din 29 ianuarie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta la plata sumei de câte 1.000 RON reprezentând cheltuieli de judecată către intimaţii-intervenienţi B. şi C.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2016.