Failure to submit timely preliminary complaint under Law 554/2004 renders administrative action inadmissible

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea formulată reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Iaşi, reprezentată prin primar A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programe Europene - Direcţia Programe Serviciul Autorizare Programul Operaţional Regional, anularea Notei de informare privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de Rambursare nr. 4 aferentă Contractului de finanţare, cod SMIS 19419, înregistrată sub nr. x din 29 ianuarie 2013, emisă în procesul de verificare a Cererii de rambursare nr. 4 prin care s-a aplicat o corecţie financiară de 25% din valoarea Contractului de servicii încheiat cu S.C. B. S.R.L.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 15 din 2 februarie 2015 Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de către reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Iaşi, prin primar, contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, ca inadmisibilă.

Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Iaşi.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susţinut faptul că hotărârea judecătorească contestată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

Recurenta a arătat că, în considerentele sentinţei civile recurate, instanţa de fond a reţinut că autoritatea publică nu a îndeplinit procedura prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004 şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea ca inadmisibilă.

În opinia recurentei, prin acţiunile întreprinse de autoritatea publică, respectiv corespondenţa purtată cu pârâta, urmare a declanşării procedurii de conciliere, s-a solicitat şi urmărit reexaminarea actului emis în sensul modificării acestuia.

Prin adresa înregistrată sub nr. x din 19 aprilie 2014, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a transmis către autoritatea publică invitaţia la conciliere, în vederea modificării pe cale amiabilă a actelor emise prin care s-a aplicat contractului de finanţare reduceri procentuale nejustificate.

La data de 29.04.2014, Municipiul Iaşi a înaintat către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice adresa nr. x prin care a solicitat modificarea actului emis.

Or, concilierea este o modalitate prin care se realizează procedura administrativă prealabilă, întrucât nu mai există o reglementare amănunţită cu privire la termene, condiţii de fond şi formă, simpla corespondenţă purtată între părţi este de natură să facă dovada îndeplinirii procedurii prealabile.

Având în vedere demersurile astfel materializate ale ambelor părţi, ar fi excesiv de rigidă interpretarea în sensul că nu s-a realizat încercarea de conciliere şi nu s-a îndeplinit procedura prealabilă în sensul modificării actului emis, pentru a se putea promova acţiunea în faţa instanţelor judecătoreşti.

Se mai precizează că solicitarea a rămas fără răspuns, drept pentru care recurenta a sesizat instanţa de contencios administrativ fiind lesne de înţeles faptul că voinţa părţilor a fost aceea de a rezolva litigiul pe cale judecătoreasca şi nu pe cale amiabilă.

În contextul dat, termenul de sesizare a instanţei începe să curgă de la momentul expirării termenului de răspuns.

Ca urmare, recurenta consideră că scopul şi finalitatea prevăzute de norma legală privind procedura administrativă au fost îndeplinite, iar instanţa de fond a dat o interpretare foarte strictă acestor dispoziţii legale.

Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, să se constate nulitatea recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura derulată în recurs

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea de şedinţă din data de 9 martie 2016, s-a dispus comunicarea raportului, în baza dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., cu menţiunea că părţile pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare.

La termenul din 20.10.2016 având în vedere că în raport s-a considerat că recursul este admisibil, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată, s-a considerat, de către toţi membrii completului, că se poate face aplicarea prevederilor art. 493 alin. (6) C. proc. civ.

Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a constatat că, în cauză, motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ. nu este întemeiat, şi că instanţa de fond a făcut, prin sentinţa pronunţată, prin raportare la circumstanţele de fapt ale litigiului, o corectă interpretare şi aplicare a normelor de drept material aplicabile.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin cererea formulată reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Mun. Iaşi, reprezentată prin primar A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programe Europene - Direcţia Programe Serviciul Autorizare Programul Operaţional Regional, anularea Notei de informare privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de Rambursare nr. 4 aferentă Contractului de finanţare, cod SMIS 19419, înregistrată sub nr. x din 29 ianuarie 2013, emisă în procesul de verificare a Cererii de rambursare nr. 4 prin care s-a aplicat o corecţie financiară de 25% din valoarea Contractului de servicii încheiat cu S.C. B. S.R.L.

Această Notă de informare a făcut anterior obiectul Contractului de conciliere din 15 aprilie 2013, recurenta-reclamantă pretinzând că s-a convenit să se aştepte apariţia O.G. 14/2015 şi a normelor metodologice de aplicare.

Ulterior, recurenta-reclamantă a depus solicitarea de încadrare în prevederile ordonanţei, respinsă prin decizia nr. 73 din 14 februarie 2014 a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Înalta Curte constată că între părţi s-a încheiat Contractul de finanţare cod SMIS 19419, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 pentru proiectul "Axa de dezvoltare Nord-Sud Pasaj Octav Băncilă", iar prin actul a cărui anulare s-a solicitat cu nr. 60670 din 29 ianuarie 2013 intitulat "Informare privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 4 " Direcţia Generală Programe Europene - Direcţia Programe Serviciul Autorizare Programul Operaţional Regional a adus la cunoştinţă beneficiarului Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Iaşi prin Direcţia Generală Juridică, faptul că în procesul de verificare a cererii de rambursare s-au identificat abateri de la aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale şi comunitare în domeniul achiziţiilor publice aferente contractului de servicii din 2 aprilie 2012 încheiat cu S.C. B. S.R.L. şi a fost aplicată o reducere procentuală de 25% în valoare de 74.271,29 RON, reducere care se va reţine din fiecare factură aferentă contractului de lucrări până la recuperarea sumei stabilită procentual.

Acest act a făcut obiectul convocării la conciliere nr. 30524 din 15 aprilie 2013, iar prin înscrisul depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice sub nr. x din 29 aprilie 2013 Municipiul Iaşi şi-a exprimat punctul de vedere, considerând că a aplicat corect prevederile dispoziţiilor O.U.G. 34/2006. Acest din urmă punct de vedere nu a fost apreciat ca reprezentând plângere prealabilă.

Instanţa de fond reţine că: potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia."

Conform art. 7 alin. (6) lit. c) din aceeaşi lege, "Plângerea prealabilă în cazul acţiunilor care au ca obiect contracte administrative are semnificaţia concilierii în cazul litigiilor comerciale, dispoziţiile C. proc. civ. fiind aplicabile în mod corespunzător. În acest caz, plângerea trebuie făcută în termenul de 6 luni prevăzut la alin. (7), care va începe să curgă:

c) de la data încălcării obligaţiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de executarea contractului;"

Art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 prevede că:

"Plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripţie."

Dispoziţiile art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 stabilesc:

"Termenul de introducere a acţiunii, astfel:

(1)Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:

data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;

data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii;

data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii;

data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluţionarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;

data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative.

(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.

(...)

(5) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripţie, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere."

În cauză, a fost încheiat procesul-verbal de conciliere nr. x din 15 mai 2013.

Conform dispoziţiilor legale redate mai sus, recurenta-reclamantă trebuia să formuleze cerere de chemare în judecată în termen de 6 luni de la data încheierii procesului-verbal de conciliere (15.05.2013), dar aceasta a introdus acţiunea la data de 19.05.2014, cu mult peste termenul legal de 6 luni.

Chiar dacă în speţă s-ar lua în calcul şi termenul maxim de 1 an pentru introducerea acţiunii, deşi nu s-a făcut în niciun fel dovada unor motive temeinice, şi acest termen a fost depăşit, raportat la datele menţionate mai sus.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că recurenta-reclamantă a convocat pârâta la conciliere în data de 15.05.2013 iar acţiunea a fost introdusă la data de 19.05.2014.

Deci, în cauză recurenta-reclamantă nu a efectuat plângerea prealabilă în termenele expres prevăzute de Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Procedura prealabilă este reglementată de dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ ca o condiţie de exercitare a dreptului la acţiune şi trebuie îndeplinită obligatoriu în termenul prevăzut de dispoziţiile legale invocate, în caz contrar sancţiunea fiind respingerea acţiunii, ca inadmisibilă, în temeiul dispoziţiilor art. 193 alin. (2) din C. proc. civ.

Constatând că recurenta-reclamantă nu a îndeplinit procedura prealabilă reglementată de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte apreciază că instanţa de fond în mod corect a respins acţiunea, ca inadmisibilă.

Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa de fond a apreciat că punctul de vedere nr. 40664 din 29 aprilie 2013 al UATM Iaşi "nu poate fi apreciat ca reprezentând plângere prealabilă (...) drept dovadă stând pasivitatea în care s-a persistat ulterior acestui moment".

Prin urmare, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 15 din 2 februarie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 octombrie 2016.