Challenge to integrity incompatibility report over concurrent employment quashed and remanded for forensic accounting verification

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Acţiunea judiciară

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia II-a, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională de Integritate solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună anularea raportului de evaluare nr. 5430/G/II din 10.02.2014 emis de pârâtă.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 75 din 02.06.2014, a respins acţiunea reclamantului.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul, care a solicitat casarea acesteia şi admiterea acţiunii.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 şi 8 C. proc. civ., recurentul a formulat critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

- Prima instanţă a aplicat greşit prevederile art. 87 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât din data de 29.05.2012 şi-a depus şi înregistrat demisia la S.C. "B." S.R.L. şi nu a mai beneficiat de drepturi salariale de la această societate.

- Persoana care răspundea de activitatea societăţii a făcut o raportare eronată către ITM Sibiu şi nu a operat demisia sa, în conformitate cu dispoziţiile art. 81 alin. (7) din Codul muncii.

- Recurentul precizează că nu a semnat statele de plată ale societăţii, iar în registrul de casă al acesteia nu există nicio dispoziţie de plată din casierie prin care să se probeze faptul că a încasat drepturi băneşti.

- Instanţa de fond a aplicat eronat prevederile art. 2 alin. (5) din H.G. nr. 500/2011, deoarece a reţinut obligaţia sa de a face verificări la ITM Sibiu pentru a afla dacă s-a operat încetarea raportului său de muncă.

- Recurentul arată că i-a fost încălcat dreptul la apărare, în condiţiile în care instanţa a refuzat administrarea în cauză a probei cu expertiza contabilă care să verifice documentele contabile ale societăţii, precum şi raportările făcute de instituţiile publice.

- Partea mai susţine că a formulat plângere penală împotriva administratorului judiciar C. SPRL, deoarece nu a procedat la comunicarea demisiei sale către ITM Sibiu şi a dat informaţii eronate instituţiei pârâte cu privire la situaţia sa salarială; plângerea formează obiectul dosarului nr. x/2014 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Răspunzând punctual la motivele de recurs, partea a precizat următoarele:

- Afirmaţiile recurentului în sensul că nu s-a aflat în stare de incompatibilitate sunt contrazise de ITM Sibiu care, prin adresa din 05 decembrie 2013, a comunicat faptul că nu a fost înregistrată nicio demisie a acestuia, iar contractul individual de muncă nr. 4 din 01 noiembrie 2005 a produs efecte în perioada 01.11.2005-01.03.2013. Efectele acestui contract se regăsesc în statele de plată ale societăţii pentru această perioadă, transmise în copii certificate de către C. SPRL, care atestă încasarea de către recurent a drepturilor salariale. Ştatele de plată au fost semnate, în perioada ianuarie 2012 - februarie 2013, de către conducătorul unităţii, respectiv recurentul, iar din conţinutul lor rezultă faptul că acesta a încasat, în perioada 18.06.2012 - 01.03.2013, drepturi salariale în sumă de 27.118 RON.

- Nu ar fi oportună efectuarea expertizei contabile, întrucât situaţia de fapt a fost confirmată atât de către lichidatorul judiciar C. SPRL cât şi de documentele oficiale care provin de la ITM Sibiu, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea - Serviciul Fiscal Orăşenesc Gura Lotrului.

5. Procedura derulată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 30.09.2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi act normativ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 24.02.2016, completul de filtru a constatat, analizând conţinutul raportului întocmit, că memoriul de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată a fondului recursului, în şedinţă publică, pentru data de 20.05.2016.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, în limitele şi pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Recurentul-reclamant a supus controlului de legalitate, pe calea prevăzută de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, raportului de evaluare nr. 5430/G/II din 10.02.2014 prin care Agenţia Naţională de Integritate a concluzionat în sensul că"A. s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 8.06.2012 - 01.03.2013, încălcând astfel dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, pentru cât a deţinut concomitent următoarele funcţii/calităţi:

- primar al comunei Boişoara şi funcţia de angajat cu contract individual de muncă în cadrul S.C. "B." S.R.L.;

- primar al comunei Boişoara şi funcţia de director în cadrul S.C. "B." S.R.L."

În urma analizării materialului probator administrat în cauză, instanţa de primă jurisdicţie a reţinut că:

- la data de 01.11. 2005, reclamantul a încheiat contract de muncă cu S.C. "D." S.R.L., pentru funcţia de director;

- prin încheierea judecătorului delegat nr. 1976 din 21 ianuarie 2006, s-a admis cererea formulată de A. şi s-a dispus înscrierea în Registrul Comerţului a menţiunii privind schimbarea denumirii firmei din S.C. "D." S.R.L. în S.C. "B." S.R.L.;

- potrivit actului constitutiv al S.C. "B." S.R.L, reclamantul a avut şi calitatea de asociat alături de E.;

- prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor din data de 29.05.2012, s-a luat act de cedarea celor 19 părţi sociale deţinute de A. către celălalt asociat, E.;

- Contractul de cesiune de părţi sociale (nedatat), împreună cu Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor din data de 29.05.2012 au fost depuse spre înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sibiu la un an de la data emiterii, respectiv la 12.06.2013;

- la data de 29 mai 2012, sub nr. 68, a fost înregistrată la S.C. "B." S.R.L cererea de demisie formulată de A. din funcţia de director şi din calitatea de salariat al societăţii;

- prin adresa din 05 decembrie 2013, I.T.M. Sibiu precizează că reclamantul a avut calitatea de angajat cu contract individual de muncă al S.C. "B." S.R.L. până la data de 01.03.2013

Curtea de apel a confirmat existenţa stării de incompatibilitate reţinută de autoritatea intimată, având în vedere, în esenţă, următoarele argumente juridice:

- reclamantul avea obligaţia legală să cunoască normele juridice referitoare la incompatibilităţile funcţiei de primar şi să acţioneze în consecinţă, în sensul de a veghea odată în plus şi a verifica efectuarea demersurilor necesare pentru a fi înregistrată la Inspectoratul Teritorial de Muncă încetarea raportului său de muncă în termen de 15 zile de la alegerea în funcţia de primar;

- nici până la data pronunţării sentinţei, reclamantul nu a făcut dovada că menţiunea privind existenţa raportului de muncă cu S.C. "B." S.R.L. până la 01.03.2013 este eronată;

Înalta Curte constată că înscrisurile prezentate în cauză cuprind informaţii contradictorii, după cum se va prezenta în cele ce urmează.

- Prin adresa de la fila 104 dosar fond, A.J.F.P. Sibiu (organul fiscal de la sediul S.C. "B." S.R.L.) a comunicat că, în anul 2012, recurentul A. a obţinut venituri din salarii de 36.219 RON, din care 24.192 RON de la S.C. "B." S.R.L.;

- Potrivit evidenţelor Serviciului fiscal orăşenesc Gura Lotrului şi informaţiilor cuprinse în declaraţia nr. 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, se reţine că în luna septembrie 2012 de la angajatorul S.C. "B." S.R.L. reclamantul a obţinut un salariu brut de 2.500 RON, situaţia fiind identică şi pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie 2012, ianuarie şi februarie 2013, din care s-au dedus contribuţiile sociale.

- Din fişa personală pe anul 2012 eliberată de angajatorul S.C. "B." S.R.L., rezultă că recurentul A. a obţinut venituri din salarii în perioada ianuarie - mai 2012 .

- În ştatele de plată ale societăţii pe lunile mai-decembrie 2012, recurentul nu figurează în calitate de salariat.

- Prin adresa din 17 septembrie 2014, ITM Sibiu comunică faptul că, în raport de prevederile art. 3 alin. (2) lit. i) coroborate cu cele ale art. 4 alin. (2) lit. d) din H.G. nr. 500/2011, angajatorul are obligaţia de a înregistra şi transmite la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă datele privind încetarea raportului de muncă ale unui salariat; conform art. 168 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, ştatele de plată trebuie semnate de către salariaţi pentru a face dovada achitării acestora; de asemenea, în condiţiile H.G. nr. 500/2011, angajatorul are obligaţia să efectueze operaţiunile de completare, înregistrare, precum şi transmitere a datelor specifice domeniului relaţiilor de muncă în Registrul general de evidenţă a salariaţilor, inclusiv în ceea ce priveşte corecţia informaţiilor operate în mod eronat

- Prin adresa din 28 august 2014, ITM Sibiu a transmis către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu - Serviciul de Investigare a Fraudelor, referitor la dosarul penal nr. x/2014, tabelul cu salariaţii S.C. "B." S.R.L. care figurează în Registrul general al salariaţilor cu contracte individuale de muncă în perioada 2010 - iunie 2014, iar recurentul nu figurează printre aceştia.

- Suma menţionată în declaraţia 205 rectificativă aferentă anului 2012, înregistrată la ANAF sub nr. x din 14.02.2014, este de 10.080 RON, adică venit impozabil din statul de plată de 2.016 RON aferent unei perioade de 5 luni

Având în vedere existenţa datelor contradictorii cu privire la momentul încetării raportului de muncă al recurentului cu S.C. "B." S.R.L., Înalta Curte apreciază că se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleaşi instanţe în vederea administrării probei cu expertiză contabilă care să verifice:

datele conţinute în înscrisurile anterior nominalizate;

data depunerii declaraţiei iniţiale 205, data depunerii declaraţiei rectificative 205, motivul depunerii acesteia din urmă la organul fiscal şi persoana care a depus-o;

situaţia ştatelor de plată în privinţa recurentului pe perioada suspusă evaluării de către intimată.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, Înalta Curte, în baza art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 C. proc. civ., va admite recursul, va casa sentinţa şi va trimite cauza spre rejudecare aceleaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 75/F-CONT din 2 iunie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 octombrie 2016.