Conflict of jurisdiction between location of contravention and judge-plaintiff impartiality rule

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, la data de 16 decembrie 2016 sub nr. 37348/215/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pe intimatul IPJ Giurgiu, solicitând anularea Procesului-verbal de contravenţie nr. x întocmit la data de 11 decembrie 2016 în Municipiul Giurgiu.

În cuprinsul plângerii contravenţionale, reclamantul a arătat că deţine calitatea de judecător la Judecătoria Giurgiu - care ar fi fost competentă să judece prezenta speţă - motiv pentru care, în conformitate cu dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., a înţeles să se adreseze Judecătoriei Craiova aflată în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu Curtea de Apel Bucureşti.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin Sentinţa civilă nr. 4370 din 30 martie 2017, Judecătoria Craiova, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată de intimat prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. şi pe intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu, în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

A reţinut Judecătoria Craiova ca în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, potrivit cărora competenţa soluţionării plângerii contravenţionale aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, respectiv Judecătoriei Giurgiu.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Giurgiu sub acelaşi număr de Dosar x/2016

Prin Sentinţa civilă nr. 2892 din 8 iunie 2017, Judecătoria Giurgiu, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Giurgiu invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu IPJ Giurgiu, în favoarea Judecătoriei Craiova.

A constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă între Judecătoria Giurgiu şi Judecătoria Craiova şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

A reţinut Judecătoria Giurgiu că la data introducerii plângerii contravenţionale, reclamantul îşi desfăşura activitatea ca judecător în cadrul Judecătoriei Giurgiu, motiv pentru care sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., situaţie în care competenţa teritorială aparţine instanţei căreia i s-a adresat reclamantul, respectiv Judecătoria Craiova.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie plângerea contravenţională formulată de reclamantul A., judecător la Judecătoria Giurgiu, împotriva Procesului-verbal de contravenţie nr. x întocmit la data de 11 decembrie 2016 în Municipiul Giurgiu.

Problema dedusă judecăţii pe calea conflictului de competenţă o constituie stabilirea normei procedurale prioritare privind instanţa competentă teritorial să soluţioneze prezenta plângere, dintre dispoziţiile art. 32 alin. (1) din O.U.G. nr. 2/2001 ce reprezintă dreptul comun în materie contravenţională şi dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, invocate în considerarea calităţii reclamantului de judecător la Judecătoria Giurgiu, la momentul sesizării instanţei de judecată.

Art. 127 din C. proc. civ. prevede că (1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Or, constată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că dispoziţiile anterior expuse, au caracter special în raport de norma de drept comun prevăzută în art. 32 alin. (1) din O.U.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi instituie, într-adevăr, un caz de necompetenţă de ordine publică în vederea respectării principiului asigurării prestigiului justiţiei.

Raţiunea normei rezidă în înlăturarea oricărei suspiciuni de soluţionare părtinitoare a cauzei din pricina calităţii părţii şi asigurării "egalităţii de arme" între reclamant şi pârât într-un litigiu în care reclamantul activează în cadrul instanţei învestite cu soluţionarea cauzei.

Dispoziţiile art. 127 alin. (1) din Noul C. proc. civ. instituie însă un caz de prorogare legală a competenţei teritoriale după calitatea persoanei, derogând, în mod expres, de la normele ce stabilesc competenţa teritorială în mod uzual pentru cauzele având un anumit obiect, din raţiuni ce privesc asigurarea imparţialităţii judecătorului chemat să soluţioneze cauza, raţiuni ce au prioritate, potrivit noii reglementări procedurale.

Caracterul facultativ este dat de posibilitatea de a opta între mai multe instanţe, egale în grad, aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate, norma având însă caracter imperativ, sub aspectul obligaţiei de a sesiza o altă instanţă decât cea la care reclamantul, ce are calitatea de judecător, îşi desfăşoară activitatea.

În interpretarea acestei dispoziţii, în practica judiciară s-a statuat că nu trebuie avută în vedere numai instanţa la care funcţionează reclamantul, ci chiar şi curtea de apel în circumscripţia căreia se află această instanţă, legiuitorul având în vedere şi posibilitatea exercitării căilor de atac (Decizia 271 din 29 ianuarie 2015 ICCJ secţia a II-a civilă - Buletinul Casaţiei 8-9/2015).

Pe de altă parte, situaţia, potrivit căreia, pe parcursul judecării cauzei, reclamantul şi-a încetat activitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Giurgiu, prin numirea sa ca judecător la Judecătoria sector 1 Bucureşti, nu are influenţă asupra raţionamentului juridic expus anterior, având în vedere că şi această din urmă instanţă de află în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti, iar imparţialitatea şi egalitatea de şanse trebuie asigurate pe tot parcursul derulării litigiului.

Având în vedere limitele impuse în art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa teritorială în favoarea Judecătoriei Craiova ca instanţă de acelaşi grad, situată în circumscripţia Curţii de Apel Craiova, învecinată Curţii de Apel Bucureşti, în circumscripţia căreia se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea reclamantul.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, potrivit opţiunii reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Giurgiu, în favoarea Judecătoriei Craiova.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 septembrie 2017.

Procesat de GGC - LM