Admissibility of ex officio Securitate verification for parliamentary staff not holding a designated high-ranking function

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Sesizarea instanţei de fond

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat instanţei constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, în ceea ce îl priveşte pe domnul A., născut la data de 26.09.1951, în Topraisar, jud. Constanţa.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1468 din 25.05.2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. 1468 din 25.05.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Noul C. proc. civ.

În cadrul motivelor de recurs s-a precizat că verificarea intimatului are ca temei art. 7 alin. (3), art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, iar acţiunea s-a întemeiat pe art. 2 lit. b) şi art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 şi pe împrejurarea că A. a informat Securitatea, prin note informative scrise de mâna proprie şi sub acoperirea numelui conspirativ "B.", în legătură cu atitudini potrivnice regimului comunist manifestate de alte persoane, fiind denunţate Securităţii diverse persoane din anturajul său care ascultau posturi de radio interzise şi comentau ştirile transmise de acestea.

Au fost date exemple, Nota din 9.09.1981 şi denunţul din 10.05.1979, iar acestea dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii, fiind îndeplinită atât prima condiţie, cu privire la denunţarea unor atitudini potrivnice regimului comunist, cât şi cea de-a doua condiţie referitoare la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale.

Au fost invocate prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi s-a susţinut că prima instanţă a încălcat şi aplicat greşit prevederile art. 7 alin. (3) şi art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de interpretarea primei instanţe potrivit căreia verificarea apartenenţei sau colaborării cu Securitatea ar trebui să vizeze numai categoriile de funcţii sau calităţi prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008, neputându-se extinde şi asupra categoriilor de funcţii cu privire la care, prin legi speciale, se impune obligativitatea completării unei declaraţii pe propria răspundere cu privire la colaborarea sau apartenenţa la Securitate, recurentul a arătat că pârâtul deţinea funcţia de "şef cabinet". Pentru a ocupa această funcţie, intimatul-pârât a completat o declaraţie pe propria răspundere cu privire la colaborarea sau apartenenţa la Securitate .

Cu adresa din 10.12.2013 Secretarul General al Camerei Deputaţilor a solicitat verificarea lui A., născut la 26.09.1951, în Topraisar, judeţul Constanţa, pentru că a fost numit "şef cabinet", fiind înaintată şi declaraţia pe propria răspundere completată la 3.12.2013 şi semnată de intimat.

Legiuitorul nu a instituit obligativitatea depunerii acestor declaraţii doar pentru ca acestea să fie completate şi depuse strict formal într-un anumit moment şi ar fi de neconceput şi împotriva voinţei legiuitorului ca o persoană să nu poată ocupa o funcţie în aparatul de lucru al Parlamentului dacă a desfăşurat activităţi de poliţie politică şi, în acelaşi timp, să nu existe posibilitatea legală a verificării îndeplinirii acestei condiţii de ocupare a funcţiei.

Or, această verificare poate fi realizată doar de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi, ulterior, dacă este cazul, de instanţa de judecată, prin soluţionarea unei acţiuni în constatarea calităţii de colaborator sau de lucrător al Securităţii, iar practica Înaltei Curţi a validat interpretarea dată de recurentă.

S-a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei atacate şi să se trimită cauza spre rejudecare primei instanţe, pentru a verifica îndeplinirea condiţiilor necesare reţinerii calităţii de colaborator al Securităţii şi, în subsidiar, admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii recurate, iar în rejudecare, admiterea acţiunii şi reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe A.

Intimatul a depus Întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând că începând cu data de 6.12.2013 a fost angajat în calitate de referent (SSD), clasa 55, gradaţia 5, personal contractual în cadrul Camerei Deputaţilor, astfel că nu se poate reţine calitatea sa de funcţionar public parlamentar.

A fost întocmit Raportul asupra admisibilităţii în principiu şi s-a dispus, prin încheierea din 3.11.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, comunicarea raportului întocmit către părţile din litigiu.

Prin încheierea din 16.03.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost admis, în principiu, recursul declarat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi a fost fixat termen pentru judecarea recursului, cu citarea părţilor.

Recurentul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a depus la dosar practică judiciară, iar intimatul A. a depus înscrisuri.

4. Soluţia instanţei de recurs

După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:

Instanţa de fond a fost învestită cu soluţionarea acţiunii formulate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pentru constatarea calităţii pârâtului A. de colaborator al Securităţii.

Cererea a fost justificată prin deţinerea de către pârât a calităţii de şef cabinet în cadrul Camerei Deputaţilor şi că, potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) şi art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar, modificată şi completată, coroborat cu art. 5 alin. (1), teza II din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică din oficiu, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia, persoanele care au calitatea de funcţionar public parlamentar.

Instanţa de fond a respins acţiunea reclamantului cu motivarea că deţinerea calităţii de funcţionar public parlamentar nu conferă dreptul de a promova sesizarea din oficiu asupra calităţii de colaborator/lucrător al fostei Securităţi, chiar dacă art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/2006 prevede că în structurile de specialitate ale Parlamentului o persoană poate ocupa o funcţie publică parlamentară dacă îndeplineşte, între altele, condiţia de a nu fi desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită de lege.

Referitor la criticile recurentului se constată că acestea sunt nefondate.

Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, în art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu modificările şi completările ulterioare, se prevede că pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetăţean român, cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii:

"a) Preşedintele României;

b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;

c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii, Comisar European;

d) secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidenţiali şi de stat;

e) prefecţii, subprefecţii, secretarii generali ai consiliilor judeţene, secretarul general al Consiliului General al Municipiului Bucureşti;

f) directori în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, organizate la nivel local;

g) primarii, viceprimarii, consilierii judeţeni, consilierii în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consilierii locali;

h) directorul şi adjuncţii săi, conducătorii structurilor centrale şi judeţene de la Serviciul Român de Informaţii, directorul, adjuncţii săi şi conducătorii structurilor centrale de la Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;

i) personalul diplomatic şi consular;

j) Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia;

k) membrii în Consiliul Naţional al Audiovizualului;

l) judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv cei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, judecătorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare, avocaţii şi notarii publici;

m) personalul cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, precum şi ceilalţi ofiţeri şi subofiţeri/agenţi din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;

n) preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de conturi din cadrul Curţii de Conturi; persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional şi judeţean, în Garda Financiară şi în organele vamale;

o) preşedintele şi preşedintele de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, persoanele cu funcţii de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi din Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, preşedinţii şi membrii Consiliului Concurenţei, ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Naţional de Statistică şi ai Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;

p) membru în consiliile de administraţie ale societăţilor publice de radio şi de televiziune, acţionar, administrator, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiştii politici şi asimilaţii acestora;

q) guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar;

r) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar al Academiei Române;

s) rectorul, prorectorul, secretarul ştiinţific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul ştiinţific de facultate şi şefii de catedră din instituţiile de învăţământ superior de stat şi private;

ş) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de cultură, la nivel naţional, judeţean, municipal şi local;

t) preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional, judeţean şi local, sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii;

ţ) personalul militar şi civil cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Apărării şi din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcţii, precum şi comandanţii de unităţi sau echivalente;

u) ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate;

v) preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general de organizaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional şi asimilaţii acestor funcţii, precum şi ceilalţi membri ai conducerilor executive respective;

w) director al direcţiei de poştă şi telecomunicaţii, şefi de serviciu de poştă şi de telecomunicaţii, şefi de centrală telefonică;

x) persoanele cu funcţie de conducere din direcţiile sanitare judeţene, din direcţiile judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum şi medicii psihiatri, anatomo-patologi şi legişti;

y) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;

z) persoanele care deţin titlul de revoluţionar sau de luptător cu merite deosebite în Revoluţia din decembrie 1989", iar în art. 5 alin. (1) teza a II-a se prevede că verificarea calităţii de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h), inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi ori funcţii la data intrării în vigoare a ordonanţei.

Prin urmare, actul normativ a instituit posibilitatea a două verificări ce pot fi efectuate de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi pentru care se pot formula acţiuni în constatarea calităţii de colaborator/lucrător al securităţii:

- verificarea la cerere, conform art. 3, pentru persoanele care ocupă demnităţile sau funcţiile amintite de la lit. a)-z);

- verificarea din oficiu, conform art. 5, pentru persoanele care ocupă demnităţile sau funcţiile enumerate de la lit. a)-h).

Din verificarea listei persoanelor ce pot fi verificate din oficiu se constată că, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, pârâtul nu a deţinut una dintre funcţiile indicate la art. 3 lit. a)- h) pentru a se putea verifica din oficiu de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, astfel că soluţia instanţei de fond nu este nelegală, aşa cum susţine recurentul.

Însă, în faţa instanţei de recurs recurentul a arătat faptul că verificarea nu s-a făcut de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din oficiu ci la cererea Camerei Deputaţilor înregistrată sub nr. 2/6623 din 10.12.2013 la Camera Deputaţilor - Secretar General şi sub nr. 4021 din 16.12.2013 la recurent, pentru că A. a deţinut funcţia de şef cabinet, dar această susţinere nu poate justifica casarea sentinţei atacate.

Într-adevăr, potrivit art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/2006:

" (1) În structurile de specialitate ale Parlamentului o persoană poate ocupa o funcţie publică parlamentară, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: ...... g) nu a desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită de lege".

În speţă, Camera Deputaţilor - Secretar General a solicitat Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii să efectueze verificări pentru a putea stabili dacă persoana încadrată în funcţia de şef cabinet îndeplineşte sau nu condiţia prevăzută de textul de lege.

Dar, dacă verificările pot fi făcute, de principiu, la solicitarea unei instituţii publice atunci când legea impune condiţia ca persoana să nu fi fost colaborator/lucrător al fostei Securităţi sau să nu fi desfăşurat activitatea de poliţie politică, totuşi, în speţă, se constată că, la data când a fost întocmită solicitarea Camerei Deputaţilor către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pentru efectuarea verificărilor, intimatul-pârât nu îndeplinea o funcţie parlamentară pentru care era necesară îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/2006.

Este adevărat că intimatul-pârât a fost încadrat la 2.12.2013 în funcţia de şef cabinet, dar contractul individual de muncă a fost modificat, prin Actul adiţional din 5.12.2013 şi începând cu 06.12.2013, a fost schimbată funcţia în cea de referent la Departamentul Tehnic - Direcţia Investiţii, funcţie ce nu este supusă condiţiei prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 7/2006.

În aceste condiţii, la momentul în care a fost emisă solicitarea de către Adunarea Deputaţilor - Secretar General (10.12.2013) către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, intimatul-pârât nu îndeplinea o funcţie (şef cabinet) pentru care erau necesare verificări şi stabilirea calităţii de lucrător/colaborator al fostei Securităţi. De aceea, chiar dacă verificarea s-a făcut de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pentru că a existat o solicitare din partea Camerei Deputaţilor - Secretar General, nu este îndeplinită condiţia, la data întocmirii solicitării, ca persoana verificată să fi deţinut o funcţie pentru care ar fi necesare asemenea verificări, astfel că nu se poate considera că hotărârea instanţei de fond ar trebui casată, aşa cum susţine recurentul.

În aceste condiţii nu pot fi analizate susţinerile recurentului referitoare la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei civile nr. 1468 din 25 mai 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 iunie 2017.