Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2331/2017 AI generated

Conflict of interest validity where inspector sanctions funding authority and service of assessment via household members

Case Number Decizia nr. 2331/2017
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the National Integrity Agency (ANI) as unfounded, thereby upholding the appellate court's decision to annul the contested integrity assessment report. The dispute concerned a challenge to an ANI report alleging a conflict of interest against a state agent who, in his capacity as a cultural heritage inspector, imposed a contraventional fine on the local county council, an institution that had previously awarded a non-reimbursable grant to a cultural foundation presided over by the agent. The court held that the procedural nullity claimed by ANI regarding the service of the assessment was invalid because service at the agent's domicile, where he resided with family despite a professional transfer, complied with civil procedure rules allowing receipt by adult household members. Substantively, the court found no conflict of interest under Law No. 161/2003, reasoning that the agent's act of sanctioning the funding authority logically contradicted the alleged favoritism, and thus the original assessment lacked a legal basis.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 179 alin. (3) C. proc. civ, art. 32 din Legea nr. 176/2010, art. 179 C. proc. civ, art. 163 alin. (6) C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Conflict of interest validity where inspector sanctions funding authority and service of assessment via household members: The dispute concerned a challenge to an ANI report alleging a conflict of interest against a state agent who, in his capacity as a cultural heritage inspector, imposed a contraventional fine on the local county council, an institution that had previously awarded a non-reimbursable grant to a cultural foundation presided over by the agent. The court held that the procedural nullity claimed by ANI regarding the service of the assessment was invalid because service at the agent's domicile, where he resided with family despite a professional transfer, complied with civil procedure rules allowing receipt by adult household members. Substantively, the court found no conflict of interest under Law No. 161/2003, reasoning that the agent's act of sanctioning the funding authority logically contradicted the alleged favoritism, and thus the original assessment lacked a legal basis.

Keywords

AI generated
conflict of interests validity of service assessment of a fine interpretation of a judgment rules of procedure civil dispute

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004

Procedural basis cited in the dispositive to dismiss the appeal as unfounded because it was filed under the wrong procedural avenue.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr. x/32/2014 reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x din 15 septembrie 2014, emis de pârâtă.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 34 din 12 martie 2015, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi a anulat Raportul de evaluare nr. x din 15 octombrie 2014, emis de pârâtă.

A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 1.050 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, invocând ca temei de drept al cererii de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta a criticat soluţia atât din perspectiva constatării nulităţii Raportului de evaluare ca urmare a necomunicării informării şi invitării de către ANI în conformitate cu dispoziţiile art. 179 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 32 din Legea nr. 176/2010, cât şi pe fond unde s-a reţinut că faptele nu au indicat existenţa unui conflict de interese, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 79 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 161/2003.

II. Analiza cererii de recurs

1. Motivele de fapt şi drept relevante

Prima critică din recurs se referă la greşita constatare a nulităţii Raportului de evaluare nr. x din 15 septembrie 2014 emis de recurentă ca urmare a faptului că procedura de informare a reclamantului intimat nu a fost legal îndeplinită, semnătura de pe confirmarea de primire a informării asupra evaluării şi invitarea la prezentarea unui punct de vedere în acest sens, emisă de recurenta, neaparţinând reclamantului.

Instanţa şi-a întemeiat soluţia pe dispoziţiile art. 179 C. proc. civ.

Doar că dispoziţiile C. proc. civ. în ceea ce priveşte comunicarea nu limitează primirea actului procedural în mod exclusiv de către destinatar.

Din însuşi faptul că reclamantul nu îşi schimbase domiciliul sau sediul ca urmare a detaşării sale din Bacău în Piatra-Neamţ, rezultă că respectiva comunicare s-a făcut în mod just la domiciliul acestuia, unde mai locuiau soţia şi fiica sa.

Or, art. 163 alin. (6) C. proc. civ. permite înmânarea actului de procedură şi "unei persoane majore din familie sau în lipsă oricărei alte persoane majore care locuieşte cu destinatarul ori care în mod obişnuit, îi primeşte corespondenţa".

Rezultă o plajă mai largă de persoane ce pot primi corespondenţa îndeosebi din afara familiei.

Probatoriul efectuat în faţa instanţei de fond se limitează în a convinge că nu destinatarul actului este acela care l-a primit, fără a se analiza şi ipotezele prevăzute de textul de lege indicat, ceea ce face greşită concluzia instanţei de fond privind nulitatea Raportului de evaluare sub acest aspect.

În aceste condiţii dat fiind faptul că prima instanţă a cercetat şi pe fond existenţa conflictului de interese, Înalta Curte are a analiza recursul şi din această perspectivă.

Astfel, recurenta prin Raportul de evaluare a constatat existenţa unui conflict de interese prevăzut de art. 79 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 161/2003.

S-a apreciat acest lucru cu referire la finanţarea nerambursabilă obţinută de către intimat în calitate de preşedinte al Fundaţiei Culturale "C. şi B." prin contractul nr. x încheiat în data de 12 august 2011, în raport de aceea că în perioada 01 mai 2007 - prezent, intimatul reclamant A. consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bacău şi agent constatator în domeniul monumentelor istorice şi a patrimoniului arheologic, avea calitatea de a lua decizii respectiv de a constata contravenţiile prevăzute de Legea nr. 422/2001 şi a aplica sancţiunile prevăzute de lege (astfel cum se prevede la art. 79 lit. a)).

Încălcarea regimului juridic al conflictului de interese de către intimat a fost generat de încheierea procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii nr. x din 09 septembrie 2011, prin care a fost stabilită o amendă contravenţională în valoare de 4.000 RON Consiliului Judeţean Bacău, instituţie de la care obţinuse anterior o finanţare nerambursabilă în valoare de 20.000 RON, prin contractul nr. ROBC35020110019021 încheiat în data de 12.08.2011, în calitate de preşedinte al Fundaţiei Culturale "C. şi B.".

Instanţa de fond a anulat raportul apreciind inexistenţa unor interese cu caracter patrimonial ale reclamantului-intimat şi nici ale soţiei sau al rudelor de gradul I.

Mai mult, s-a subliniat şi aceea că o influenţă de genul celei constatate s-ar fi tradus prin neaplicarea sancţiunii contravenţionale Consiliului Judeţean.

Instanţa de recurs, fără a mai insista asupra condiţiilor atribuirii contractelor cu finanţare nerambursabilă, apreciază cu prioritate aspectul de ordin general al faptului că existenţa unui conflict de interese presupune o favorizare a părţii cu care se află în raporturi patrimoniale.

Or, este de natură logică elementară că situaţia analizată este exact contrară, reclamantul-intimat sancţionând "finanţatorul" Consiliul Judeţean Bacău.

Este evidentă o inversare a logicii în interpretarea recurentei.

S-ar fi putut aprecia, printr-o interpretare extinsă şi chiar forţată, o situaţie precum cea pretinsă prin neexercitarea căii de atac împotriva Sentinţei civile nr. 701 din 25 ianuarie 2012 a Judecătoriei Bacău deşi acest lucru nu a fost menţionat de inspectorii ANI.

Însă după cum rezultă din înscrisurile de la dosar, reţinute în sentinţa analizată şi necontestate procesul-verbal de contravenţie şi de aplicare a sancţiunii nr. x din 9 septembrie 2011 nu este singurul prin care a fost aplicată sancţiunea pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 23 alin. (2) lit. c) din Legea nr. nr. 422/2001, în legătură cu amplasarea unui panou publicitar în raza de protecţie a monumentului istoric Casa "B." şi pentru amplasarea pe frontispiciul clădirii a unei firme, acestea fără avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bacău. Sancţiunea contravenţională a fost aplicată, succesiv, Primăriei Bacău (procesul-verbal nr. x din 6 august 2011) Consiliului judeţean Bacău (procesul-verbal nr. x din 9 septembrie 2011) şi Judeţului Bacău (procesul-verbal nr. x din 18 septembrie 2011), în cele din urmă stabilindu-se - pe cale judiciară în cadrul plângerilor contravenţionale - ca proprietar al clădirii este Judeţul Bacău, singurul în sarcina căruia a fost reţinută, prin Sentinţa civilă nr. 119 din 13 ianuarie 2014, pronunţată de Judecătoria Bacău în Dosarul nr. x/2013 - definitivă prin Decizia civilă nr. 310 din 10 iunie 2014 pronunţată de Tribunalul Bacău - contravenţia (cu înlocuirea sancţiunii).

Rezultă de aici existenţa unei fapte contravenţionale, neindicarea de către intimat a contravenientului real putând fi analizată dar nu în acest context juridic.

Aşa fiind, Înalta Curte apreciază ca temeinică şi legală pe fond soluţia primei instanţe nereţinând existenţa motivului de nulitate din Raportul de evaluare ca o consecinţă a nesemnării de către reclamant a confirmării de primire.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs

În raport de motivele de recurs invocate vizând fondul cauzei, Înalta curte apreciază că aceasta nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fapt pentru care în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei nr. 34 din 12 martie 2015 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 iunie 2017.

Procesat de GGC - CT