Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2227/2017 AI generated

Revision for contradictory rulings denied for lack of identity of object in administrative information access claims

Case Number Decizia nr. 2227/2017
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the revision petition as unfounded, thereby upholding the prior appellate decision and leaving the original judgment of the court of first instance, which rejected the plaintiff's claims, in force. The dispute concerned an administrative action under Law 544/2001 where the plaintiff sought the Ministry of Internal Affairs to provide specific written information via email and to pay moral damages, but the petition for revision failed because the cited contradictory appellate decisions in other cases did not satisfy the requirement of triple identity (parties, object, and cause) as the subject matter differed regarding the specific information requested in each instance. The decisive legal basis was Article 509(1)(8) of the Code of Civil Procedure, which mandates that for revision based on contradictory rulings, there must be a final judgment violating the authority of the res judicata through identical parties, object, and cause; the court held that procedural irregularities such as the representation of the opposing party are examined concretely in each specific litigation and do not constitute a ground for inter-case contradiction.

Legislator headnote

AI generated

art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 219 din C. proc. civ, art. 513 alin. (3) C. proc. civ, art. 513 alin. (3) din C. proc. civ; Revision for contradictory rulings denied for lack of identity of object in administrative information access claims: Revizuentul a criticat modul de soluţionare de către instanţa de recurs a excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului întâmpinării formulate de intimatul Ministerul Afacerilor Interne, arătând, în esenţă, că intimatul nu a făcut dovada calităţii de reprezentant în sensul prevăzut art. 151 alin. (3) şi alin. (5) din C. proc. civ., republicat, iar instanţa de recurs a omis în conţinutul deciziei să constate faptul că a solicitat şi primei instanţe, să verifice identitatea semnatarilor întâmpinării, potrivit art. 82 şi art. 219 din C. proc. civ., republicat.

Keywords

AI generated
revision proceedings matter in dispute article of civil procedure procedural requirement res judicata access to information

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 14.12.2015, nr. 45663/3/2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, obligarea pârâtului să comunice în scris informaţiile solicitate pe e-mail, la data de 23.11.2015, orele 01.40, obligarea pârâtului la plata de daune morale în sumă de 1.000 RON şi la publicarea hotărârii de condamnare, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1891 din 23 martie 2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinţei civile nr. 1891 din 23 martie 2016 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 3, 4, 6 şi 8 din C. proc. civ., republicat.

2. Hotărârea supusă revizuirii

Prin decizia civilă nr. 4712 din 13 octombrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, au fost respinse, ca inadmisibile, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi excepţia de nelegalitate, respectiv, ca nefondată, excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant şi a fost respins, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1891 din 23 martie 2016 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

3. Cererea de revizuire

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 05.12.2016, sub nr. 8264/2/2016, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Afacerilor Interne, anularea deciziei civile nr. 4712 din 13 octombrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, în dosar nr. x/2015.

În motivarea cererii de revizuire, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, revizuentul a invocat contrarietatea deciziei atacate, sub aspectul modului de soluţionare a excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului întâmpinării formulate de intimat, cu următoarele decizii pronunţate de aceeaşi instanţă: decizia civilă nr. 5734 din 28 noiembrie 2016, pronunţată în dosar nr. x/2015, decizia civilă nr. 5735 din 28 noiembrie 2016, pronunţată în dosar nr. x/2015 şi decizia civilă nr. 5594 din 23 noiembrie 2016, pronunţată în dosar nr. x/2015.

Revizuentul a criticat modul de soluţionare de către instanţa de recurs a excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului întâmpinării formulate de intimatul Ministerul Afacerilor Interne, arătând, în esenţă, că intimatul nu a făcut dovada calităţii de reprezentant în sensul prevăzut art. 151 alin. (3) şi alin. (5) din C. proc. civ., republicat, iar instanţa de recurs a omis în conţinutul deciziei să constate faptul că a solicitat şi primei instanţe, să verifice identitatea semnatarilor întâmpinării, potrivit art. 82 şi art. 219 din C. proc. civ., republicat.

În cuprinsul cererii de revizuire, a fost formulată o cerere de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:

" Care este, între inexistenţă, nulitate, inopozabilitate, sancţiunea care se aplică actelor administrative normative nesecrete şi fără caracter militar, care nu îndeplinesc condiţia legală de a fi publicate în Monitorul Oficial".

În motivarea acestei cereri, revizuentul a arătat că în legislaţia naţională nu este prevăzută o sancţiune clară în privinţa actului normativ nepublicat în Monitorul Oficial, cu consecinţa existenţei unei practici judiciare neunitare a instanţelor judecătoreşti, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a mai fost învestită să se pronunţate asupra acestei probleme de drept.

Revizuentul a susţinut că respectiva chestiune de drept interesează în cauza dedusă judecăţii, întrucât a solicitat instanţei să se pronunţe asupra Instrucţiunilor M.A.I. nr. 1111/2005, nepublicate, având în vedere că intimatul îşi motivează apărările pe norme nepublicate, nesecrete şi fără caracter militar.

4. Apărările formulate de intimatul Ministerul Afacerilor Interne

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Ministerul Afacerilor Interne a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată, arătând că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat.

5. Prin decizia civilă nr. 317 din data de 26 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a curţii de apel şi s-a declinat competenţa de judecare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cererea de revizuire a fost înregistrată la data de 22.03.2017, sub nr. x/2/2016.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Examinând cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., potrivit căruia dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte constată că prezenta cerere este nefondată.

Conform dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:/…/există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. "

Invocarea motivului de revizuire prevăzut de textul de lege anterior enunţat presupune, în esenţă, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: există hotărâri definitive contradictorii; hotărârile potrivnice să fie pronunţate cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri şi ca atare, trebuie reţinută tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, care sunt elementele lucrului judecat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri.

Una dintre condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru admisibilitatea revizuirii întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., vizează existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză.

Această condiţie este esenţială, întrucât revizuirea pentru contrarietate de hotărâri îşi are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat, care conduce în final la anularea ultimei hotărâri pronunţate cu încălcarea acestui principiu.

Condiţia enunţată nu este însă îndeplinită în prezenta cauză, întrucât hotărârile invocate sunt pronunţate în cauze diferite, cu obiecte diferite, din perspectiva conţinutului informaţiilor solicitate a fi comunicate de către reclamant în fiecare pricină, în temeiul Legii nr. 544/2001.

Astfel, în litigiul soluţionat definitiv prin decizia civilă nr. 4712 din 13 octombrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a cărei anulare se solicită, prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal sub nr. 45663/3/2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, obligarea pârâtului să comunice în scris informaţiile solicitate pe e-mail, la data de 23.11.2015, orele 01.40, obligarea pârâtului la plata de daune morale în sumă de 1.000 RON şi la publicarea hotărârii de condamnare, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Cauza soluţionată definitiv prin decizia civilă nr. 5734 din 28 noiembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, în dosar nr. x/2015, priveşte pe recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne şi intimatul-reclamant A., şi a avut ca obiect obligarea pârâtului să comunice în scris informaţiile solicitate prin scrisoarea din 23.11.2015, orele 01.40, obligarea pârâtului la plata de daune morale în sumă de 1.000 RON şi la publicarea hotărârii de condamnare în trei ziare centrale şi pe pagina de internet a instituţiei, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În litigiul soluţionat definitiv prin decizia civilă nr. 5735 din 28 noiembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, în dosar nr. x/2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, obligarea pârâtului să comunice în scris informaţiile solicitate pe e-mail, la data de 23.11.2015, orele 01.20, obligarea pârâtului la plata de daune morale în sumă de 1.000 RON şi la publicarea hotărârii de condamnare în trei ziare centrale şi pe pagina de internet a instituţiei, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Cauza soluţionată definitiv prin decizia nr. 5594 din 23 noiembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, în dosar nr. x/2015, priveşte pe recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne şi intimatul-reclamant A., şi a avut ca obiect obligarea pârâtului să comunice în scris informaţiile solicitate pe e-mail, la data de 23.11.2015, orele 01.12, obligarea pârâtului la plata de daune morale în sumă de 1.000 RON şi la publicarea hotărârii de condamnare în trei ziare centrale şi pe pagina de internet a instituţiei, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În aceste circumstanţe, nu se poate reţine o contrarietate de hotărâri în cauzele în care au fost pronunţate hotărârile invocate ca fiind potrivnice, nefiind vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, în condiţiile în care obiectul cererilor a fost diferit.

Mai mult, nu pot fi reţinute susţinerile revizuentului cu privire la încălcarea autorităţii de lucru judecat, în raport de soluţia dată prin hotărârile pretins potrivnice excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarilor cererii de recurs formulată de Ministerul Afacerilor Interne, respectiv, a întâmpinării depusă de acest minister, întrucât excepţia invocată de reclamant vizează o neregularitate procedurală, care se cercetează în concret, în fiecare caz în parte, în litigiul în care este invocată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge prezenta cerere de revizuire ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 4712 din 13 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 iunie 2017.