Environmental stamp restitution: Appeal against suspension for CJEU preliminary ruling dismissed for lack of current interest after underlying case was resumed and decided

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 17.04.2015 pe rolul Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/86/2015, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava - Serviciul Fiscal Municipal Rădăuţi şi Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti, a solicitat obligarea acesteia la restituirea sumei de 4.428 RON achitată cu titlu de timbru de mediu, actualizată cu dobânda aferentă, precum şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea prezentului litigiu.

Prin Sentinţa nr. 1741 din 24 septembrie 2015, Tribunalul Suceava a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava - Serviciul Fiscal Municipal Rădăuţi şi Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, desfiinţarea sentinţei recurate şi admiterea acţiunii, recursul fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/86/2015.

2. Hotărârea recurată

Prin încheierea pronunţată la data de 2 februarie 2016 de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării recursului declarat de reclamantul A. în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, Serviciul Fiscal Municipal Rădăuţi şi Administraţia Fondului pentru Mediu, până la data pronunţării deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene asupra conformităţii O.U.G. nr. 9/2013 cu art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

În considerentele acestei încheieri s-a reţinut că potrivit art. 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, instanţele naţionale au dreptul şi obligaţia să solicite Curtea de Justiţie a Uniunii Europene să se pronunţe cu titlu preliminar în chestiuni de drept; că, hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene au caracter obligatoriu pentru instanţele tuturor statelor membre; că scopul întrebării preliminare este asigurarea aplicării uniforme şi armonizate a dreptului Uniunii la nivel european, astfel că în speţă, se impune evitarea situaţiei în care ar putea fi lezate drepturile conferite persoanei prin dreptul U.E. şi că decizia care urma să fie pronunţată nu este supusă niciunei căi de atac în dreptul intern.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii de şedinţă pronunţate la data de 2 februarie 2016 de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., criticând măsura suspendării cauzei, dispusă de către instanţa de recurs.

În motivarea recursului arată că instanţa de recurs a dat o interpretare greşită dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu a fost sesizată cu stabilirea unui drept al cetăţeanului român la restituirea timbrului de mediu, ci cu încălcarea dispoziţiilor art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prin adoptarea O.U.G. nr. 9/2013.

În acest context, instanţa nu avea nevoie de existenţa unei hotărâri preliminare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza dedusă judecăţii, pentru a constata faptul că legislaţia internă nu corespunde dreptului comunitar, câtă vreme Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat deja pe acest aspect, în alte cauze.

4. Apărările intimaţilor-pârâţi

Intimaţii-pârâţi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, Serviciul Fiscal Municipal Rădăuţi şi Administraţia Fondului pentru Mediu nu a formulat întâmpinări în cauză.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului îndreptat împotriva încheierii de suspendare din data de 2 februarie 2016 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este lipsit de interes.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

La termenul de judecată din 14 iunie 2017, Înalta Curte, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., a rămas în pronunţare cu privire la excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului de faţă.

Conform dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile rezidă în justificarea unui interes, iar interesul de a acţiona trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce investeşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.

Cât priveşte suspendarea soluţionării unei cauze, dispoziţiile art. 414 C. proc. civ. prevăd că recursul se poate declara pe tot timpul cât durează suspendarea cursului judecăţii cauzei, interesul recurentului fiind, evident, acela de a obţine reluarea şi continuarea judecăţii. Prin promovarea recursului se urmăreşte desfiinţarea măsurii suspendării, apreciată de recurent ca fiind nelegal dispusă şi oferirea posibilităţii procedurale de a continua demersurile judiciare stopate în mod temporar.

Cu toate acestea, în măsura în care motivul pentru care s-a dispus suspendarea a încetat, partea poate uza de dispoziţiile art. 415 C. proc. civ., formulând o cerere de reluare a judecăţii cauzei, caz în care depunerea sau susţinerea recursului împotriva măsurii suspendării nu mai este justificată de existenţa unui interes actual. Scopul urmărit prin promovarea recursului (reluarea judecăţii cauzei) este atins printr-o altă cale procedurală, respectiv cererea de repunere pe rol a cauzei.

În speţă, Înalta Curte constată că, prin încheierea din 2 februarie 2016, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării recursului declarat de reclamantul A. până la data pronunţarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene asupra conformităţii O.U.G. nr. 9/2013 cu art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

La data de 10.06.2016, recurentul-reclamant A. a formulat o cerere de reluare a judecăţii, sens în care dosarul a fost repus pe rol, iar prin Decizia civilă nr. 1125 din 4 octombrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, recursul declarat de către reclamant a fost soluţionat definitiv, în sensul admiterii recursului, casării în parte a sentinţei recurate şi admiterii acţiunii.

Astfel, în condiţiile în care efectele încheierii de suspendare a judecăţii cauzei au încetat, cauza fiind repusă pe rol şi soluţionată definitiv, interesul reclamantului A. în susţinerea recursului nu mai este unul actual în sensul art. 33 din C. proc. civ., astfel că nu este îndeplinită condiţia de exercitare a acţiunii referitoare la justificarea unui interes în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că este întemeiată excepţia lipsei de interes, excepţie care face inutilă cercetarea în fond a recursului, motiv pentru care, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 2 februarie 2016 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 iunie 2017.

Procesat de GGC - NN