Suspension of proceedings pending related license-validity litigation upheld; appeal against suspension dismissed

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 02.11.2016, sub nr. x/2/2016, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A., pronunţarea unei hotărâri prin care:

- să fie obligată pârâta Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A. la îndeplinirea tuturor obligaţiilor legale ce îi revin potrivit dispoziţiilor art. 24 din Legea minelor nr. 85/2003, în vederea realizării transferului licenţelor de concesiune a activităţii de exploatare a apelor minerale din perimetrele B. (nr. x/1999) şi C. (nr. x/1999) de la aceasta către reclamantă;

- să fie obligată pârâta Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale să aprobe transferul licenţelor de concesiune a activităţilor de exploatare a apelor minerale pentru perimetrele B. şi C., potrivit dispoziţiilor art. 109 - 113 din Legea minelor nr. 85/2003, anterior arătat;

- să fie obligate ambele pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin încheierea pronunţată la data de 5 aprilie 2017 în Dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în temeiul prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A., până la soluţionarea definitivă a Dosarelor nr. x/2016, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, şi nr. x/2/2016, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

În considerentele acestei încheieri s-a reţinut că pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a, se află Dosarul nr. x/2016, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a procedurii de atribuire a licenţelor de concesiune a activităţilor de exploatare încheiate între ANRM şi Societatea Naţională a Apelor Minerale, pentru perimetrele B. şi C., iar pe rolul Curţii de Apel Bucureşti se află Dosarul nr. x/2016, având ca obiect obligarea pârâtei ANRM ca la expirarea perioadei pentru care au fost atribuite SNAM licenţele de concesiune ale activităţii de exploatare a apelor minerale pentru perimetrele B. şi C., respectiv la finele anului 2018, aceste licenţe să nu mai fie prelungite şi să organizeze un concurs public de ofertă pentru concesionarea activităţii de exploatare.

În speţă, s-a apreciat că soluţionarea prezentei cauze este condiţionată de soluţia ce va fi pronunţată în cauzele anterior menţionate şi în consecinţă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii de şedinţă pronunţate la data de 5 aprilie 2017 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A. S.A., întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., republicat, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, cu obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului se arată că în Dosarul Curţii de Apel Bucureşti nr. x/2/2016, recurenta din prezentul dosar a solicitat obligarea ANRM ca, la expirarea perioadei de valabilitate a licenţelor de concesiune a activităţilor de exploatare pentru perimetrele B. şi C., să organizeze un concurs public de oferte pentru atribuirea acestora, iar în Dosarul nr. x/2016, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, a solicitat constatarea nulităţii absolute a procedurii de atribuire a licenţelor de concesiune a activităţilor de exploatare, pentru perimetrele B. şi C..

Recurenta-reclamantă consideră că referitor la aceste trei dosare, soluţiile ce ar putea fi pronunţate nu pot fi ireconciliabile, astfel că suspendarea în prezenta cauză nu se impune.

Subsumat motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., republicat, recurenta-reclamantă susţine că încheierea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia de suspendare, astfel cum statuează dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., republicat, doctrina şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, recurenta-reclamantă consideră că instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a normelor de drept material şi a dispus în mod eronat suspendarea judecării prezentei cauze, deoarece dosarele în raport de care cauza a fost suspendată, nu au o înrâurire directă asupra acesteia.

4. Apărările intimaţilor-pârâţi

4.1 Intimata-pârâtă Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, pe motiv că prima instanţă a apreciat corect, având în vedere că în cazul în care A.N.R.M. va fi obligată să nu mai prelungească valabilitatea celor două licenţe şi să organizeze un concurs public de oferte pentru cele două perimetre, transferul va fi nul, deoarece la concurs se poate înscrie şi câştiga orice societate, societatea recurentă neavând un drept de preemţiune.

4.2 Intimata-pârâtă Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi nelegal.

Referitor la motivul de recurs ce vizează nemotivarea încheierii recurate, intimata consideră că acesta este neîntemeiat şi că prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală, întemeiată şi motivată, susţinerile recurentei vizând fondul cauzei.

În ceea ce priveşte motivul de recurs ce vizează greşita aplicare a normelor de drept material, intimata-pârâtă consideră că şi cu privire la acest motiv, susţinerile recurentei fac referire la fondul litigiului, în opinia acestei intimate, prin întregul demers juridic, recurenta-reclamantă urmărind atribuirea în mod nelegal şi gratuit, a unor resurse de apă minerală.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, încheierea recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Recursul formulat de către reclamantă a fost structurat pe două cazuri de nelegalitate dintre cele menţionate la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, respectiv pe pct. 6 şi pct. 8.

Prima critică din recurs se referă la nemotivarea încheierii de suspendare a judecăţii, încadrându-se în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., republicat, hotărârea pronunţată de prima instanţă va cuprinde:

"b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor".

Înalta Curte constată că această critică este nefondată, întrucât din considerentele încheierii recurate transpar argumentele sumare, dar suficiente pentru a înţelege raţionamentul instanţei de fond în aprecierea îndeplinirii condiţiilor incidenţei cazului de suspendare facultativă prevăzut de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Motivul care a determinat suspendarea judecăţii a fost raportul de dependenţă dintre soluţia ce urmează a se da în dosarul de faţă şi soluţiile care se vor pronunţa în Dosarele nr. x/2016, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, şi nr. x/2/2016, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, dat fiind obiectul acestora.

Astfel, încheierea recurată cuprinde argumente suficiente pentru a înţelege raţionamentul instanţei de fond în aprecierea îndeplinirii condiţiilor incidenţei cazului de suspendare facultativă prevăzut de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea bazându-se pe dependenţa dezlegării ce urmează a fi dată litigiului de faţă de soluţia din dosarele arătate şi aflate în curs de soluţionare.

Referitor la cel de-al doilea motiv de casare invocat, se constată că deşi recurenta-reclamantă a invocat ca temei de drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte, în raport de criticile formulate prin cererea de recurs, apreciază că în speţă, temeiul juridic este cel reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., republicat, dat fiind faptul că normele de drept ce reglementează suspendarea judecăţii cauzei se subsumează regulilor de procedură, edictate în vederea unei bune administrări a justiţiei, fără legătură cu normele de drept substanţial, care reprezintă cauza juridică a fiecărei cereri ce justifică demersul judiciar.

Verificând încheierea atacată prin prisma art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., republicat, reţine instanţa de control judiciar că nu a fost încălcată nicio normă de procedură a cărei nerespectare să atragă sancţiunea nulităţii.

Potrivit art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., republicat, instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, suspendarea va dura până când hotărârea pronunţată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă.

Din dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., se desprinde concluzia că acest caz de suspendare facultativă legală a judecăţii poate interveni atunci când soluţionarea cauzei supuse suspendării depinde de soluţionarea unei alte cauze, în care se tranşează un drept ce influenţează soluţia în cauza supusă suspendării.

Înalta Curte constată că în cauză erau îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., republicat, pentru suspendarea judecăţii, astfel că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a acestora.

În cazul suspendării facultative a judecăţii cauzei, există un drept de apreciere al instanţei asupra incidenţei măsurii, în funcţie de legătura dintre cauze şi de oportunitatea suspendării judecăţii.

Această apreciere, în cazul de faţă a respectat limitele menţionate.

Astfel, Dosarul nr. x/2016 are ca obiect constatarea nulităţii absolute a procedurii de atribuire a licenţelor de concesiune a activităţilor de exploatare încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională a Apelor Minerale, pentru perimetrele B. şi C., iar obiectul prezentului dosar îl constituie obligarea pârâtei Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A. la îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin, în vederea realizării transferului licenţelor de concesiune a activităţii de exploatare a apelor minerale din perimetrele B. şi C. de la aceasta către reclamantă şi de asemenea, obligarea pârâtei Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale să aprobe transferul licenţelor de concesiune a activităţilor de exploatare a apelor minerale pentru perimetrele B. şi C., potrivit dispoziţiilor art. 109 - 113 din Legea minelor nr. 85/2003.

În aceste condiţii, în ipoteza admiterii acţiunii ce formează obiectul Dosarului nr. x/2016 şi a constatării nulităţii absolute a procedurii de atribuire a licenţelor de concesiune, nu se mai poate referi la obligarea pârâtei Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A. la transferarea licenţelor de concesiune a activităţii de exploatare a apelor minerale din perimetrele B. şi C. către reclamantă, de vreme ce titlul în baza căruia le deţine, ar fi fost desfiinţat.

Considerente similare se impun şi în privinţa legăturii prezentei cauze cu pricina înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. x/2/2016 (la rândul său, suspendat până la soluţionarea cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/2016).

De vreme ce reclamanta a declanşat acţiuni judiciare diferite, referitoare la aceleaşi licenţe de concesiune, bazate pe cauze juridice alternative, aprecierea instanţei de fond asupra incidenţei cazului de suspendare facultativă menţionat a operat cu respectarea prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În concluzie, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, încheierea contestată în cauză, prin care instanţa de fond a dispus suspendarea judecăţii acţiunii formulată de reclamantă, până la soluţionarea definitivă a Dosarelor nr. x/2016, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, şi nr. x/2/2016, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, fiind dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., republicat.

4.2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A. S.A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 5 aprilie 2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2016 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 5 aprilie 2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2016 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 iunie 2017.

Procesat de GGC - NN