Validity of discrimination council's harassment finding based on subsequent judicial annulment of underlying police fine

Asupra recursului de faţă;

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/43/2014, reclamantul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Harghita a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, anularea Hotărârii nr. 34 din 22 ianuarie 2014, pronunţată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, prin care s-a constatat că faptele sesizate de petentul A. - Primar al Municipiului Miercurea-Ciuc constituie hărţuire, potrivit art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000 şi s-a recomandata părţii reclamante să depună diligenţe în respectarea principiului nediscriminării.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 90 din 17 iunie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Harghita, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, petentul A. şi partea reclamantă B., s-a dispus anularea în tot a Hotărârii nr. 34 din 22 ianuarie 2014 pronunţată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în Dosarul nr. x/2013 şi respingerea sesizării petentului A.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Sentinţei nr. 90 din 17 ianuarie 2014 au declarat recurs Municipiul Miercurea-Ciuc şi pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Prin Decizia nr. 361 din 7 februarie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost admis în principiu recursul formulat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi s-a fixat termen de judecată pe fond a acestuia la data de 30 mai 2017, cu citarea părţilor.

Prin aceeaşi decizie a fost anulat recursul declarat de Municipiul Miercurea-Ciuc, reţinându-se că acesta nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate fiind exercitat de o persoană fără calitate.

În susţinerea recursului declarat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării au fost invocate, în esenţă, următoarele aspecte:

Prin raportare la prevederile art. 36 alin. (1) şi art. 76 din Legea nr. 215/2001, autoritatea locală este obligată de lege să inscripţioneze în limba minorităţilor naţionale denumirea localităţilor naţionale, indicatoarele de intrare şi ieşire din localitate, dacă există o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor.

Din perspectiva dispoziţiilor art. 10, art. 11 şi art. 20 din Constituţia României, se impune a fi reţinută şi legislaţia internaţională cu privire la drepturile minorităţilor, respectiv tratatele internaţionale la care România este parte şi care conţin prevederi referitoare la respectarea drepturilor minorităţilor naţionale.

În raport de dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Convenţia - cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea nr. 33/1995, se impune inscripţionarea documentelor locale tradiţionale, a denumirii străzilor şi a altor indicaţii topografice destinate publicului în limita minorităţilor dacă există un număr substanţial de persoane aparţinând minorităţilor şi o cerere suficientă.

În Municipiul Miercurea-Ciuc sunt 38.966 de locuitori, majoritatea locuitorilor sunt maghiari (78,55%), astfel că toate cerinţele pentru a fi considerat un număr substanţial în sensul prevederilor art. 11 din Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale sunt îndeplinite.

Coroborând faptele cu probatoriul aferent depus de către părţi în prezenta cauză, se impune a se reţine că dispoziţiile legale incidente cauzei (Legea nr. 215/2001, H.G. nr. 1206/2001) nu prevăd în mod expres că numai indicatoarele rutiere de intrare - ieşire din localităţi se inscripţionează în limba minorităţilor naţionale.

Mai mult, dispoziţiile legale trebuie interpretate în sensul că "ceea ce nu este expres interzis de lege este permis".

Din examinarea Sentinţei civile nr. 90 din 17 iunie 2011 se reţine că instanţa de fond nu a analizat discriminarea/hărţuirea sub aspectul legislaţiei europene. Conform art. 5 din Noul C. civ., dreptul european se aplică prioritar, indiferent de statutul părţilor şi de calitatea lor.

Instanţa de fond trebuia să examineze legislaţia şi jurisprudenţa europeană relevantă, nu să se limiteze la interpretarea legislaţiei naţionale incidente.

În acest sens, trebuie reamintit că o instanţă de judecată a obligat Primăria Municipiului Miercurea-Ciuc, printr-o sentinţă care nu este definitivă, la înlocuirea indicatoarelor rutiere de orientare şi aşezarea denumirilor în limba maghiară sub denumirea în limba română, iar partea reclamantă de discriminare revine în data de 16.09.2013 şi îl sancţionează pentru afişare neconformă a indicatoarelor rutiere de orientare - afişare bilingvă, demersul în sine apare ca fiind unul hărţuitor, având în vedere că petentul a respectat dispoziţia instanţei de judecată.

În acest sens, faţă de elementele faptei de hărţuire, se constată incidenţa dispoziţiilor art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor faptelor de discriminare, republicată şi actualizată.

În concluzie pentru motivele expuse, recurentul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi, rejudecând cauza, respingerea acţiunii.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente constată că recursul este nefondat, în sensul şi pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Litigiul dedus judecăţii vizează legalitatea Hotărârii nr. 34 din 22 ianuarie 2014 pronunţată Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării prin care s-a constata că faptele reclamate de petentul A. - Primar al Municipiului Miercurea-Ciuc constituie hărţuire, potrivit dispoziţiilor art. 2 (5) din O.G. nr. 137/2000 şi s-a recomandat părţii reclamante Inspectoratul de Poliţie Judeţean Harghita să depună diligenţe în respectarea principiului nediscriminării.

În cuprinsul sesizării adresate CNCD, petentul A. a susţinut că partea reclamantă Inspectoratul de Poliţie Judeţean Harghita, prin agent B., a aplicat Consiliului Local al Municipiului Miercurea-Ciuc o amendă în valoare de 1680 RON, cu indicarea prevederilor art. 105 alin. (1) pct. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 şi reţinând că a inscripţionat bilingv indicatoarele rutiere.

Conform art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2006, constituie hărţuire şi se sancţionează contravenţional orice comportament pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenenţă la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau ori ce alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.

Pentru a constata existenţa unei fapte de hărţuire, conform art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2006, CNCD a avut în vedere Sentinţa civilă nr. 3446 din 03 iulie 2013, nedefinitivă pronunţată de Tribunalul Harghita în Dosarul nr. x/2013, prin care Primăria Miercurea-Ciuc a fost obligată la înlocuirea indicatoarelor rutiere de orientare şi aşezarea denumirilor în limba maghiară sub denumirea în limba română.

În condiţiile în care petentul a respectat dispoziţiile instanţei de judecată, CNCD a apreciat că demersul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita de a-l sancţiona pentru o afişare neconformă a indicatoarelor rutiere de orientare - afişare bilingvă constituie un comportament care are la bază un criteriu de naţionalitate, strict legat de criteriul limbă, comportament ce a condus la crearea unui cadru intimidant, ostil, ofensiv.

Cu privire la Sentinţa civilă nr. 3446 din 03 iulie 2013 pronunţată de Tribunalul Harghita în Dosarul nr. x/2013, care a stat la baza constatărilor CNCD şi care la acel moment nu era definitivă, prima instanţă a reţinut că a fost casată prin Decizia nr. 7246/R/7.11.2013 a Curţii de Apel Târgu Mureş, interpretare necontestată de recurentul-pârât.

Referitor la demersul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita, de a dispune sancţionarea contravenţională a Consiliului Local al Municipiului Miercurea-Ciuc, apreciat de CNCD ca întrunind elementele constitutive ale faptei de hărţuire, este esenţial de subliniat faptul că, ulterior promovării hotărârii recurate, a fost soluţionată definitiv plângerea formulată de petentul Consiliul Local al Municipiului Miercurea-Ciuc împotriva Procesului-verbal de contravenţie nr. x încheiat la data de 16.09.2013.

Astfel, prin Decizia civilă nr. 482 din 24 septembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Harghita, secţia civilă în Dosarul nr. x/2013, definitivă a fost admisă plângerea contravenţională şi a anulat Procesul-verbal de contravenţie nr. x din 16 septembrie 2013.

În condiţiile în care nu mai subzistă nici fapta care a constituit obiectul sesizării CNCD şi nici elementul decisiv pe care Consiliul l-a avut în vedere în calificarea faptei sesizate ca fiind hărţuire, se impune menţinerea hotărârii primei instanţe, prin care s-a dispus anularea Hotărârii CNCD nr. 34 din 22 ianuarie 2014.

Această contestare face inutilă orice analiză a criticilor recurentului referitoare la pretinsa omisiune a primei instanţe de a examina discriminarea/hărţuirea sub aspectul legislaţiei europene relevante.

În concluzie, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combatere Discriminării împotriva Sentinţei nr. 90 din 17 iunie 2014 a Curţii de Apel Târg Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 iunie 2017.

Procesat de GGC - NN