Revision rejected: no triple identity between cases for PUZ approval review

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 198/2017 din 1 februarie 2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul declarat de Prefectul Judeţului Cluj împotriva Sentinţei civile nr. 2093 din 04.08.2016 pronunţată în Dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Cluj pe care a casat-o în tot în sensul că rejudecând: a admis acţiunea formulată de Prefectul Judeţului Cluj în contradictoriu cu Consiliul Local al Comunei Floreşti, S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. şi a dispus anularea H.C.L. nr. 183 din 10.12.2015 şi a H.C.L. nr. 17 din 25.02.2016.

Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că prin Hotărârea nr. 183 adoptată de Consiliul local al Comunei Floreşti la data de 10.12.2015 s-a aprobat documentaţia pentru Planul Urbanistic Zonal "Construire trei imobile de locuinţe colective D+P+3E+E retras, împrejmuire şi branşamente la utilităţi, situate în localitatea Floreşti, str. Stejarului fn.

În considerarea că hotărârea este dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 56 alin. (6) art. 37, art. 22 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 350/2001 respectiv lipseşte avizul cerut de norme, recurentul a formulat plângere prealabilă solicitând revocarea hotărârii. Prin H.C.L. nr. 17 din 25 februarie 2016 plângerea a fost respinsă fără a se arăta care sunt argumentele pentru care se înlătura susţinerile. Nemulţumit recurentul s-a adresat instanţei solicitând anularea Hotărârii Consiliului Local Floreşti nr. 183 din 10 decembrie 2015 şi a Hotărârii Consiliului Local Floreşti nr. 17 din 25 februarie 2016.

În susţinere, recurentul a reiterat argumentele aduse prin plângere arătând, în esenţă, că documentaţia PUZ aprobată prin această hotărâre nu are avizul arhitectului şef, fiind astfel adoptată cu încălcarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Prin întâmpinare, s-a solicitat respingerea acţiunii învederându-se că imobilul pentru care a fost aprobat PUZ prin H.C.L. a cărui anulare se cere nu se află în interiorul zonei delimitate ca fiind zonă centrală a localităţii Floreşti, zona nu este declarată protejată sau de interes, asupra respectivei zone nu s-a instituit nici un tip de restricţie, aflându-se, totodată, în intravilanul localităţii şi prin urmare nu era obligatoriu avizul arhitectului şef.

Instanţa a reţinut că avizul arhitectului şef este necesar în situaţia expresă - potrivit Legii nr. 350/2001 art. 22 alin. (2) lit. c), anexa 1 pct. 11, anexa 2 - "Înţeles termeni" - că intenţia legiuitorului a fost aceea de a defini zona funcţională de interes despre care se face vorbire la pct. 11 din Anexa nr. 1 la Legea nr. 350/2001 ca fiind zona cu o importanţă deosebită din punct de vedere urbanistic, cu importanţă similară zonei centrale a oraşului/satului iar în acest context revenea reclamantului obligaţia de a dovedi că documentaţia PUZ aprobată prin H.C.L. Floreşti nr. 183 din 10 decembrie 2015 vizează o zonă funcţională de interes în sensul mai sus arătat, însă reclamantul nu a produs probe care să susţină această ipoteză.

Din prevederile art. 22 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 350/2001 rezultă că documentaţia de urbanism se avizează de către autorităţile competente în situaţiile expres prevăzute şi anume: zona centrală a oraşului, satului precum şi alte zone funcţionale de interes, zone protejate ori asupra cărora s-a instituit un tip de restricţie prin acte normative sau documentaţii în integralitatea lor.

Instanţa a mai reţinut că prin anexă se cere avizarea documentaţiei şi în situaţia zonelor de protecţie, de risc. Zona de protecţie sau restrictivă poate fi inclusiv o zonă de protecţie sanitară, zona stabilită prin acte normative. În zona supusă PUZ se evidenţiază existenţa fermelor C. Faţă de atare obiective amplasarea altor construcţii - de locuit - nu poate fi făcută la mai puţin de 1000 m, această fiind zona de protecţie sanitară delimitată de art. 11 şi următoarele din Ordinul nr. 119/2014.

În contextul în care zona se evidenţiază a fi funcţional industrială, ferme avicole, iar prin actul normativ se stabilesc distanţe minime de protecţie sanitară nu se poate reţine că nu ar fi incident art. 22 alin. (2) lit. c) pct. 12 anexă, iar din această perspectivă susţinerile intimatei constând în aceea că nu era necesar avizul sunt nefondate.

S-a mai arătat că deşi se susţine de către intimaţi că şeful de birou - arhitect se asimilează arhitectului şef, că avizul a fost dat de personalul din aparatul de specialitate, această susţinere nu poate fi reţinută. Şeful de birou are atribuţii specifice şi nu se poate substitui arhitectului şef şi nici prelua atribuţii, competenţe expres prevăzute în sarcina arhitectului şef.

Câtă vreme normele prevăd expres care sunt autorităţile competente pentru avizarea documentaţiilor, pentru fiecare situaţie şi de vreme ce nu se stabileşte expres o delegare a atribuţiilor nu se poate susţine ca au fost respectate normele, că avizul este unul în sensul art. 22. Faptul că şeful de birou este arhitect nu poate conduce la concluzia că are aceleaşi competenţe ca ale arhitectului-şef. În lipsa unei prevederi exprese privind competenţa şi a unei delegări cu privire la aceasta pentru zonele menţionate nu se poate vorbi de a asimilare şi respectiv de o întrunire a cerinţei art. 22 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 350/2001.

Împotriva Deciziei nr. 198/2017 din 01.02.2017 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, Consiliul Local al Comunei Floreşti a formulat cerere de revizuire.

Cererea de revizuire este întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii se arată că Decizia nr. 198 din 01.02.2017, pronunţată de către Curtea de Apel Cluj este potrivnică altor trei decizii irevocabile pronunţate de aceeaşi instanţa în dosare identice, şi anume Decizia nr. 2237/2016 pronunţată în Dosarul x/2016, Decizia nr. 120/2017 pronunţată în Dosarul x/2010 şi Decizia nr. 33/2017 pronunţată în Dosarul x/2010, revizuentul apreciind că este incident motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Se menţionează că prin cele trei decizii Curtea de Apel Cluj a reţinut în mod temeinic şi legal faptul că problema de drept care trebuie lămurită în aceste litigii este dacă pentru aprobarea unei documentaţii PUZ era sau nu necesar avizul arhitectului-şef al judeţului Cluj, în condiţiile în care, la nivelul comunei Horeşti nu este organizată o comisie tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism şi nici nu există funcţia publică de arhitect-şef.

Potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 350/2001, Consiliul Judeţean, prin instituţia arhitectului-şef al judeţului, asigură avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa judeţului, conform anexei nr. I.

Pct. 12 din Anexă nu este aplicabil în cauză, în condiţiile în care nu s-a dovedit că, în privinţa zonei pentru care s-a aprobat documentaţia PUZ, s-a instituit un tip de restricţie, prin acte normative sau documentaţii de urbanism sau că am fi în prezenţa unei zone protejate.

Prin urmare, rămâne a se analiza în ce măsură este incidenţă ipoteza prevăzută la pct. 11 din Anexa 1 a Legii nr. 350/2001, respectiv cea de zonă funcţională de interes, în condiţiile în care nu se contestă că zona reglementată prin PUZ nu este situată în centrul localităţii.

Din această perspectivă, Curtea reţine că zona funcţională de interes a fost definită la Anexa 2 a Legii nr. 350/2001 ea fiind zonă funcţională cu rol important din punct de vedere urbanistic în evoluţia localităţii, zona funcţională de interes se stabileşte de structura de specialitate din subordinea arhitectului-şef şi se aprobă de consiliul local, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

Această definiţie a fost, însă, abrogată prin pct. 41 din O.U.G. nr. 7/2011.

Astfel, în lipsa definirii zonei funcţionale de interes, precum şi în lipsa oricăror repere ale reclamantului care să conducă la concluzia că am fi în prezenţa unei astfel de zone, avizul arhitectului-şef nu era necesar pentru aprobarea documentaţiilor PUZ .

Prin urmare, este nelegală susţinerea conform căreia un astfel de aviz ar fi fost necesar, neavând relevanţă din această perspectivă că la nivelul Comunei Floreşti nu era constituită o comisie specială de amenajare a teritoriului aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale.

Prin întâmpinare, Prefectul Judeţului Cluj a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Examinând cauza şi cererea de revizuire formulată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, motiv pentru care o va respinge ca atare.

Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (…) există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Deci, invocarea motivului de revizuire prevăzut de textul legal anterior enunţat presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

- să existe două hotărâri, definitive, cea de-a doua fiind dată cu încălcarea principiului forţei lucrului judecat, indiferent dacă prin ele s-a rezolvat sau nu fondul litigiului;

- cele două hotărâri definitive trebuie să se fi dat în aceeaşi "pricină", dar în dosare diferite.

Pentru existenţa acestui motiv de revizuire se cere să existe identitate de părţi, de cauză şi de obiect, adică "elementele caracteristice lucrului judecat", hotărârile să fi fost date în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.

Cererea de revizuire este admisibilă numai dacă partea nu a avut cunoştinţă de existenţa primei hotărâri ori dacă, în cel de-al doilea litigiu, invocându-se excepţia autorităţii lucrului judecat, instanţa a omis să soluţioneze această excepţie. În cazul în care excepţia a fost respinsă, împotriva hotărârii nu se poate face cerere de revizuire, întrucât, judecându-se o asemenea cerere, instanţa ar realiza un control judiciar asupra hotărârii prin care s-a respins excepţia autorităţii lucrului judecat.

Condiţiile indicate trebuie îndeplinite cumulativ, iar neîndeplinirea uneia dintre condiţii duce la respingerea cererii de revizuire.

Această condiţie presupune tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, care sunt elementele lucrului judecat, condiţii care trebuie îndeplinite cumulativ, iar în cauză aceste condiţie nu este îndeplinită.

Înalta Curte constată că revizuentul solicită anularea Deciziei nr. 198 din 01 februarie 2017 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, susţinând că este în contradicţie cu alte trei decizii irevocabile pronunţate de aceeaşi instanţă în dosare identice.

Pentru a putea fi incidenţă teza din art. 509, alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., este necesar să fie vorba despre hotărâri definitive ale căror dispozitive sau considerente sunt contradictorii, hotărârile să fi fost pronunţate în acelaşi litigiu, hotărârile să nu fi fost pronunţate în acelaşi dosar, ci în dosare diferite şi în cea de-a doua cauză să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată de instanţă.

Or, în prezenta speţă cauzele soluţionate prin hotărârile invocate a fi potrivnice nu sunt identice ca părţi, obiect şi cauză.

Astfel, Decizia nr. 198/2017 pronunţată de Curtea de Apel Cluj are ca obiect cererea formulată de Prefectul Judeţului Cluj în contradictoriu cu Consiliul Local al comunei Floreşti, S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. prin care se solicită anularea H.C.L. nr. 183 din 10 decembrie 2015 şi H.C.L. nr. 17 din 25 februarie 2016.

În schimb Decizia nr. 2237 din 10 noiembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Cluj are ca obiect cererea formulată de Prefectul Judeţului Cluj în contradictoriu cu Consiliul Local al comunei Floreşti, D. şi E. prin care se solicită anularea H.C.L. nr. 187 din 10 decembrie 2015 şi H.C.L. nr. 20 din 25 februarie 2016.

Decizia nr. 120 din 26 ianuarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Cluj are ca obiect cererea formulată de Prefectul Judeţului Cluj în contradictoriu cu Consiliul Local al comunei Floreşti şi F. prin care se solicită anularea H.C.L. nr. 149 din 15 octombrie 2015 şi H.C.L. 15 din 25 februarie 2016.

Decizia nr. 33 din 12 ianuarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Cluj are ca obiect cererea formulată de Prefectul Judeţului Cluj în contradictoriu cu Consiliul Local al comunei Floreşti, G. şi H. prin care se solicită anularea H.C.L. nr. 182 din 10 decembrie 2015 şi H.C.L. nr. 18 din 25 februarie 2016.

Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiţia identităţii cauzei şi obiectului cererilor de chemare în judecată, întrucât trebuie avut în vedere fundamentul raportului juridic dedus judecăţii, care este diferit în aceste litigii.

C. proc. civ., în cadrul condiţiilor cerute pentru admisibilitatea cererii de revizuire mai impune, pe lângă îndeplinirea elementelor autorităţii de lucru judecat şi condiţia potrivit căreia, în al doilea proces, să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa a omis să se pronunţe asupra ei.

Textul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu dă posibilitatea ca în cadrul cererii de revizuire să se poată analiza dacă soluţionarea excepţiei autorităţii de lucru judecat a fost corectă, ci numai dacă a fost invocată sau nu şi, dacă a fost invocată, numai în cazul în care instanţa a omis să se pronunţe, poate să fie admisă cererea de revizuire.

Condiţia impusă de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. are în vedere tocmai caracterul forţei obligatorii a unei hotărâri judecătoreşti, iar pe calea extraordinară a revizuirii poate fi schimbată o hotărâre judecătorească irevocabilă numai în condiţiile şi cazurile expres prevăzute de lege, pentru că altfel s-ar aduce atingere principiului securităţii raporturilor juridice, ca o componentă a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că cererea de revizuire formulată nu îndeplineşte condiţiile strict şi limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii, formulată de intimatul Prefectul Judeţului Cluj.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Consiliul Local la Comunei Floreşti împotriva Deciziei civile nr. 198/2017 din 01.02.2017 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 iunie 2017.

Procesat de GGC - NN