EU rural development funding: artificial fragmentation of corporate entities to circumvent de minimis aid ceilings

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova sub nr. 27730 din data de 23 iunie 2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia de Plăţi Pentru Dezvolatre Rurală şi Pescuit (actual B.) pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei formulate de către S.C. A. S.R.L. înregistrata la APDRP sub nr. 7689 din 06 martie 2014, prin care s-a respins contestaţia acesteia împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la 06.01.2014, privind proiectul C312M010942700003 din 16 iunie 2010 "Achiziţia de utilaje pentru prestarea de servicii în producţia vegetala" - beneficiar S.C. A. S.R.L. şi înregistrat la APDRP sub nr. 604 din 09 ianuarie 2014;

- anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la 06.01.2014 şi înregistrat la APDRP sub din 09 ianuarie 2014 privind proiectul C312M010942700003 din 16 iunie 2010 "Achiziţia de utilaje pentru prestarea de servicii în producţia vegetala" - beneficiar S.C. A. S.R.L., pentru suma de 765.664 RON, reprezentând valoarea creanţei bugetare rezultata din nereguli;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 458/2014 din 15 decembrie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi Pentru Dezvolatre Rurală şi Pescuit (actual B.), având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 458/2014 din 15 decembrie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., solicitând admiterea recursului şi casarea sentinţei recurate, iar pe fond, admiterea acţiunii reclamantei.

În motivarea recursului se arată că a contestat actele administrative reprezentate de Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la 06.01.2014 şi înregistrat la APDRP din 09 ianuarie 2014, privind proiectul C312M010942700003 din 16 iunie 2010 "Achiziţia de utilaje pentru prestarea de servicii în producţia vegetală" - beneficiar S.C. A. S.R.L., şi înregistrat la APDRP din 09 ianuarie 2014, pentru suma de 765.664 RON, reprezentând valoarea creanţei bugetare rezultată din nereguli, precum şi Decizia de soluţionare a contestaţiei formulate de către reclamantă şi înregistrata la APDRP din 06 martie 2014, prin care s-a respins contestaţia acesteia împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la 06.01.2014, privind proiectul C312M010942700003 din 16 iunie 2010.

Recurenta-reclamanta S.C. A. S.R.L. invocă motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

În susţinerea motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă arată că instanţa de fond a interpretat şi a aplicat greşit prevederile O.U.G. nr. 66/2011 prin raportare la anexa I la contractul de finanţare şi ghidul solicitantului, care nu prevăd şi nu definesc acele condiţii artificiale invocate de pârâtă, aspecte care erau permise în cadrul Măsurii 312.

Se mai susţine că este eronată aprecierea instanţei de fond în sensul că ajutorul de minimis a depăşit plafonul maxim nerambursabil de 200.000 de euro, cu consecinţa că beneficiarul a încercat să eludeze dispoziţiile legale prin înfiinţarea unor noi entităţi juridice, care să îi ofere posibilitatea de a accesa fonduri nerambursabile peste această limită.

Cu referire la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă afirmă că hotărârea instanţei de fond nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările sale referitoare la faptul că societatea a încheiat 6 contracte de prestări servicii, conform probatoriului administrat, şi nu doar trei contracte, aşa cum greşit susţine pârâta.

În concluzie, recurenta-reclamantă susţine că pârâta nu i-a comunicat faptul că sunt interzise aspectele imputate reprezentantului său cu titlu de nereguli, deşi avea această obligaţie.

4. Apărările formulate de intimata-pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale

Intimata-pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei recurate, reluând, in extenso, apărările formulate prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond.

5. Procedura de soluţionare a recursurilor

Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 26 octombrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Părţile nu au înregistrat la dosarul cauzei un punct de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor.

Prin încheierea din data de 22 martie 2017, completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, fixând termen de judecată pe fond a recursului.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate de către reclamantă, Înalta Curte constată că este nefondat recursul declarat în cauză.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

O primă critică a recurentei-reclamante, circumscrisă motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., este cea referitoare la aplicarea şi interpretarea greşită, de către prima instanţă, a dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011, prin raportare la Anexa I a contractului de finanţare Ghidul Solicitantului, care nu definesc noţiunea de "condiţii artificiale", astfel că neregula imputată Societăţii A. S.R.L. nu putea fi invocată nici înainte, nici după implementarea proiectului.

Înalta Curte constată că, potrivit prevederilor art. 3 din Anexa 1 la contractul de finanţare nr. C312M011060500138 din 13 aprilie 2011, "beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în cererea de finanţare.

De asemenea, pe perioada de valabilitate a contractului de finanţare, Beneficiarul se obligă să nu modifice substanţial proiectul. Modificările substanţiale sunt acelea care afectează condiţiile de implementare care pot rezulta dintr-o schimbare în natura proprietăţii, a amplasamentului, a unor elemente iniţiale caracteristice proiectului. "

Controlul privind suspiciunea de condiţii artificiale a vizat verificarea proiectelor finalizate în cadrul măsurii 312, situate în aceeaşi localitate şi care au acelaşi obiect de activitate, cu scopul de a verifica dacă au fost create condiţii artificiale în vederea obţinerii ajutorului financiar nerambursabil, dar şi al menţinerii eligibilităţii proiectului, în sensul că nu a suferit o modificare substanţială pe o perioadă de 5 ani de la data plăţii finale realizate de B., conform prevederilor art. 2 alin. (8) din contractul cadru C312 M010942700003 din 16 iunie 2010.

Declanşarea controlului ex-post ulterior decontării tuturor tranşelor de plată a avut ca obiectiv verificarea întregii documentaţii care a stat la baza semnării contractului de finanţare, la care s-au adăugat informaţiile suplimentare rezultate din controalele anterioare şi din modificările survenite în perioada de implementare a proiectului, autoritatea contractantă acţionând în cadrul legal care îi conferea dreptul de a exercita un astfel de control.

Clauzele contractului de finanţare semnat de părţile litigante conferă dreptul autorităţii contractante să monitorizeze proiectul pe o durată de 5 ani de la finalizarea acestuia şi să recupereze sprijinul acordat, în situaţia identificării unor nereguli (art. 3 alin. (1) din Anexa 1 la contractul de finanţare, art. 5 alin. (2) din contractul de finanţare), art. 5 alin. (3) din Regulamentul CE nr. 65/2011).

În esenţă, stabilirea existenţei unor condiţii artificiale pentru ajutorul de minimis solicitat de recurenta Societatea A. S.R.L. s-a fundamentat pe identificarea legăturilor dintre reprezentantul convenţional al beneficiarului proiectului şi administratorul agentului economic către care prestează servicii, în implementarea respectivului proiect.

În deplin acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte reţine că Societatea A. S.R.L. face parte dintr-un grup de entităţi juridice fracţionate pentru a beneficia de plăţi care încalcă plafonul "de minimis" stabilit pentru proiecte din cadrul programului FEADR - Măsura 312.

S-a reţinut corect, atât de către autorităţile competente în emiterea actelor administrative contestate, cât şi de către prima instanţă, că Societatea A. S.R.L. se află într-un raport juridic de tip "întreprindere legată" cu un grup de firme administrate convenţional de către aceeaşi persoană, respectiv C. (spre exemplu, PFA C., Societatea D. SRL), aspecte care rezultă atât din elementul obiectiv analizat prin prisma scopului instituit în cadrul Măsurii 312 - "sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi", cât şi din condiţiile subiective ce au fost identificate în procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 09 ianuarie 2014 .

Potrivit prevederilor art. 44 din Legea nr. 346/2004, " (1) Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:

a) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor celeilalte întreprinderi;

b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;

c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;

d) o întreprindere este acţionară sau asociată a celeilalte întreprinderi şi deţine singură, în baza unui acord cu alţi acţionari ori asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor întreprinderii respective.

(2) Se prezumă că nu există o influenţă dominantă dacă investitorii prevăzuţi la alin. (3) al art. 42 nu sunt implicaţi direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le deţin în calitatea lor de acţionar sau asociat să fie prejudiciate.

(3) Sunt considerate întreprinderi legate şi întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. (1), prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuţi la alin. (3) al art. 42.

(4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă îşi desfăşoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente.

(5) O piaţă adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piaţă a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză. "

Prezintă relevanţă în cauza de faţă prevederile art. 44 alin. (4) şi alin. (5) din Legea nr. 346/2004, ce au determinat reţinerea de către prima instanţă a legalităţii actelor administrativ fiscale contestate de Societatea A. S.R.L.

Într-o scurtă inventariere a legăturilor existente între societatea verificată şi celelalte entităţi juridice aflate în legătură prin intermediul persoanei fizice C., se reţine că:

- Societatea A. S.R.L. l-a împuternicit convenţional pe domnul C. să o reprezinte în relaţiile cu terţii, administratorul de fapt fiind cel care a semnat toate documentele legate de proiectul pentru care a solicitat finanţare nerambursabilă, precum şi contractele de muncă încheiate cu personalul angajat al societăţii şi contractele de prestări servicii încheiate cu alte subiected e drept;

- Societatea A. S.R.L., administrată în fapt de C., a încheiat contractul de prestări servicii din 15 iulie 2011 cu PF - C., acesta semnând pentru ambele entităţi contractante;

- Societatea A. S.R.L., administrată în fapt de C., a încheiat contractul de prestări servicii nr. 2 din 15 iulie 2011 cu Societatea D. S.R.L., reprezentată de domnul E., fiul domnului C.;

- Societatea A. S.R.L. a încheiat contract de prestări servicii nr. 3 din 15 iulie 2011 cu Societatea F. S.R.L., reprezentată de domnul G., care este angajat la societatea verificată în cauză, având încheiat contractul de muncă din 10 februarie 2012;

- Societatea D. S.R.L. este societatea cu care beneficiarul A. S.R.L. a încheiat contractul de comodat din 6 noiembrie 2009, la rândul său această societate fiind beneficiara unei finanţări FEADR, iar numitul C. a avut acces la conturile bancare ale celor două societăţi.

Interpretarea conferită de jurisprudenţa CJUE asupra prevederilor art. 3 alin. (3) parag. (4) din Recomandarea 2003/361/CE (reluată în dreptul intern în cuprinsul prevederilor art. 44 alin. (4) din Legea nr. 346/2004), prin hotărârea din 27.02.2014 pronunţată în cauza C -110/13 HaTe Fo GMBH, este cea potrivit căreia "unele întreprinderi pot fi considerate "afiliate", în sensul acestui articol, atunci când rezultă din analiza raporturilor atât juridice, cât şi economice stabilite între întreprinderi că ele constituie, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează în mod concertat, o entitate economică unică, chiar şi atunci când între acestea nu există în mod formal una dintre relaţiile avute în vedere la articolul 3 alin. (3) primul paragraf din această anexă.

Se consideră că acţionează în mod concertat în sensul articolului 3 alin. (3) al patrulea paragraf din această anexă persoanele fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor în cauză o influenţă care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic. Îndeplinirea acestei condiţii depinde de împrejurările cauzei şi nu este în mod necesar subordonată existenţei unor relaţii contractuale între aceste persoane şi nici chiar constatării intenţiei lor de a eluda definiţia microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici sau mijlocii în sensul acestei recomandări. "

Elementele identificate în procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. x din 09 ianuarie 2014 reprezintă criterii suficiente pentru a aprecia că, prin intermediul persoanei fizice C., s-au creat relaţii de afiliere în grupul entităţilor verificate şi evidenţiate în actul de control al B., în vederea constituirii de avantaje nejustificate către C., în sensul prevăzut în Recomandarea 2003/361/CE şi în art. 44 alin. (4) din Legea nr. 346/2004, dat fiind faptul că aceste persoane s-au coordonat în vederea luării deciziilor atât din punct de vedere juridic, cât şi în plan economic, fără a se putea reţine că recurenta a acţionat într-o manieră independentă în cadrul proiectului aprobat spre finanţare.

Aşadar, crearea de societăţi suport în scopul obţinerii mai multor finanţări şi derularea mai multor proiecte în acelaşi timp şi în cadrul aceloraşi măsuri, de către o singură persoană fizică/juridică sau de un grup de persoane, controlarea unor societăţi de către o singură persoană, care nu se încadra în categoria persoanelor ce puteau beneficia de punctaj sporit la selecţie (tineri sub 40 de ani), finanţarea mai multor proiecte şi accesul la conturile bancare ale mai multor beneficiari, precum şi achiziţionarea de utilaje eligibile pe măsura 312, folosite, în fapt, în activitatea eligibilă proprie a celui care a concentrat decizia economică a respectivului grup de beneficiari, respectiv domnul C., toate acestea acreditează intenţia creării unor condiţii artificiale pentru obţinerea ajutorului "de minimis".

Totodată, Înalta Curte reţine că întreprinderile verificate, pentru care au fost evidenţiate legăturile create între acestea în cuprinsul actelor administrative contestate în cauză, printre care se numără şi cea a recurentei reclamante, acţionează pe aceeaşi piaţă relevantă, având ca obiect de activitate, principală ori secundară, cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase- cod CAEN 0111".

Aceste similitudini ale proiectelor verificate în controlul ex-post documentar, alături de celelalte elemente de natură subiectivă care au fost identificate în organizarea activităţii la beneficiarii de fonduri nerambursabile constituiţi în grup coordonat de C., creând legături de ordin juridic şi economic care anihilează autonomia de voinţă a întreprinderilor individuale atrase în acest grup, sunt de natură a conduce la reţinerea unei conduite asumate a beneficiarei A. S.R.L., în scopul creării în mod artificial a unor condiţii necesare pentru obţinerea finanţării nerambursabile în cadrul Măsurii 312 din schema de ajutor FEADR, în scopul depăşirii plafonului maxim de 200.000 euro.

În raport şi de soluţia jurisprudenţială dată de CJUE în cauza C- 434/12 Slancheva sila EOOD, se reţine, din împrejurările concrete ale speţei, că obiectivul măsurii 312, care viza dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale, nu a fost îndeplinit, proiectele cărora le-a lipsit caracterul autonom fiind derulate de societăţi concentrate într-un grup afiliat, ce restrânge astfel sfera de adresabilitate către alte persoane.

Aşadar, reţine instanţa de control judiciar că au devenit aplicabile prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005, privind punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală: " fără a se aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor. "

Aserţiunea recurentei-reclamante privind lipsa înscrierii în Ghidul Solicitantului a situaţiilor în care se poate ajunge la crearea de condiţii artificiale, fapt ce determină, în opinia sa, imposibilitatea identificării unei nereguli în acest sens, este neîntemeiată, cât timp actul administrativ-fiscal contestat prezintă temeiul în drept ce a fost avut în vedere la constatarea neregulii şi la stabilirea creanţei bugetare, iar definiţia neregulii este menţionată în art. 2, alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, fiind cristalizate particularităţi ale neregulilor constatate prin absorbţia de fonduri nerambursabile în jurisprudenţa CJUE, ce a fost anterior menţionată în considerentele prezentei decizii.

În privinţa motivului de casare reglementat de dispoziţiile art. 488, pct. 6 C. proc. civ., apreciat de recurenta-reclamantă a fi incident pentru faptul că prima instanţă nu a arătat care au fost motivele pentru care a înlăturat apărarea sa privind existenţa unui număr de 6 contracte de prestări servicii, nu doar trei, astfel cum a arătat intimata B., reţine instanţa de control judiciar că menţionarea celor trei contracte de prestări servicii de către organul de control ce a întocmit procesul-verbal contestat a fost făcută pentru a evidenţia organizarea activităţii recurentei în cadrul aceluiaşi grup de entităţi juridice controlate de persoana fizică C., ponderea veniturilor obţinute fiind rezultată din respectivele contracte.

Chiar şi în situaţia relevată de recurenta-reclamantă, cea a existenţei unui număr de 6 contracte de prestări servicii încheiate de Societatea A. S.R.L. cu terţii, se observă că, preponderent, încasările societăţii provin din prestarea serviciilor către persoane fizice/juridice aflate în acelaşi grup afiliat, creat de C. (de reţinut, în acest sens, şi contractul de prestări servicii încheiat cu II H., aceeaşi persoană ce figurează în prezent în calitate de administrator statutar la Societatea D. S.R.L. - fila 171 din dosarul de fond).

Prin urmare, constată Înalta Curte că instanţa de fond a examinat motivele de nelegalitate ale actelor administrative contestate, iar susţinerile recurentului-reclamant, vizând netemeinicia procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 09 ianuarie 2014, formulate în cererea sa de chemare în judecată, nu au avut nicio relevanţă sub aspectul legalităţii actelor supuse controlului instanţei de contencios administrativ şi fiscala competente.

Pentru toate aceste considerente, se reţine că sunt nefondate criticile aduse sentinţei civile recurate, soluţia pronunţată de prima instanţă fiind una legală şi temeinică.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 458/2014 din 15 decembrie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 458/2014 din 15 decembrie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 mai 2017.