Securitate worker status confirmed; appeal dismissed as unfounded

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat constatarea calităţii pârâtului A. de lucrător al Securităţii.

1.2. Prin sentinţa nr. 2976 din 5 noiembrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea şi a constatat calitatea de lucrător al Securităţii în privinţa pârâtului A.

2. Calea de atac exercitată

2.1. Împotriva acestei hotărâri, pârâtul A. a declarat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei şi respingerea acţiunii.

A susţinut recurentul-pârât că instanţa de fond greşit a apreciat că a încălcat dreptul la viaţa privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile civile şi politice.

În opinia sa simpla informare prin surse umane despre afirmaţiile publice ale unei persoane nu încalcă dreptul la viaţa privată a acesteia şi deci activitatea la care se face referire în acţiune, nu poate fi considerată ca încălcând vreun drept fundamental al persoanei.

3. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a invocat excepţia nulităţii recursului, apreciind că recurentul nu a argumentat, în niciun fel, incidenţa motivului de nelegalitate invocat.

În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4. Procedura de soluţionare a recursului

4.1 Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în Completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 14 decembrie 2016 în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 9 februarie 2017, Completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

4.2 Cu privire la fondul recursului

4.2.1 Analiza motivului de casare invocat

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate de pârât, Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile formulate de recurent, pentru considerentele ce urmează.

Pentru constatarea calităţii de lucrător al securităţii în sensul O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, legiuitorul stabileşte în cuprinsul art. 2 lit. a) cerinţele ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru reţinerea acestei calităţi: respectiv:în perioada 1945-1989, să fi avut calitatea de ofiţer/subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit; în calitatea menţionată la pct. a), să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Prima condiţie menţionată, respectiv ca persoana verificată să fi avut, în perioada 1945-1989, calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, este asigurată în speţa de faţă deoarece, recurentul-pârât a avut gradul de plutonier (1980, 1984 - 1986) în cadrul Inspectoratului Judeţean Brăila, Postul de Miliţie Scorţaru Nou.

De asemenea, şi condiţia ca recurentul-pârât să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului este îndeplinită având în vedere acţiunile ce reies din înscrisurile existente în dosar nr. x/1987 analizat în baza cererii formulate de domnul B. potrivit art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu mofircări şi completări.

În acest sens, recurentul-pârât, în calitatea sa de angajat al fostului Minister de Interne, a participat activ la supravegherea informativă a unui fost membru P.N.L, încadrat la categoria "chiaburi", "exploatatori de braţe de muncă", semnalat că "s-a înscris în GAC în anul 1957 şi a fost printre ultimii care s-au înscris, neavând comportări bune în acea perioadă" şi că "are relaţii cu elemente duşmănoase din comună".

Faţă de susţinerile recurentului-pârât, potrivit cărora "nu a dirijat sursele informative în cauză să afle şi divulge aspecte ale vieţii private a celui supravegheat ci doar manifestări publice ale acestuia", trebuie subliniat faptul că legiuitorul, în cuprinsul art. 2 lit, a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările completările ulterioare, se referă strict la suprimarea sau îngrădirea de drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, fără să condiţioneze acest aspect de conotaţii sau contexte politice sau de maniifestări publice.

De asemenea, recurentul-pârât justifică acţiunile şi măsurile întreprinse de faptul că motivele urmăririi în discuţie reprezentau, la acea dată, fapte incriminate de legea penală, susţinere ce nu poate fi primită.

Prin urmare, demersul recurentului-pârât de dirijare a surselor, constituie imixtiuni în viaţa privată a persoanelor semnalate şi îngrădirea dreptului la libertatea de exprimare.

Astfel, Înalta Curte constată că înscrisurile depuse la dosar în probaţiune, comunicate şi recurentului-pârât, al căror conţinut este descris, pe larg, în considerentele sentinţei recurate, demonstrează, cu prisosinţă, că acţiunile întreprinse pot fi încadrate în prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, îngrădind dreptul la viaţa privată şi dreptul la libertatea de exprimare.

În altă ordine de idei, pentru a fi reţinută calitatea de lucrător al Securităţii în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, se impune ca persoana, ofiţer sau subofiţer al Securităţii, să fi desfăşurat activităţi care au vizat suprimarea sau îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, indiferent cum acestea au fost materializate.

Toate activităţile, care au concurat la încălcarea/îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale sau au urmărit să o facă, conduc la constatarea calităţii de lucrător în sensul prevăzut de dispoziţiile legale anterior enunţate.

Prin urmare, dezlegarea dată fondului cauzei reflectă interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale incidente, în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate.

4.2.2. Soluţia instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a hotărârii atacate, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva sentinţei nr. 2976 din 5 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 mai 2017.