Validity of EU-funded twinning project audit claiming non-compliance with numerical participant indicators as breach of result-based vs. diligence-based contractual obligations

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 12 iulie 2013, reclamantul Consiliul Superior al Magistraturii, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Instrumente Financiare Nerambursabile, a solicitat anularea Deciziei nr. 162/2013 emisă de pârât şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. x din 04 februarie 2013, privind proiectul FT R02007 din 19343 ianuarie 01 (RO 2007/IB/JH/01) "Unification of the jurisprudence of courts and presecutor offices in Romania", emis de Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 827 din 12 martie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Superior al Magistraturii, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Instrumente Financiare Nerambursabile, prin Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală Juridică, şi a dispus anularea Deciziei nr. 162/2013, emisă de pârât şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. x din 04 februarie 2013, privind proiectul FT RO2007 din 19343 ianuarie 01 (RO2007/IB/JH/01) "Unification of the Jurisprudence of courts and prosecutor offices in Romania", emis de Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 827 din 12.03.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice (în prezent, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, conform prevederilor O.U.G. nr. 1/2017), a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, solicitând casarea hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei, în sensul respingerii acţiunii, ca neîntemeiată.

Criticile aduse de recurentul-pârât sentinţei atacate vizează, în esenţă, următoarele aspecte:

Contractul de twinning, prin anexele sale, a stabilit rezultatele proiectului prin indicatori numerici. Indicatorii numerici menţionaţi reprezintă, după cum entitatea verificată a menţionat, proiecţia obiectivului general al proiectului.

Neatingerea/neîndeplinirea indicatorilor numerici, astfel cum au fost iniţial asumaţi de către beneficiar (prin cererea de finanţare în baza căreia a fost aprobată finanţarea proiectului), reprezintă, în fapt, neîndeplinirea în totalitate a obiectivului proiectului.

Scopul proiectului a fost de prestare servicii, după cum beneficiarul însuşi susţine, pentru un anumit număr de participanţi.

În plus, beneficiarul şi-a asumat numărul de participanţi la seminarii/trainning/campanii de diseminare, inclusiv prin activităţile prevăzute în Anexa I la contractul de finanţare (Activitatea III.2.1, Activitatea III.2.2, Activitatea III.2.3, Activitatea III.2.4, Activitatea IV.1.2 - IV.1.31).

Pe cale de consecinţă, concluzia potrivit căreia obligaţiile asumate de intimatul-reclamant ar avea natura unor obligaţii de diligenţă, şi nu de rezultat, nu pot fi acceptate, fiind în vădită contradicţie cu documentaţia contractuală.

4. Apărările formulate de intimatul-reclamant Consiliul Superior al Magistraturii

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-reclamant Consiliul Superior al Magistraturii a invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului, arătând că susţinerile formulate de recurent nu se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând argumentele dezvoltate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 26 octombrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din 8 martie 2017, completul de filtru a respins excepţia nulităţii recursului, invocată de către intimatul-reclamant, a constatat, în raport de conţinutul raportului, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârât este nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, este neîntemeiat, sentinţa atacată fiind pronunţată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente la circumstanţele de fapt ale cauzei.

Intimatul-reclamant Consiliul Superior al Magistraturii a supus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ Decizia nr. 162/2013, prin care Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Instrumente Financiare Nerambursabile a respins contestaţia formulată împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare nr. x din 04 februarie 2013, privind proiectul FT RO2007 din 19343 ianuarie 01 (RO 2007/IB/JH/0I) "Unification of the jurisprudence of courts and presecutor offices in Romania", emis de Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare, precum şi acest din urmă act administrativ.

Prin procesul-verbal menţionat s-a stabilit în sarcina reclamantului o creanţă bugetară de 8.476,06 euro, reprezentând cheltuială declarată neeligibilă ca urmare a neîndeplinirii indicatorilor prin proiectul finanţat prin Facilitatea de Tranziţie RO 2007 din 19343 ianuarie 01.

În cuprinsul procesului-verbal s-a reţinut că, urmare a misiunii de audit desfăşurată la sediul OPCP de către Curtea de Conturi - Autoritatea de Audit, conform art. 14 din Legea nr. 94/1992, republicată, coroborat cu art. 13 din Memorandumul de înţelegere dintre România şi Comisia Europeană pentru punerea în aplicare a Facilităţii de Tranziţie, a fost întocmit Raportul de audit nr. x din 21.12.2012, prin care s-a reţinut neîndeplinirea indicatorilor prevăzuţi a se realiza, potrivit prevederilor contractului de twinning RO 2007-IB/JH/01.

Astfel, s-a constatat că pentru o parte din activităţile prevăzute a se realiza prin acest contract, nu a fost atins numărul minim de participanţi stabilit ca rezultat al activităţii.

Înalta Curte apreciază că aspectele reţinute de autoritatea publică pârâtă în cuprinsul actelor administrative atacate, au fost în mod judicios analizate de către prima instanţă, care a constatat netemeinicia acestora.

La formularea acestei concluzii se are în vedere, în primul rând, faptul că în raportul misiunii de verificare la faţa locului, depus de Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare cu adresa din 21 octombrie 2011, nu se fac referiri privind neregularităţi legate de derularea proiectului, realizarea activităţilor şi a indicatorilor sau eligibilitatea fondurilor europene şi de cofinanţare.

De asemenea, intimatul-reclamant a fost supus unei misiuni de audit extern, realizată de Comisia Europeană prin intermediul firmei BDA Consult OU, care a verificat în perioada ianuarie - februarie 2011 un eşantion de proiecte, printre care şi proiectul RO 2007/IB/JH-01. Auditorii nu au relevat nereguli în realizarea activităţilor, îndeplinirea obiectivelor proiectului şi a indicatorilor acestuia, şi nici cu privire la modul de utilizare a fondurilor europene sau de cofinanţare alocate proiectului.

În al doilea rând, contrar susţinerilor recurentului-pârât şi în acord cu judecătorul fondului, se reţine că în raport de obiectul contractului şi de specificul obiectivelor asumate de către reclamant, realizarea obiectivului proiectului nu este strâns legată de numărul exact de participanţi ci de asigurarea sau nu a finalităţii proiectului.

Astfel, potrivit Contractului de twinning RO 2007/IB/JH/01, încheiat la data de 17.06.2009, în anexa III privind bugetul aprobat, sunt prevăzute elementele de cheltuială decontate de Consiliul Superior al Magistraturii prin cofinanţare, constând în cheltuieli de transport, închiriere sală şi echipament pentru seminarii, precum şi cheltuieli pentru masă, toate aceste cheltuieli fiind achitate de reclamant pentru numărul real de participanţi.

Conform clauzelor contractuale, partenerii de twinning s-au angajat să livreze servicii şi rezultate, şi nu un anumit număr de participanţi, în contract nefiind stipulat un număr minim de participanţi.

În acest sens, se constată că numărul de participanţi menţionat în articolul 3 al Anexei A 1 la contractul de twinning, reprezintă, în fapt, un punct de referinţă avut în vedere la stabilirea scopului proiectului, fără a se institui o obligaţie în sarcina beneficiarului proiectului de a asigura un anumit număr de participanţi.

Or în cauză, proiecţiile reclamantului în privinţa numărului de participanţi au fost realiste, numărul magistraţilor înscrişi să participe la activităţi fiind mai mare decât cel preconizat.

Mai mult, aşa cum a reţinut prima instanţă, toate activităţile asumate de reclamant se întemeiază pe o serie de prezumţii (exterioare proiectului), descrise explicit la fiecare tip de activitate şi anume, disponibilitatea manifestată de magistraţi în vederea adoptării noii metodologii şi transmiterii acesteia în calitate de formatori, un interes special şi receptivitate din partea magistraţilor pentru subiectul în cauză şi determinarea acestora de a susţine metodele de îmbunătăţire, un interes special şi receptivitate din partea magistraţilor pentru zonele legislative în discuţie şi determinarea acestora de a susţine activ efortul pentru jurisprudenţa consistentă şi unitară în aceste zone.

Împrejurarea că la anumite activităţi nu au participat toţi magistraţii care s-au înscris iniţial, nu poate fi imputată intimatului-reclamant, având în vedere că partenerii de proiect nu au avut la îndemână mijloace de coerciţie pentru a se asigura că persoanele înscrise vor participa efectiv la activităţile organizate în acest context.

Această împrejurare nu a afectat însă realizarea obiectului contractului de twinning, ce a constat în furnizarea de servicii de formare, în numărul şi calitatea corespunzătoare a acestora, astfel încât, numărul prognozat de magistraţi să poată beneficia de serviciile respective.

Prin urmare, obligaţiile contractuale asumate constând în organizarea, asigurarea cadrului şi a tuturor condiţiilor pentru atingerea obiectivelor proiectului, au fost îndeplinite de către intimatul-reclamant, aceste obligaţii având, aşa cum a apreciat şi instanţa de fond, natura unor obligaţii de diligenţă şi nu de rezultat.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a hotărârii atacate, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, împotriva sentinţei civile nr. 827 din 12 martie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 mai 2017.