Eligibility of second tranche payment for rural installation subsidy: failure to meet target-year land surface and IACS declaration requirements

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. - Întreprindere Individuală a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) şi Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 6 Satu-Mare (CRPDRP 6 Satu Mare), anularea actului administrativ intitulat "Notificarea Beneficiarului cu privire la refuzul plăţii" emisă de pârâtul CRPDRP 6 Satu Mare) sub nr. 2892 din 01.10.2013, şi actul administrativ emis de pârâta APDRP, sub numărul nelizibil, comunicat prin email la data de 28.02.2014, prin care se menţine punctul de vedere al APDRP asupra neeligibilităţii DCP tranşa a doua de plată, şi, în consecinţă, obligarea pârâtelor să procedeze la plata în favoarea reclamantei a sumei de 42.363,00 RON reprezentând tranşa a doua de plată (sprijin financiar nerambursabil) conform contractului de Finanţare din 16.08.2010 şi cererii de plată x.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 547 din 18 noiembrie 2014, a admis acţiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea actului administrativ "Notificarea beneficiarului cu privire la refuzul plăţii" cu nr. 2892 din 01.10.2013 emisă de CRPDR 6 Satu Mare şi a actului nr. E32597 din 28.02.2014.

Totodată, a obligat pârâţii să procedeze la plata către reclamantă a sumei de 42.363,00 RON, reprezentând tranşa a doua de plată, conform contractului de finanţare din 16.08.2010 şi a cererii de plată x.

De asemenea, a obligat pârâta să plătească reclamantei A. Întreprindere Individuală suma de 1.300 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta a susţinut că hotărârea atacată a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, a H.G. nr. 224/2008 şi a Ghidului Solicitantului în ceea ce priveşte condiţiile de acordare a fondurilor nerambursabile prin FEADR, precum şi a prevederilor art. 451-453 din C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor Ghidului Solicitantului, aferent Măsurii 112, dispoziţii preluate în art. 3 din Contractul de finanţare, sprijinul de instalare se acordă în două tranşe de plată, iar până la cea de-a doua tranşă beneficiarii trebuie să realizeze toate investiţiile pentru modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei propuse în planul de afaceri.

Se mai arată că a doua cerere de plată se depune în maxim 30 de luni de la data semnării contractului de finanţare, urmând ca verificarea condiţiilor celei de-a doua tranşe de plată se să efectueze în termenul maxim de 24 de luni de la data acordării acesteia.

Recurenta-pârâtă arată că beneficiara a solicitat amânarea depunerii dosarului de plată pentru tranşa a doua şi modificarea duratei de execuţie de la 30 la 33 de luni, pentru data de 16.05.2013, cerere aprobată, urmând ca suprafaţa pe care aceasta o va deţine în anul ţintă va fi de 1,78 ha, 67,082 UDE.

Un prim motiv de recurs invocat este acela că instanţa de fond a reţinut greşit că reclamanta a făcut dovada cheltuielilor eligibile, toate acţiunile prevăzute în planul de afaceri fiind îndeplinite şi chiar depăşite.

Instanţa de fond a făcut abstracţie de planul de afaceri prin care beneficiara a propus la capitolul "obiective..." anul ţintă 2012, până la care trebuiau îndeplinite obiectivele propuse.

Suprafaţa ce urma să fie realizată era de 0,75 ha, 46,609 UDE, pe când la momentul depunerii cererii de finanţare solicitanta a arătat că deţine o suprafaţă de 0,24 ha, 15,44 UDE.

Valoarea finanţării a fost stabilită în raport de propunerea sus-menţionată.

Instanţa de fond s-a rezumat să constate că reclamanta a realizat minimul de 4 UDE prevăzut în Ghidul Solicitantului, dar nu a ţinut seama de obligaţiile asumate de aceasta prin contract.

Al doilea motiv de recurs priveşte susţinerea primei instanţe în sensul că reclamanta a adoptat standardele comunitare anterior acestui termen, respectiv până la data de 16.05.2013, susţinere neîntemeiată, deoarece beneficiara şi-a propus realizarea în anul trei (anul ţintă) a unei creşteri economice de 46,609 UDE.

Pentru anul 2012, susţine recurenta-pârâtă nu s-a făcut dovada declarării suprafeţei la momentul depunerii cererii de plată.

Suprafeţele agricole care sunt cuprinse în planul de afaceri al beneficiarului trebuie să figureze în baza de date IACS, în care sunt operate toate suprafeţele de teren înregistrate la APIA.

Mai arată recurenta-pârâtă, că au fost încălcate prevederile art. 2 alin. (2) din contractul-cadru, Actul adiţional nr. 2/2013 la contractul de finanţare, art. 1 din Anexa I, art. 3 alin. (1) şi (3) la contractul de finanţare, art. 21 alin. (2) din H.G. nr. 224/2008.

4. Apărarea intimatei-reclamante

Prin întâmpinare, intimata-reclamantă A., Întreprindere Individuală a solicitat, în principal, anularea recursului, apreciind că din motivarea căii de atac nu rezultă nicio critică de nelegalitate a hotărârii recurate, iar în subsidiar a cerut respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea sentinţei atacate, fiind legală şi temeinică.

5. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 20 octombrie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunţând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 8 decembrie 2016.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analiza motivelor de casare.

Instanţa de fond a considerat, reţinând prevederile art. 4 alin. (4) din contractul de finanţare, că cererea de plată pentru tranşa a doua se depune după îndeplinirea tuturor acţiunilor prevăzute în planul de afaceri, ceea ce s-a şi întâmplat în speţă.

Prima instanţă a reţinut că toate acţiunile prevăzute în planul de afaceri au fost îndeplinite şi chiar depăşite, şi anume, ferma s-a dezvoltat cu mai mult de 67,082 UDE faţă de planul de afaceri iniţial, 47,609 UDE, au fost achiziţionate bunurile mobile şi terenul indicat.

Printr-un act adiţional la contractul de finanţare s-a modificat planul de afaceri, planul de cultură şi anul ţintă.

A mai reţinut judecătorul fondului că, la data depunerii proiectului, ferma beneficia de 15,44 UDE, aferente celor 24 ari teren cu flori şi plante ornamentale, în anul 2012 s-a mărit suprafaţa fermei cu până la 74 ari, 47,809 UDE, iar în anul 2013 s-a născut suprafaţa cultivată la 1,78 ha, 67,082 UDE.

Din actele dosarului, rezultă că între părţi a fost încheiat Contractul de finanţare din 16.08.2010, prin care s-a acordat finanţare nerambursabilă pentru implementarea proiectului "Instalarea doamnei A. pentru prima dată conducător de fermă în exploatarea de plante ornamentale şi flori de câmp din satul Borzeşti, comuna Iara".

Contractul de finanţare a fost modificat prin Actul adiţional nr. 01 din 16.05.2013, prin care s-a prelungit termenul de depunere a dosarului cererii de plată a tranşei a doua, până la data de 16.05.2013.

A doua cerere de plată urma să îndeplinească toate acţiunile prevăzute în planul de afaceri.

Intimata-reclamantă a solicitat prelungirea duratei de execuţie de la 30 la 33 luni, în vederea îndeplinirii obiectivelor proiectului, datorită măsurii exploataţiei în ultimele 6 luni cu 1,21 ha care nu au fost declarate la APIA întrucât au intrat în exploataţie după expirarea termenului de declarare şi datorită sezonului rece în care nu s-a putut instala sistemul de irigare.

Prin cererea adresată APDRP-OJPDRP Cluj, intimata-reclamantă a declarat că modificarea din cadrul planului de afaceri a duratei de execuţie de la 30 la 33 luni nu schimbă criteriile de selecţie aprobate.

Din cele arătate, reiese împrejurarea că a fost aprobată numai modificarea datei depunerii cererii de plată pentru tranşa a doua, celelalte prevederi rămânând neschimbate.

Prin planul de afaceri modificat, intimata-reclamantă s-a obligat să îndeplinească obiectivele propuse, respectiv ca în anul ţintă 2012, suprafaţa pe care o va deţine să fie de 1,78 ha, 67,082 UDE.

În vederea aprobării cererii de plată aferente tranşei a doua, intimata-reclamantă a justificat creşterea numărului de UDE cu achiziţia de teren din anul 2013, deşi anul ţintă a rămas neschimbat 2012, iar mărirea suprafeţei de teren şi producţia ar fi trebuit să aibă loc în anul 2012.

Intimata-reclamantă a recunoscut că suprafaţa de teren de 1,21 ha nu a fost declarată la APIA şi a fost achiziţionată la 10.05.2013.

Faţă de acestea, se constată întemeiate criticile formulate de pârâtă, instanţa de fond a reţinut în mod greşit că reclamanta a făcut dovada cheltuielilor eligibile, a îndeplinit acţiunile prevăzute în planul de afaceri şi chiar le-a depăşit.

Din cuprinsul înscrisurilor de la dosar, reiese că anul ţintă a rămas neschimbat - 2012, şi nu anul 2013, cum în mod netemeinic a reţinut prima instanţă.

De asemenea, din actele dosarului rezultă că în baza de date IACS pentru anul 2012 nu s-a făcut dovada declarării suprafeţei de teren la momentul depunerii cererii de plată, cum recunoaşte şi intimata-reclamantă.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte apreciază că intimata-reclamantă a nesocotit prevederile contractului de finanţare, iar emiterea actelor administrative atacate este legală, în conformitate cu disp. art. 1 şi 4 din contractul de finanţare.

În temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, urmează să se admită recursul, să se dispună casarea hotărârii atacate şi, pe fond, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fostă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) împotriva sentinţei nr. 547 din 18 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 aprilie 2017.