Validity of EU-funded project financial correction for restrictive public procurement conditions as an assimilated administrative act
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal and upheld the first-instance decision, thereby confirming the validity of the 5% financial correction and the refusal to reimburse the full claim amount. The dispute involved an administrative action by a local municipality challenging multiple internal notes and correspondence from a regional development authority that imposed a 5% reduction on a reimbursable request for an EU-funded project, arguing that the underlying administrative act was null due to lack of motivation and procedural violations. The court ruled that the challenged documents constituted an "assimilated administrative act" (refusal of full reimbursement) rather than a typical administrative act, meaning strict formal requirements like specific procedural steps did not apply, only justification was required; decisively, the court found that the municipality's public procurement condition requiring contractors to have prior experience with EU-funded contracts was restrictive and irrelevant to performance, violating national public procurement legislation and constituting an irregularity under the relevant emergency ordinance that justified the financial correction.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 179 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 20 din Legea nr. 554/2004; Validity of EU-funded project financial correction for restrictive public procurement conditions as an assimilated administrative act: The dispute involved an administrative action by a local municipality challenging multiple internal notes and correspondence from a regional development authority that imposed a 5% reduction on a reimbursable request for an EU-funded project, arguing that the underlying administrative act was null due to lack of motivation and procedural violations. The court ruled that the challenged documents constituted an "assimilated administrative act" (refusal of full reimbursement) rather than a typical administrative act, meaning strict formal requirements like specific procedural steps did not apply, only justification was required; decisively, the court found that the municipality's public procurement condition requiring contractors to have prior experience with EU-funded contracts was restrictive and irrelevant to performance, violating national public procurement legislation and constituting an irregularity under the relevant emergency ordinance that justified the financial correction.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvides the procedural basis for the final operative decision to dismiss the appeal.
Specifies the legal consequence of dismissing the appeal, i.e., the confirmation of the first-instance judgment.
Full text
Deliberând, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru POR:
(i) anularea Notei de propunere spre menţinere a reducerii procentuale de 5% nr. x din 21 martie 2013, aplicate reclamantei în procesul de verificare a Cererii de rambursare nr. 1 pentru proiectul cod SMIS 38607;
(ii) anularea Notei nr. x din 21.02.2013, privind aplicarea reducerii procentuale de 5% pentru Contractul de finanţare SMIS 38607;
(iii) anularea Informării nr. x din 09 ianuarie 2013 privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 1;
(iv) anularea Notei nr. x din 17 decembrie 2012 privind aplicarea reducerii procentuale de 5% pentru Contractul de finanţare SMIS 38607;
(v) anularea tuturor actelor în baza cărora a fost dispusă măsura privind reducerea procentuală de 5% în valoare de 10.359,60 RON şi TVA în valoare de 15.539,40 RON din valoarea contractului de servicii nr. x din 03.12.2010 încheiat cu SC A. SRL, cu consecinţa restituirii sumei reţinute nelegal.
Prin Sentinţa civilă nr. 816 din 11 martie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
2. Motivele de casare invocate în cauză
Împotriva Sentinţei civile nr. 816 din 11 martie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul C., solicitând casarea acesteia şi admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată şi precizată, pentru motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
Potrivit primului considerent de casare, sentinţa cuprinde motive contradictorii şi străine de natura pricinii deoarece, contrar chiar aprecierii pârâtei, reţine că actul administrativ în baza căruia s-a aplicat reducerea procentuală îl constituie Nota de aprobare a cheltuielilor eligibile din data de 23.11.2012 (pârâta a susţinut că ar fi Nota de informare din 09.01.2013).
Or, dacă ar fi aşa, pretinde recurenta, Nota din 23.11.2012 nu cuprinde nici reducerea procentuală de 5%, nici temeiul de drept şi nici motivele pentru care operează reducerea procentuală, fiind nulă chiar pentru aceste omisiuni. De asemenea, din cuprinsul ei rezultă că pârâta intimată nu a respectat procedura de emitere a actului administrativ, condiţie de validitate a acestuia.
Motivând soluţia pe considerente exterioare actului, prezente într-un alt act, prima instanţă a pronunţat o hotărâre contradictorie, întemeiată pe motive străine de natura pricinii.
Potrivit celui de-al doilea considerent de casare, recurenta repetă apărarea avansată în faţa primei instanţe, arătând că nu s-a dovedit existenţa niciunui prejudiciu pentru bugetul Uniunii Europene sau a fondurilor publice naţionale şi că, dincolo de această chestiune, condiţia referitoare la experienţa similară nu este restrictivă.
3. Analiza motivelor de casare
Examinând sentinţa recurată prin raportare la motivele de casare invocate în cauză, luând în considerare argumentele recurentei şi apărările intimatei, ţinând cont de actele şi lucrările dosarului precum şi de dispoziţiile legale aplicabile cauzei, Înalta Curte, hotărând cu majoritate, reţine că sentinţa este legală pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
3.1 Referitor la primul motiv de casare (art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. 2010)
Deşi atât părţile cât şi instanţa de fond au identificat eronat actul administrativ susceptibil să producă vătămări reclamantei recurente şi să fie contestat în condiţiile art. 1 şi art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, soluţia de respingere a acţiunii este legală iar motivul de casare invocat de recurentă este neîntemeiat.
Astfel, obiectul judecăţii este dat de refuzul pârâtei Direcţia Generală AM POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice de a rambursa integral cererea nr. 1 privind proiectul cod SMIS 38607 derulat de beneficiar (reclamanta recurentă din prezenta cauză) UMT Municipiul C.; pârâta a aplicat o reducerea procentuală de 5% iar întreaga documentaţie are rolul de a justifica această măsură şi, implicit, de a justifica refuzul de rambursare integrală a cheltuielilor.
Aşa fiind, obiectul judecăţii nu este un act administrativ tipic, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, aşa cum sunt, spre exemplu, notele de stabilire a neregulilor şi de aplicare a corecţiilor financiare reglementate de acelaşi act normativ ce a stat şi la baza reducerii procentuale, respectiv O.U.G. nr. 66/2011, ci un act administrativ asimilat, în sensul art. 2 alin. (2) din aceeaşi lege.
Nota de neconformitate nr. x din 02 noiembrie 2012, Nota de aprobare a cheltuielilor eligibile din 23.11.2012, Nota de stabilire a reducerilor procentuale nr. x din 17 decembrie 2012 şi Nota nr. x/21.02.2013 sunt doar documente interne (niciuna din note nu este adresată recurentei) iar Informarea privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 1 din 09.01.2013 şi Nota din 21.03.2013 reprezintă corespondenţă cu reclamanta.
Notele interne justifică refuzul iar corespondenţa îl explicitează.
Or, spre diferenţă de actul administrativ tipic care, pentru a fi legal, este condiţionat, printre altele, de motivare şi de urmarea unei proceduri de emitere prevăzută de lege, actul administrativ asimilat constând în refuzul de rambursare integrală are drept condiţie de valabilitate justificarea.
În consecinţă, luând în considerare toată documentaţia aflată la dosarul cauzei şi coroborând informaţiile rezultate din cuprinsul acesteia, Curtea de Apel Bucureşti a procedat legal chiar dacă a plecat de la premisa eronată că obiectul judecăţii îl constituie un act administrativ tipic.
Pentru aceste considerente, apărările recurentei invocate în cadrul primului motiv de casare vor fi înlăturate deoarece sentinţa este coerentă şi complet motivată.
3.2 Referitor la al doilea motiv de casare (art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. 2010)
Verificând legalitatea sentinţei prin raportare la starea de fapt reţinută de prima instanţă (care nu este susceptibilă să formeze obiectul recursului) prin raportare la normele de drept material aplicate speţei, Înalta Curte constată că sentinţa este legală deoarece condiţia pusă de reclamanta recurentă în documentaţia de atribuire este restrictivă iar această restricţie reprezintă o neregulă (conf. art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011); sub aceste aspecte, instanţa de control confirmă raţionamentul primei instanţe şi modalitatea de aplicare a normelor de drept material.
Astfel, condiţia prezentării unui contract finanţat din fonduri europene pusă de recurentă participanţilor la procedura de achiziţie publică este restrictivă deoarece criteriul folosit (sursa finanţării) este complet lipsit de relevanţă pentru buna executare a contractului; condiţia încalcă dispoziţiile art. 179 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, în vigoare la data faptelor.
Procedând astfel, recurenta a săvârşit o neregulă în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 deoarece, punând condiţia restrictivă, a săvârşit o abatere de la legalitate în raport cu dispoziţiile naţionale mai sus arătate, de natură să poată prejudicia bugetul Uniunii Europene şi fondurile publice naţionale din care este finanţat proiectul derulat de recurentă. Astfel, condiţia restrictivă este de natură să determine posibili ofertanţi să nu participe la procedura de achiziţie Chiar dacă, în fapt, contractul a fost încheiat la un preţ inferior celui estimat, în lipsa condiţiei restrictive preţul ar fi putut fi mai mic, la acelaşi nivel de pretenţii şi de calitate, aşa cum întemeiat a arătat instanţa de fond.
3.3 În consecinţă, pentru motivele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 497 C. proc. civ. (2010), cu majoritate, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Cu majoritate:
Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul C., prin primar, împotriva Sentinţei civile nr. 816 din 11 martie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 aprilie 2017.
Procesat de GGC - ED