Labor harassment and moral damages claims: inadmissibility of cassation appeal against final appeal decision in labor disputes

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin decizia nr. 2863 din data de 11 mai 2017, pronunţată în dosar nr. x/2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis apelul declarat de apelanta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 9210 din data de 18 octombrie 2016, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Agenţia Naţională pentru Romi.

A schimbat sentinţa atacată în sensul admiterii acţiunii.

A constatat încălcarea de către pârâtă a dreptului la muncă al reclamantei, prin nerespectarea principiului demnităţii în muncă.

A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 9.000 RON cu titlu de daune morale, precum şi suma de 4.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în fond şi în apel.

Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 7 august 2017, a fost înregistrat recursul promovat de către pârâta Agenţia Naţională pentru Romi împotriva deciziei civile nr. 2863 din data de 11 mai 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosar nr. x/2016.

Învestită cu soluţionarea recursului, Înalta Curte a dispus, în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (2) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin raportul întocmit în cauză s-a reţinut că prezenta cale de atac este declarată împotriva unei hotărâri judecătoreşti care nu este supusă recursului.

Constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., completul de filtru, a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin punctul de vedere formulat cu privire la raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului, intimata-reclamantă A. a solicitat respingerea căii de atac ca inadmisibilă, cu cheltuieli de judecată.

Recurenta-pârâtă Agenţia Naţională pentru Romi nu a formulat punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Analizând recursul în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. coroborate cu art. 499 teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, rezultă că obiectul pricinii se circumscrie materiei litigiilor de muncă.

Astfel, prin cererea înregistrată la data de 8 aprilie 2016 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/3/2016 şi, ulterior, precizată la data de 7 iulie 2016, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Romi, să se constate încălcarea de către pârâtă a dreptului său la muncă, prin nerespectarea de către aceasta a principiului demnităţii în muncă şi să se constate că în perioada cât a fost angajata pârâtei a fost hărţuită moral de către reprezentanţii acesteia şi să fie obligată pârâta la plata daunelor morale de 9.000 RON şi la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 9210 din data de 18 octombrie 2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost respinsă, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanta A.

Împotriva acestei sentinţe reclamanta A. a declarat apel, care a fost soluţionat prin decizia civilă nr. 2863 din data de 11 mai 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Soluţia pronunţată de către instanţa de fond a fost schimbată, în sensul admiterii acţiunii, prin decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti nr. 2863 din data de 11 mai 2017.

În speţă, hotărârea atacată cu recurs este pronunţată în apel, într-un litigiu din domeniul jurisdicţiei litigiilor de muncă.

Conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

Totodată, art. 483 alin. (2) C. proc. civ. prevede că hotărârile pronunţate în cererile privind conflictele de muncă nu sunt supuse recursului.

Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Din interpretarea acestui text legal rezultă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, altfel spus, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României statuând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

În raport de textele legale menţionate, se constată că decizia civilă nr. 2863 din data de 11 mai 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, într-un litigiu din domeniul jurisdicţiei litigiilor de muncă este definitivă şi nu este supusă recursului.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat pârâta Agenţia Naţională pentru Romi împotriva deciziei civile nr. 2863 din data de 11 mai 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Potrivit dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Înalta Curte reţine că, prin punctul de vedere depus la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, intimat-reclamantă a solicitat obligarea părţii adverse la plata cheltuielilor de judecată, depunând împuternicirea avocaţială a apărătorului ales şi dovada onorariului achitat acestuia, în cuantum de 2.000 RON, şi anume chitanţa din data de 23 octombrie 2017 şi factura din data de 23 octombrie 2017 .

Având în vedere soluţia de respingere a recursului, ca inadmisibil, în raport de prevederile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga pe recurenta-pârâtă Agenţia Naţională pentru Romi la plata sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională pentru Romi împotriva deciziei civile nr. 2863 din data de 11 mai 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosar nr. x/2016.

Obligă pe recurenta Agenţia Naţională pentru Romi la plata sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă A.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 decembrie 2017.