Impropriety of judicial suspension where parties filed written request for default judgment
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice admitted the appeal, quashed the lower court's decision of 23 June 2017, and remanded the case to the same instance for continued proceedings, resulting in a victory for the appellant. The dispute concerned a procedural error in a labor conflict case where the Court of Appeal had suspended the proceedings for the absence of the parties, despite the appellant having previously filed a handwritten request to adjudicate the case in absentia. Relying on Article 411(1)(2) and Article 488(1)(5) of the Code of Civil Procedure, the court determined that the lower court unlawfully ignored the statutory requirement to continue trials upon a written request for default judgment, thereby violating the appellant's procedural rights and warranting cassation.
Legislator headnote
AI generatedart. 496 C. proc. civ, art. 499 C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 223 alin. (3) C. proc. civ; Impropriety of judicial suspension where parties filed written request for default judgment: Prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 23 iunie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale a suspendat judecata apelului declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 10031 din data de 7 noiembrie 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Analizând recursul în condiţiile art. 496 C. proc. civ., cu aplicarea dispoziţiilor art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 23 iunie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale a suspendat judecata apelului declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 10031 din data de 7 noiembrie 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.
Împotriva acestei încheieri, reclamanta A. a declarat recurs, arătând, în esenţă, că în mod eronat s-a dispus suspendarea cauzei, fără ca instanţa de apel să ia în considerare solicitarea sa de judecare a cauzei în lipsă.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 7 august 2017, fiind repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de judecată CF 5.
La data de 19 octombrie 2017 a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru, dispunându-se comunicarea acestuia către părţile din cauză.
La data de 27 octombrie 2017 recurenta-reclamantă a depus punct de vedere la raport, prezentând aspecte ce ţin de fondul litigiului.
La data de 9 noiembrie 2017 recursul a fost admis, în principiu, stabilindu-se termen în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în vederea soluţionării căii de atac.
Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:
În ceea ce priveşte încadrarea criticilor deduse judecăţii pe calea prezentului recurs, Înalta Curte constată că acestea se circumscriu dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în condiţiile în care se invocă nesocotirea unei norme de procedură în desfăşurarea judecăţii referitoare la neobservarea solicitării de judecată în lipsă şi dispunerea, astfel, a unei măsuri nelegale.
Potrivit dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.
Odată îndeplinite condiţiile stabilite de textul legal menţionat, instanţa de judecată este obligată să dispună suspendarea judecăţii.
Măsura de suspendare a judecăţii se întemeiază pe voinţa prezumată a părţilor de a nu mai continua procedura judiciară. O atare prezumţie este dedusă din faptul neprezentării părţilor la termenul de judecată la care au fost legal citate şi din inexistenţa la dosar a unei solicitări de judecată în lipsă.
Examinând actele şi lucrările dosarului, se constată că la fila 15 din dosarul curţii de apel există un înscris olograf depus de apelanta-reclamantă, în cuprinsul căruia solicită judecarea apelului în temeiul art. 223 alin. (3) C. proc. civ., text de lege care prevede întocmai judecarea cauzei în lipsa părţilor legal citate.
Or, prin neluarea în considerare a manifestării de voinţă a reclamantei de a se proceda la judecata pricinii în lipsa sa şi prin dispunerea măsurii suspendării judecăţii, au fost încălcate drepturi procesuale şi produse vătămări de natură a fi îndreptate prin intermediul cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează a admite recursul declarat de reclamanta A., cu consecinţa casării încheierii din data de 23 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale şi a trimiterii dosarului, pentru continuarea judecăţii, aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 23 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale.
Casează încheierea recurată şi dispune trimiterea dosarului aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 noiembrie 2017.